HWNews #24: De ce își pierd firmele inginerii software, cum faci un interviu de recrutare inteligent și cât de meta-virtuală va fi munca?

BONUS: Ce câștigi dacă le dai acțiuni angajaților, dacă faci biroul pet-friendly, dacă declari localizarea pe Linkedin și dacă vorbești mai des cu străinii.

Nov 14, 2022

Servus! Tocmai citești un proiect nominalizat între finaliștii Romanian PR Awards 2022. Pe 24 noiembrie vom afla dacă Hacking Work este între premianții Galei industriei de comunicare din România. Ne ții pumnii?

Ediția 24 e aici, caldă, bogată și apetisantă. Ne bucurăm să producem conținut valoros pentru atât de mulți oameni buni, cu idei și informații care aduc schimbarea și evoluția în mediul nostru profesional.

Trimite ce îți place și ce este interesant și către prieteni și colegi!

Vom lucra în Metavers? Ședințele și riscurile viitorului.

Conform unui sondaj realizat de Owl Labs pe un eșantion de 2000 de angajați din Marea Britanie, 42% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani susțin că vor să lucreze într-un birou în metavers.

Asta arată că șansele ca Metaversul să fie adoptat de tineri ca mediu de lucru cotidian sunt destul de mari. Un pic înfricoșător, pe de altă parte promițător. Ne va fi greu să ne obișnuim celor trecuți de 25 de ani, însă așa cum ne-am învățat rapid cu noile tehnologii de comunicare sunt șanse să ne adaptăm mai ușor de cât credem.

Dar există și cealaltă parte a monedei, mai ales în ceea ce privește sănătatea. Helena Nimmo, CIO al companiei Endava, a declarat pentru Worklife News că ședințele în metavers sunt eficiente doar pentru echipele de dimensiuni mici și că sănătatea angajaților poate fi pusă în pericol din cauza căștilor cu ochelari purtate mult timp.

Sursă foto: Getty Images

Următorul tău interviu ar putea avea loc în realitatea virtuală.

Datorită progreselor în inteligența artificială (AI) și tehnologia realității virtuale (VR), este posibil să fii în curând intervievat(ă) pentru acel job pe care îl dorești cu adevărat de către un computer, nu de un om.

În timp ce compania Bodyswaps din Londra se concentrează în prezent pe simulări de interviu utilizate de studenți, tehnologia AI a firmei suedeze Tengai permite deja firmelor din lumea reală să folosească un computer pentru a-și susține interviurile inițiale de angajare.

„Am vrut să creăm o situație în care să poți privi în schimb datele obiective, punând un fel de filtru între candidat și recrutor”, spune directorul executiv al Tengai, Elin Öberg Mårtenzon.

Vă amintim că în România a fost creat și funcționează deja de cinci ani robotul de recrutare Dora, creație a firmei ”Happy Recruiter” din Târgu Mureș, care a susținut deja aproape un milion de interviuri preliminare cu candidați din mai multe țări europene. Veți vedea curând un episod de podcast Hacking Work cu unul dintre creatorii robotului Dora.

Cum faci interviurile: ineficient, bine sau grozav?

E foarte clar pentru toți: există interviuri bune, interviuri grozave și interviuri slabe. Dar cum se diferențiază ele exact și, mai ales, ce ar trebui să învățăm din fiecare astfel de experiență?

Interviurile bune se concentrează pe un set specific de competențe și oferă informații prețioase pentru intervievatori, esențiale unei decizii informate privind angajarea unui candidat pe un anumit rol. Multe interviuri se încadrează în această categorie, țintind de regulă compatibilitatea dintre cunoștințele specifice ale candidatului și poziția deschisă în companie.

Interviurile grozave aduc ceva în plus. În loc să se concentreze doar pe „ce știe” candidatul, investighează mai departe „cine este” el și cât de bine i s-ar potrivi rolul, valorile și misiunea companiei, dar și echipa cu care ar urma să lucreze. Acest tip de interviuri „de aur” maximizează, de asemenea, nivelul de documentare al candidatului, nu doar al intervievatorului, și implică un schimb de informații extrem de valoros în colaborarea ulterioară.

