#87: Educația adulților, o nouă rușine a României; IT-ul e pe aparate – va supraviețui? Noul trend bolnăvicios la job: Bored Out, la fel de periculos ca Burned Out; 80% dintre șefi conduc „accidental”
Bonus: 15% dintre noi suferim cu capul, dar nu ne tratăm; Marea Demisioneală decimează șefii; Halloween-ul vine cu o treime joburi-fantomă; Împrumuturile studențești, șterse prin beneficii creative.
Servus! Ediția 87 a HWNews este aici. După ce o parcurgi, scrie-ne în comentarii ce ți s-a părut cel mai interesant și trimite articolele preferate și prietenilor și colegilor tăi!
Vine o iarnă grea și lungă în industria IT. Tendințe pentru 2024 + un mic ghid de supraviețuire.
Industria IT se confruntă cu un moment foarte dificil. Mii de angajați își pierd joburile zilnic, în timp ce marile companiile fac investiții majore în inteligență artificială și automatizare și suspendă în consecință proiectele de recrutare a talentelor.
Ce se întâmplă, de fapt? De la începutul anului 2022 și până azi, 2.120 de companii tehnologice la nivel global au concediat 404.962 de angajați, iar numărul concedierilor a crescut cu 50% față de anul trecut. Cifrele sunt într-adevăr îngrijorătoare: în medie, 555 de specialiști IT își pierd locurile de muncă în fiecare zi – 23 de oameni pe oră, la nivel global.
Giganții industriei tech sunt departe de a fi imuni: Microsoft a anunțat recent concedieri în mai multe departamente ale LinkedIn, iar Nokia și Epic Games, producătorul Fortnite, intenționează să concedieze fiecare câte 16% din forța globală de muncă. Stack Overflow concediază aproximativ 28% din totatul angajaților, fiind al doilea val de concedieri din acest an pentru companie.
Alte companii care au redus numărul de angajați sau au în plan să facă asta sunt: Roku – a concediat 10% din forța sa de muncă, Farmers Insurance – va concedia aproximativ 11% dintre angajați, T-Mobile – a concediat aproximativ 7% dintre angajați, dar și Qualcomm, Chainalysis, Plex, Cisco și Pie Insurance au concediat deja sute de oameni.
Rapoartele recente de piață arată că sectoarele de retail tech și consumer tech au fost cele mai afectate în 2023, cu aproape 29.161, respectiv 28.873 de angajați concediați. Companiile de gaming au fost de asemenea grav lovite de valul de concedieri.
De ce se întâmplă asta? Aici intră în scenă câțiva factori critici:
Eficientizarea: Multe companii au crescut prea rapid în urma pandemiei și își restructurează acum echipele pentru a optimiza costurile și a echilibra resursele.
Costuri uriașe de finanțare din cauza dobânzilor: Pe măsură ce dobânzile cresc, finanțarea devine mai costisitoare, punând presiune pe companii să oprească multe din proiectele de investiții și să facă peste noapte reduceri de costuri, de pe unde pot.
Tehnologia AI: Investițiile masive în AI, deși deschid noi oportunități, au și efectul de a automatiza multe sarcini de lucru, ceea ce duce la concedieri masive.
Rolurile IN or OUT: Potrivit analiștilor, rolurile vulnerabile sunt cele din middle-management și cele de suport. Pe de altă parte, există roluri „future-proof", ori cel puțin mai sigure. Spre exemplu, cele legate de date și inteligența artificială, pentru care cererea e din ce în ce mai mare. Companiile vor căuta AI Curators, AI Ethicists, AI Policy Makers și Prompt Engineers. De asemenea, angajații cu roluri în dezvoltarea produselor sunt mai puțin susceptibili pentru concediere sau înlocuire cu roboți.
Ce ai de făcut, mai precis, dacă lucrezi în IT?
Diversifică-ți abilitățile: Expertiza în AI, cybersecurity și analiza datelor se află în topul cerințelor.
Exersează-ți agilitatea: Adaptabilitatea și flexibilitatea sunt mai valoroase ca oricând.