Interviurile slabe nu furnizează un set valoros de informații nici intervievatorului, nici candidatului, și pot face mai mult rău decât bine, deoarece creionează o impresie negativă despre companie.

Ca să te ferești de interviurile păguboase sau pentru a le îmbunătăți semnificativ, un test simplu ar fi să te întrebi chiar tu, ca intervievator: există interviuri în procesul de recrutare care îi lasă pe candidați confuzi cu privire la motivul pentru care întrebările adresate sunt relevante pentru rol? Dacă da, elimină-le în mod chirurgical, pur și simplu.

De asemenea, obișnuiește-te să ceri feedback candidaților, după ce au finalizat orice etapă a procesului de recrutare. Unii candidați se vor sfii să ofere informații critice și observații mai puțin convenabile (până la urmă încearcă să fie angajați), așa că este eficient să adresezi întrebări simple și directe, precum: „care a fost interviul sau momentul care ți-a plăcut cel mai puțin?”.

Iar asta s-ar putea să conducă, totodată, nu doar la o mai bună înțelegere și optimizare a procesului, ci și la construirea unei conexiuni reale și a unei încrederi tot mai valoroase pe parcurs.

Cum îi pierzi sau îi câștigi pe inginerii software: analizează critic procesele de lucru și cerințele.

Foarte mulți dintre inginerii din sectorul tehnologic și dezvoltatorii de software sunt epuizați de munca din ultimii ani, de procesele greoaie ale companiilor pentru care lucrează și mai ales de presiunile exagerate legate de calitate și cantitate, așa că ei caută să se reprofileze, iar acest lucru îi pune pe recrutori în încurcătură.

Aproape 7 din 10 dezvoltatori (67%) și-au părăsit jobul din cauza presiunii legate de minimizarea erorilor de implementare sau cunosc pe cineva care a făcut acest lucru, conform unui raport al platformei de software LaunchDarkly.

Mulți programatori sunt acum responsabili pentru întregul ciclu de viață al dezvoltării de software, de la verificarea și îndeplinirea cerințelor clienților și funcționalităților impuse, până la găsirea și remedierea vulnerabilităților de securitate – toate acestea sub o presiune continuă.

94% dintre aceștia consideră că procesele, instrumentele sau cultura internă sunt necesare pentru ca ei să se simtă în siguranță cu privire la asumarea responsabilității și a riscurilor pentru implementarea funcționalităților în produsele noi și a actualizărilor în soluțiile deja livrate – lucru pe care se pare că angajatorii nu l-au chiar priceput cum trebuie.

În același timp, peste 6 din 10 (61%) spun că procesele de dezvoltare greoaie ale companiilor lor reprezintă bariere în calea inovării. Doar 46% dintre web developeri sunt foarte mulțumiți de actualul loc de muncă, spune un studiu realizat de firma de software EDB.

Chiar și în fața unei posibile recesiuni, programatorii continuă să studieze piața, să caute angajatori care le pot oferi procese de lucru mai prietenoase și mai puțin stresante și să își actualizeze opțiunile de angajare, participând destul de des la interviuri de explorare.

Biroul pet-friendly ar putea fi o idee bună.

Conform unui sondaj realizat de Digital.com, 75% dintre angajații care au animale de companie susțin că vor să stea acasă cu cățeii, pisicile, țestoasele sau papagalii lor, decât să se întoarcă la birou.

Mulți angajați au declarat că după ce și-au luat un câine au fost mai productivi la muncă, nu mai sunt la fel de anxioși sau stresați și petrec mai mult timp în natură.

Așa că, dacă îi vrei înapoi la birou, măcar câteva zile pe săptămână, poate nu ar fi o idee rea să transformi biroul într-un spațiu pet-friendly și să oferi funcționalități și bunătăți pentru micii prieteni ai angajaților tăi.

Photo by Bruno Emmanuelle on Unsplash

Personalitatea și competențele, cele mai importante criterii în recrutare.

În ediția cu numărul 21 v-am împărtășit opinia lui Herb Kelleher, regretatul cofondator și CEO al Southwest Airlines care consideră că personalitatea este mai importantă decât experiența, la alegerea unui candidat.

Oamenii cu o personalitate agreabilă și compatibilă cu cultura organizației sunt mult mai ușor de instruit. Dacă angajații nu sunt dispuși să învețe și să se dezvolte, compania va trebui să investească mult mai mult timp și bani pentru a-i pregăti.

Pe canalele noastre, tema a stârnit un val de reacții pe care ne-am gândit să îl transformăm într-un mic studiu, desfășurat atât pe LinkedIn, cât și în aici pe Substack, în newsletter.

V-am întrebat ce criteriu credeți că e mai important dacă ar trebui să alegeți între mai mulți candidați – competențele, experiența, studiile sau personalitatea. Rezultatele primite din partea voastră sunt suficient de clare: cea mai mare parte dintre cei care au votat consideră că personalitatea este cel mai important criteriu, urmată de competențele dobândite.

Rezultate sondaj newsletter Ediția 21

Rezultate sondaj LinkedIn

Poți deveni mai isteț dacă vorbești des cu străinii.

Într-o lume preponderent suspicioasă, marcată și de distanțarea socială a pandemiei, mulți dintre noi sunt reticenți în a interacționa cu străinii. Dar a vorbi cu oameni pe care nu i-am întâlnit niciodată, chiar și în interacțiuni trecătoare, ne poate face mai fericiți, mai înțelepți și mai empatici, susține Danielle Allen, profesor la Universitatea Harvard, citată de BBC și preluată recent și de newsletterul scris de Andreea Roșca, pe care vi-l recomandăm cu drag.

Vorbind cu străinii poți să arunci o privire asupra complexității uluitoare a speciei umane și asupra varietății infinite a experiențelor. Poate o consideri un clișeu, dar ajungi să vezi lumea prin ochii altuia, element fără de care înțelepciunea este mult mai greu de atins.

Poate nu e neapărat ușor sau familiar – te vei trezi nevoit să îți revizuiești în mod constant presupunerile despre lume și locul tău în ea, dar asta poate fi și antrenant, ori chiar distractiv, dacă te păstrezi deschis provocării, dincolo de ideile preconcepute.

Este, de asemenea, modul în care ne dezvoltăm ca indivizi și ne menținem împreună ca societăți. Numai cunoscându-ne unii pe alții putem spera să trăim (mai fericiți) împreună.

De ce fondatorii își fac angajații co-acționari.

Unul dintre motivele principale ar fi loializarea. Prin implementarea ESOP (Employee Stock Ownership Plan), angajații au drept de vot în ceea ce privește luarea unor decizii în companie și simt că primesc un grad mare de implicare și autonomie.

Adevărata provocare vine când trebuie să găsești echilibrul între rolul de proprietar și cel de angajat. Ca angajat te bucuri de multe beneficii, dar în calitate de acționar știi că la final de an profitul nu va fi la fel de mare.

Mai greu să împaci și capra, și varza, dar se pare că angajații din companiile ESOP devin progresiv mult mai atenți la deciziile pe care le iau și împacă în mod eficient cele două ipostaze, astfel că au o stabilitate financiară mult mai mare.

Influencerii de pe LinkedIn apelează la ghostwriteri.

În prezent există 13 milioane de utilizatori pe Linkedin cu „modul creator” activat (o setare care extinde tipurile de funcții pe care utilizatorii le pot implementa pentru a-și crește audiența), conform statisticilor rețelei sociale focalizate pe mediul profesional.