Este clar că industria IT se află la un punct de recalibrare, cu pericole, dar și oportunități. La fel ca în orice industrie aflată în evoluție rapidă, cei care investesc în învățare și dezvoltare personală au cele mai mari șanse de a naviga în siguranță prin aceste vremuri incerte. Mai mult, pe măsură ce frecvența intersecțiilor dintre tehnologie și alte industrii crește, adaptarea și învățarea continuă se vor dovedi esențiale, nu doar în IT, ci în majoritatea domeniilor de activitate.
Oportunitățile de educație ale adulților români ne aruncă în coada clasamentului european.
Trei dintre regiunile României au avut o rată sub 5% în participarea adulților la programe de educație și formare în 2023, și niciuna dintre regiuni nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor Eurostat. Cifrele situează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având, în medie, procente mai mici.
Rata medie de participare a adulților români (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) la programe de educație și formare a fost de 5,4% în 2022, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Regiunea Nord-Vest atinge rata de 7,7%, Regiunea Nord-Est – 7,2%, Regiunea Sud-Est – 6,9%, Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%, Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%, însă în centrul țării rata de participare este de doar 2,5%.
În 29 dintre regiunile Europei această rată s-a situat sub 5% anul trecut, cele mai multe fiind în Bulgaria, Grecia, Croația, România și Polonia. La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, ratele de participare depășesc media de 11,9% a Uniunii Europene în toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și în țările cu o singură regiune – Estonia, Luxemburg, Malta.
Un nou trend din piața muncii amenință Burned Out: Bored Out much?
Poate părea paradoxal faptul că hashtag-ul #boredout (#plictisitlaloculdemuncă) a avut aproximativ 470 de milioane de vizualizări pe TikTok, într-o lume în care majoritatea oamenilor se simt stresați și suprasolicitați. Însă pare că nu mai avem decât două viteze: ori suntem cu nervii întinși la maximum de taskuri fără sfârșit și șefi exigenți, fie nu avem de lucru și ne învârtim în scaunul de birou gândindu-ne cât suntem de lipsiți de provocări profesionale reale.
Bored out nu este însă dovada faptului că oamenii nu au de lucru, ci a faptului că munca nu este adaptată capacităților lor. Dacă epuizarea este caracterizată de suprastimulare, plictiseala de astăzi este caracterizată de substimulare. Cei care se regăsesc în această situație sunt în general tineri cu potențial de a face mai mult, pe care managerii îi blochează în roluri cu atribuții limitate, lipsite de creativitate sau aport relevant.
Ce e cu adevărat îngrijorător? Plictiseala la locul de muncă poate fi la fel de dăunătoare ca epuizarea profesională, în opinia lui Andrew Brodsky, profesor de management la Universitatea Texas, iar asta se întâmplă fiindcă angajații demotivați de rolul lor ajung să dezvolte sentimente negative față de activitatea lor și o relație nesănătoasă cu munca.
Răspunde sondajului nostru și scrie-ne mai multe detalii în comentarii:
Exod la rang înalt: Marea Demisioneală s-a mutat la șefi.
Peste 1.400 de directori executivi au demisionat în primele nouă luni ale anului 2023, în creștere cu aproape 50% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință vine în contextul în care rata generală a demisiilor din Statele Unite revine la normalul de dinaintea pandemiei. Sectorul guvernamental și nonprofit conduce în ceea ce privește fluctuația directorilor executivi, cu peste 350 de demisii doar anul acesta – o creștere de peste 85% față de anul trecut.
Andrew Challenger, vicepreședinte senior al companiei de coaching Challenger, Gray & Christmas care a realizat raportul, atribuie această tendință unei economii aflate sub semnul fluctuațiilor și anticipării unor ajustări economice viitoare ce includ creșterea costurilor cu angajații și a ratelor dobânzilor. Deși forța de muncă din SUA se reduce pe măsură ce tot mai mulți Baby Boomers se retrag, doar 22% dintre plecările directorilor au fost pensionări, în ușoară scădere față de procentul de 24% de anul trecut.
Schimbarea numelui în CV, soluție împotriva discriminării.