Nu au existat niciodată mai mulți oameni care au încercat să devină LinkedInfluencer și nu au existat niciodată atât de multe resurse pentru care să poată plăti pentru a o face. De aceea, mulți dintre ei apelează la ghostwriter profesioniști pentru a-și pune în aplicare strategiile de conținut:

„Este un clișeu, dar este adevărat că oamenii vor să lucreze cu alți oameni, oamenii cumpără de la oameni, oamenii vor să vadă latura umană a ceea ce ești înainte de a decide să lucreze cu tine”, spune Tara Horstmeyer, un ghostwriter din Atlanta, care oferă pachete între 2.000 USD și 3.000 USD pentru 12 postări.

Sursă foto: Deposit Photos

Proiectul Hacking Work ajunge la voi datorită sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Ai trecut deja de jumătatea newsletter-ului. Citește în continuare să vezi ce ți-am mai pregătit!

Scurte și tari.

Elon Musk obligă angajații Twitter să revină la birou. În e-mailul adresat angajaţilor Twitter, Elon Musk i-a anunţat că munca la domiciliu nu va mai fi autorizată de acum înainte şi că vor trebui să lucreze în birouri cel puţin 40 de ore pe săptămână.

Este evident că Musk repetă aceleași reguli greu de digerat pe care le-a impus angajaților Tesla, dar la un nivel mai ridicat de data asta. Modul controversat și mereu șocant în care înțelege Musk să guverneze la Twitter are efecte tot mai toxice, inclusiv el declarând că este conștient că ar putea duce compania direct în faliment.

___

Și tu te plimbi pe eMAG în timpul ședințelor? În timpul întâlnirilor online, 86% dintre americani scriu mesaje altor persoane, 75% se ocupă de altceva, iar 56% fac cumpărături online. 50% dintre aceștia își opresc camerele și microfonul, iar 74% se simt distrași sau plictisiți din cauza lipsei de conexiune personală, conform unui studiu realizat de Quality Logo Products.

___

Nu te contactează recrutorii pe LinkedIn? Ai localizarea declarată? 84 de milioane de persoane nu pot fi găsite de recrutori la căutările lor pe LinkedIn pentru că nu au declarat o localizare pentru domiciliu și desfășurarea activității. Cum pot recrutorii ajunge altfel la acești oameni? Prin excluderea căutării pe criterii geografice, prin folosirea cuvintelor cheie, a universităților preferate pentru studiile relevante sau a limbilor vorbite.

___

Conceptul de tropicalizare în business. Nu, nu este vorba despre o călătorie de business pe undeva pe la tropice. Este un nou concept care definește modul în care organizațiile se adaptează la contextele, culturile țărilor în care activează și cum își ajustează valorile pentru a ține cont de diferitele culturi, limbi și obiceiuri ale angajaților lor. Adaptarea proactivă la cultura locală, pe scurt.

___

Hacking Relaxation. Dacă vrei să scapi de coșmaruri ascultă sunete care îți amintesc de experiențe anterioare foarte plăcute (de aceea te relaxează sunetul valurilor mării, de exemplu). Am aflat despre asta din ediția 224 a newsletter-ului Savantgarde scris de Marius Cosmeanu, merită să-l citiți, abonați-vă și o să vă bucure enorm.

___

Nu emoțiile din timpul examenului sunt cauza rezultatelor proaste. Mulți oameni care au emoții la examene obțin rezultate excelente. Perioada dinainte de examene este cea critică și aici putem schimba unele lucruri care vor înclina balanța reușitelor noastre. Cu cât un student este mai stresat înainte de examen, cu atât nu va reuși să învețe și să asimileze cunoștințele, conform unei cercetări realizate de Dr. Maria Theobald la Institutul de Cercetare și Informare în educație Leibniz.

Șefule, dacă vrei rezultate învață să vorbești.

Foarte mulți manageri se axează, în munca lor de zi cu zi, strict pe obținerea de rezultate, astfel că adoptă metode de comunicare prin care pun presiune pe angajați sau fac micromanagement.