34% dintre candidați au primit întrebări discriminatorii în timpul interviurilor, cele mai frecvente fiind axate pe vârstă, rasă sau gen, conform unui sondaj care a analizat practicile de angajare, realizat de compania Greenhouse în Statele Unite. Aproximativ 20% dintre cei care sunt în căutarea unui loc de muncă și-au schimbat numele în CV-uri – 45% dintre aceștia făcând asta pentru a nu li se recunoaște etnia, 42% pentru a părea mai tineri și 22% pentru a părea de sex opus – în încercarea de a se proteja de aceste situații discriminatorii.
Deși candidații sunt protejați de discriminarea bazată pe rasă, culoare, religie, sex, origine națională, vârstă, dizabilitate sau informații genetice, aceste situații persistă, subliniind necesitatea îmbunătățirii proceselor de recrutare pentru a evita discriminările de acest fel. Greenhouse, companie care oferă un software de recrutare, a luat măsuri pentru a combate discriminarea în procesele de angajare, prin implementarea unei evaluări obiective a interviurilor și testarea abilităților tehnice înainte de realizarea interviurilor față în față.
Managerii accidentali, normalitatea din organizații.
82% dintre șefi au foarte puțină pregătire sau calificare formală în domeniul leadershipului sau managementului, conform unui studiu cu 4.500 de respondenți realizat în Marea Britanie și publicat de Chartered Management Institute. Jumătate dintre managerii incluși în studiu afirmă că avansarea profesională are loc pe baza relațiilor și a favoritismului, nu a performanței individuale.
Acest fenomen a dus la apariția așa-numiților „manageri accidentali”, care dețin roluri de conducere fără a avea pregătirea necesară. De asemenea, peste jumătate dintre manageri nu au nicio calificare în management sau leadership. Acest lucru se aplică și pentru 26% dintre managerii seniori și liderii organizației.
Consecințele includ o fluctuație ridicată a angajaților, 31% dintre manageri și 28% dintre angajați părăsind organizațiile din cauza relației negative cu superiorii. Instruirea managerilor devine astfel esențială pentru menținerea unui stil de management eficient și loializarea angajaților.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Aplici la un job care nu există? Joburile fantomă, mai la modă decât Halloween-ul. Numărul de anunțuri de muncă false, cunoscute drept „ghost job ads" în continuă creștere pe platformele online, conform unei analize recente a companiei StandOut CV. Studiul a analizat peste 90.000 de listări de locuri de muncă vacante din Marea Britanie într-un interval de opt săptămâni și a constatat că peste o treime dintre ele erau anunțuri false.
___
Amazon concediază angajații care nu vin la birou de trei ori pe săptămână, conform noii actualizări a politicilor interne. Mai precis, compania le-a dat mână liberă acum managerilor să îi dea afară pe cei care nu respectă regulamentul. Informația provine dintr-o actualizare a ghidului global pentru manageri pe care Amazon l-a împărtășit prin intermediul unui portal intern.
___
Google a concediat angajați pentru postări cu conținut antisemit pe sistemele interne de comunicare ale companiei. Măsura vine după ce Google s-a retras ca sponsor al conferinței Web Summit din Lisabona, în urma comentariilor CEO-ului Paddy Cosgrave despre Israel. Sundar Pichai, CEO-ul Google, a anunțat recent o donație de 8 milioane de dolari către diverse organizații pentru ajutorarea Israelului și Palestinei.
___
Demn de scenariu de film: Mii de angajați IT, agenți infiltrați în companiile americane, au finanțat în secret programul de rachete al Coreei de Nord. Aceștia ar fi trimis în secret, timp de ani de zile, milioane de dolari din salariile lor către Coreea de Nord pentru a fi folosite în programul de rachete balistice al acesteia, au declarat oficiali ai FBI și ai Departamentului de Justiție, citați de Associated Press. Mai mult, se pare că IT-iștii au fost atât de bine infiltrați încât au folosit chiar Wi-fi-urile unor americani ca să pară că sunt în Statele Unite. Numele companiilor nu au fost divulgate.
___
Americanii nu mai insistă pe remote. Politicile „înapoi la birou” funcționează? Ca medie generală, rata muncii de acasă a ajuns în Statele Unite la cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei încoace - sub 26%. Deși pare că insistențele angajatorilor de a aduce oamenii înapoi în birouri funcționează, cererea de locuri de muncă remote depășește mult oferta, semn că angajații încă își doresc flexibilitate. Mai mult, în ciuda tendinței, în marile orașe precum Washington, Seattle sau Boston, rata muncii de acasă rămâne foarte ridicată, cu valori de peste 40%. Discrepanțele între state sugerează că această schimbare nu are o explicație unitară, ci este influențată de o serie de factori, inclusiv migrație și aspecte socio-economice.
___
Medibank începe experimentul săptămânii de lucru de patru zile. Testul va implica 250 de angajați și va urmări să ofere 100% din salariu pentru 80% din timpul obișnuit de lucru, menținând totodată 100% productivitate. Experimentul va fi evaluat după șase luni, cu posibilitatea extinderii la nivelul întregii organizații, care numără aproape 4.000 de angajați.
___
Liderul sindical Marius Nistor cere majorarea salariilor pentru directorii de școli și personalul didactic cu funcții de conducere, propunând ca referință salariul unui profesor cu grad didactic I și experiență de peste 25 de ani. În contextul dezbaterilor ample despre inechitățile salariale din sistemul de învățământ, el sugerează că un director adjunct ar trebui să primească un plus de 1600 de lei pentru a ajunge la nivelul salarial al unui profesor cu vechime.
___
Peste 62.000 de locuri de muncă part-time au fost scoase în piață de la începutul anului, arată datele eJobs. Numărul este cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, asta deși joburile cu jumătate de normă continuă să fie impozitate la nivelul salariului minim pe economie. Domeniile care au avut cele mai multe joburi part-time disponibile au fost retail, entertainment, servicii, advertising/marketing/PR, turism, industria alimentară, asigurări și call-center/BPO. O treime dintre aplicări vizează locuri de muncă remote, deși procentul joburilor part time care permit munca de acasă este în jur de 15%.
___
Și prea multă siguranță psihologică strică? Un studiu recent sugerează că angajații care sunt convinși că dezinteresul lor nu va avea consecințe negative tind să devină mai leneși la job. Cercetătorii au constatat că performanța angajaților este mai ridicată în mediile cu un nivel moderat de siguranță psihologică, dar scade în locurile de muncă unde acesta crește peste 80%. În ciuda faptului că eșantionul este unul mic – 474 angajați din domeniul cunoașterii - cercetarea, condusă de profesorul Peter Cappelli și colegii săi de la Universitatea din Pennsylvania și Universitatea Tel Aviv, subliniază importanța găsirii unui echilibru între confortul la locul de muncă și responsabilitatea față de jobul asumat, nu încurajează „munca de frică”.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Banii nu aduc fericirea la locul de muncă.
93% dintre angajați consideră că bunăstarea lor este la fel de importantă ca și salariul, potrivit unui raport State of Work-Life Wellness 2024. 87% dintre angajați ar demisiona dintr-o organizație care nu pune accent pe bunăstarea lor. În ceea ce privește persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, 96% ar lua în considerare doar angajarea în companii care pun accent pe bunăstarea angajaților.
În contextul în care angajații sunt obligați să se întoarcă la birou, această decizie lasă o amprentă negativă asupra bunăstării lor. Mai mult de o treime dintre respondenți nu lucrează în prezent în mediul de lucru ales, acest lucru afectându-le productivitatea. Prin prioritizarea stării de bine a angajaților și prin oferirea resurselor potrivite, companiile pot reduce riscul de epuizare a angajaților, ceea ce îi poate ajuta să aibă o relație mai sănătoasă cu munca.
Rezultatele sondajului: Flexibilitatea, principalul determinant al bunăstării angajaților.
Pentru 48% dintre români, programul de lucru flexibil are cel mai mare impact asupra bunăstării, concluzionează un studiu realizat de Mindspace. În urma sondajului nostru publicat în ediția 85 a newsletter-ului, dar și pe rețelele de socializare Linkedin și Facebook, observăm același lucru: pentru 69% dintre respondenți, flexibilitatea la locul de muncă cântărește mai mult în bunăstare decât numărul de zile de concediu, beneficiile privind sănătatea ori alți factori.
Angajații concediați devin neiertători.