Specialiștii recomandă managerilor să utilizeze un limbaj proactiv care să nu îi facă pe angajați să se simtă nesiguri, inferiori, incompetenți sau să le fie frică atunci când le sunt delegate sarcini sau li se impun termene de livrare.

Exemplu: „Termenul limită este săptămâna viitoare. Dacă simți o presiune sau crezi că nu reușești să termini la timp, hai să vedem cum te pot ajuta să finalizezi task-urile.”

#Știațică?

Ai putea mânca o banană nemodificată genetic? În urmă cu aproximativ 7000 de ani, bananele nu erau fructele cărnoase și fără semințe pe care le cunoaștem astăzi. Pulpa era plină de sâmburi cu semințe negre, ceea ce o făcea aproape necomestibilă. Oamenilor le place să știe de unde provine mâncarea lor, dar chiar și experții ridică din umeri când vine vorba de originea bananei moderne.

O analiză genetică extinsă a peste 100 de soiuri de banane sălbatice și cultivate de-a lungul timpului dezvăluie istoria încâlcită a fructului și confirmă existența a trei strămoși încă necunoscuți. Experții în domeniul bananelor doresc să dea de urma acestor strămoși misterioși pentru a vedea dacă genele lor ar putea contribui la menținerea sănătății culturilor moderne de banane.

Sursă foto: Science.org

Costa Rica: cum banii publici cheltuiți inteligent pot opri defrișările. Programul național pentru servicii de mediu se bazează pe un principiu simplu: statul plătește fermierilor o sumă de bani pentru a proteja pădurea de pe terenurile proprii, renunțând la exploatarea industrială a lemnului. Costa Rica beneficiază de o reputație din ce în ce mai puternică pentru implementarea cu succes a inițiativelor de conservare, în ciuda provocărilor economice.

În 2020, Costa Rica a primit 54 de milioane de dolari din Fondul verde pentru Climă, în semn de recunoaștere a faptului că s-a dovedit că a captat 14,7 milioane de tone de dioxid de carbon între 2014 și 2015. În prezent, 59% din teritoriul său este acoperit de păduri, în 1986 acesta procent fiind de doar 40%.

Sursă foto: Tahreer Photography on Getty

InSPORation.

De această dată vă prezentăm o reclamă simpatică, în spiritul sărbătorilor de iarnă. Cu ocazia lansării colecțiilor de Crăciun, marele lanț britanic ASDA își poartă consumatorii prin culisele magazinului, alături de „noul angajat”, Buddy the Elf. O referință savuroasă la filmul lansat acum aproape 20 de ani, care face încă deliciul nostalgicilor și care pe noi ne-a făcut deja să cântăm colinde.

Have your Elf a Merry Christmas!

Cartea câștigătoare.

Îți dorești să fii mai carismatic? Iată un ghid care cu siguranță te va ajuta.

Olivia Fox Cabane, în cartea „Mitul carismei. Arta și știința de a-ți dezvolta farmecul personal”, spune că farmecul personal poate fi dobândit. Ne propune practici comportamentale, sfaturi și exerciții concrete prin care putem fi mai carismatici, indiferent de personalitatea noastră.

Fie că ești într-o poziție de lider, că îți cauți un loc de muncă nou sau că vrei pur și simplu să-ți îmbunătățești relațiile profesionale și personale, vei afla cum să devii mai convingător și cum să-i inspiri pe ceilalți.

Ce-am mai muncit.

Când ceilalți colegi împărtășesc picanterii și aspecte foarte personale din viața lor dimineața la cafea, tu ce faci? S-ar putea să pățești ce a pățit Miruna.

Experiența tristă a cititoarei noastre este un exemplu foarte bun al unei organizații toxice în care siguranța locului de muncă a depins de expunerea vieții personale. Citește articolul și spune-ne ce părere ai despre experiența Mirunei. Ai trăit ceva asemănător?