Oricât de sumbră ar fi economia, peste jumătate (58%) din cei 6.000 de profesioniști incluși într-un sondaj realizat de Glassdoor nu s-ar întoarce niciodată la o companie care i-a concediat. În sectorul tech, doar 46% dintre angajați ar lua în considerare întoarcerea. Bărbații au fost ușor mai dispuși să ia în considerare reangajarea decât femeile, iar cei mai în vârstă au fost mai deschiși decât cei mai tineri.
Cei dispuși să se reangajeze se așteaptă la o majorare salarială de 25%, în medie. Așadar, angajatorii care au efectuat concedieri ar putea avea dificultăți în atragerea foștilor angajați, reputația jucând un rol crucial în acest proces. Cu o economie în continuă schimbare și o luptă acerbă pentru talente, companiile se confruntă cu provocări în a-i convinge pe cei concediați să le acorde o nouă șansă.
Sănătatea mintală la locul de muncă – subiect tabu sau sursă de stigmatizare.
15% dintre adulți suferă de o tulburare de sănătate mintală, arată un sondaj de la finalul anului 2022 al Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, discuțiile despre sănătatea mintală la locul de muncă rămân tabu pentru 58% dintre angajații de la nivel global, conform unui sondaj Harris Poll din în acest an. Persoanele care au probleme de sănătate mintală se confruntă cu stigmatizarea, ceea ce face și mai dificilă decizia de a decide dacă și cu cine ar trebui să discute despre problemele lor.
Angajații care își dezvăluie afecțiunile mintale au parte de mai mult sprijin și toleranță la locul de muncă, arată un studiu efectuat de Universitatea de Stat din Arizona. În mod similar, un studiu recent efectuat pe adulți olandezi concluzionează că 64,2% dintre respondenții care au vorbit despre afecțiunea lor au avut o experiență pozitivă, comparativ cu 9% care au avut o experiență negativă.
Leadershipul bazat pe transparență, sprijin și empatie contribuie la crearea unui mediu în care angajații au siguranța de a vorbi despre problemele legate de sănătatea mintală, acest lucru reducând povara de a-și ascunde luptele și neliniștile interioare.
Lenea, efectul ascuns al automatizării.
Oamenii tind să acorde mai puțină atenție muncii lor atunci când au credința că roboții au verificat deja acea muncă, arată un studiu realizat de Universitatea Tehnică din Berlin. Cercetarea a simulat un scenariu în care participanții au fost informați că un robot a inspectat plăcile de circuite, iar aceștia au fost mai puțin motivați să evalueze performanța lor în timpul sarcinii. Acest fenomen poartă denumirea de „lenevire socială” și se referă la tendința indivizilor de a depune mai puțin efort atunci când lucrează în echipă, comparativ cu munca individuală.
Studiul relevă faptul că această tendință a scăderii motivației atunci când se lucrează cu roboți ar putea avea consecințe negative în situații din viața reală. Prin urmare, este necesară dezvoltarea unor proceduri clare pentru a asigura o utilizare sigură și eficientă a automatizării la locul de muncă.
Beneficii scumpe vs. dorințele angajaților.
Există încă o discrepanță mare între ce își doresc angajații și beneficiile pe care angajatorii aruncă banii, conform celui mai nou raport al forțelor de muncă Aflac – 78% dintre angajatori cred că angajații sunt mulțumiți cu pachetul de beneficii oferit, în timp ce doar 59% dintre angajați afirmă același lucru.
Pachetul de beneficii e unul dintre motivele pentru care angajații decid să-și schimbe locul de muncă. Procentul de angajați care consideră că angajatorilor lor le pasă de ei a scăzut drastic în ultimii ani - 59% în 2021, 56% în 2022 and 48% în 2023. Iar 53% dintre angajați afirmă că e posibil să accepte o nouă poziție pentru mai puțini bani dar cu beneficii mai bune.
O soluție ar fi educarea angajaților în sensul utilizării beneficiilor, asta pentru a reduce diferența dintre ce cred cele două părți. Se întâmplă ca unii nici să nu știe de beneficii, sau să nu fie conștienți că utilizarea lor poate ajuta.
Problemele studenților americani = oportunități pentru companii creative.
Studenții americani ai promoției 2024 se gândesc deja la modul în care își vor achita împrumuturile atunci când vor absolvi. 56% dintre ei se așteaptă să iasă de pe băncile facultății cu o datorie medie de 29.000 de dolari. Mai mult de două treimi dintre acești absolvenți de facultate spun că ratele vor influența joburile și carierele pe care le vor lua în considerare.
Asistența pentru împrumuturile studențești poate fi un beneficiu de luat în considerare pentru organizațiile care vor să ușureze o parte din această presiune financiară a tinerilor pe care își doresc să îi angajeze. Doar aproximativ 8% dintre companii oferă un astfel de beneficiu. Sprijinirea tinerilor în gestionarea acestor împrumuturi poate fi o strategie câștigătoare pentru angajatori:
Oferă un avantaj de recrutare companiilor, în special a celor care caută talente mai diverse. O parte semnificativă din promoția 2024 planifică deja trasee de carieră care îi pot ajuta să facă față datoriilor de studii.
Ajută la loializare. Tinerele talente ar fi mai dispuse să rămână la același job mai mult timp dacă primesc un anumit ajutor din partea angajatorului pentru a-și plăti datoriile de studii.
Elimină o parte din presiunea financiară pe care o resimt tinerii. Atingerea stabilității financiare este o prioritate pentru absolvenți, iar obținerea unui ajutor pentru rambursarea împrumuturilor studențești este extrem de importantă pentru aceștia.
Ce zici, ar putea funcționa și la noi metode adaptate în această direcție?
Uite ce FAIN: Practicarea unui sport duce la o carieră de succes.
Femeile care au practicat un sport în tinerețe sunt mai predispuse la a avea succes în carieră, conform unui sondaj recent realizat de Deloitte. Cele mai importante abilități dobândite în urma practicării unui sport includ: lucrul în echipă (69%), leadership (41%), gestionarea stresului (36%), rezolvarea problemelor (35%) și comunicarea eficientă (34%).
Alte concluzii ale sondajului:
Pentru 85% dintre femeile incluse în studiu, 91% dintre femeile cu roluri de conducere și 93% dintre cele care câștigă peste 100.000 de dolari abilitățile dezvoltate în timpul practicării sportului au fost importante pentru succesul în carieră;
69% dintre femeile cu roluri de management sau conducere care câștigă peste 100.000 de dolari anual au practicat unul sau mai multe sporturi;
Indiferent de experiența personală, 61% dintre respondenți consideră că cei care practică un sport au mai multe șanse să aibă succes în carieră.
InSPORation: „Nuntă pe bani”, promovare cu pompă și miri în autobuz.
Nuntă pe bani, o comedie românescă cinstită semnată Bravo Films, a intrat în cinematografe pe 10 octombrie, iar întreaga campanie de promovare a filmului a fost o adevărată desfătare a simțurilor. Vă lăsăm în compania „mirilor”, care au utilizat o metodă absolut inedită de popularizare a evenimentului de lansare din București, invitând oamenii personal la cinema, dar și la sarmale, voie bună și o horă sănătoasă.
📖 Cartea câștigătoare.
Te afli adesea prins într-o reflecție continuă, analizând o situație în detaliu, fără să poți opri acest proces, iar anxietatea crește? Dacă da, atunci această carte este pentru tine.
Gândirea excesivă este o cauză majoră a nefericirii. Nick Trenton, în cartea ”Gândirea în exces duce la stres”, îți oferă tehnici și abordări științifice care te vor ajuta să scapi de ciclul nesfârșit de gânduri, să renunți la autocritică, să îți eliberezi mintea de anxietate, frică și stres, să te simți mai bine și să trăiești în prezent. Spor la citit! 😊
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Incepand cu 2009-2010 am fost atât de boreout la locul de munca încât mi-am luat sa citesc între bucățile de timp in care nu aveam absolut nimic de făcut, am fost prinsă de patron (care era și soțul verișoarei mele) și mi-a fost scăzuta suma de 250 lei din salariu. Culmea este că și colegei mele care nu făcuse nimic, i-a fost scăzuta aceeași sumă.