#85: Doar 2% din studenții și elevii români se angajează, părinții îi întrețin până la 30 de ani; 2023, anul Marii Tristeți: nefericirea crește la noi într-un an cât la alții în 10;
Bonus: Angajații hibrid merg la birou în loc de cafenea; Shadow-Working: un nou trend periculos pe TikTok; Oamenii preferă textele roboților, doar nu vor să (le) recunoască.
Servus! Ediția 85 a HWNews este aici. Nu uita să o trimiți și altor oameni buni, cărora crezi că le-ar fi de folos!
Marea Tristețe, fenomenul anului: de 10 ori mai multă nefericire pentru angajați.
De la începutul anului 2020 până în prezent, nivelul de satisfacție al oamenilor legat de jobul lor a scăzut continuu cu un ritm de 6%. Însă conform unui nou studiu realizat de BambooHR, fericirea angajaților din întreaga lume a înregistrat o adevărată prăbușire de 9% în scorul eNPS (Employee Net Promoter Score) în doar câteva luni, din ianuarie 2023 și până azi. Asta înseamnă, atenție, că viteza de degradare a nivelului de satisfacție profesională este de 10 ori mai rapidă decât în ultimii trei ani.
Factorii cheie care contribuie la această scădere includ tratamentul incorect la job și lipsa unui sens în muncă. Efectele sunt dezastruoase și la nivel economic: nefericirea angajaților costă economia globală până la 8,8 trilioane de dolari, conform cercetărilor Gallup.
În peisajul muncii din România, părerile angajaților vin cu un mix interesant de satisfacție și nemulțumiri. În mai 2023, TBF a realizat un studiu cuprinzător pe realitatea managementului în afacerile românești, care a dezvăluit un eNPS modest de 6,2, cu doar patru din zece angajați dispuși să recomande și altora locul lor de muncă. De asemenea, trei din zece angajați s-au declarat tentați să-și schimbe jobul în următoarele 6 luni.
Iar dacă ne gândim la trenduri, musai să aruncăm privirea către SUA, care ne oferă de asemenea un tablou pestriț: Alaska se poziționează ca statul cu angajații cei mai fericiți, lăudându-se cu săptămâni de lucru mai scurte, cu o medie de 31,3 ore, și un salariu generos de 52.000 de dolari pe an. În contrast, Georgia se confruntă cu cel mai mic nivel de satisfacție în muncă, cu un scor general de doar 29,62, accentuat de cea mai mare rată de demisii, 3,6%.
Criza de creiere din România se adâncește în noul an universitar.
Într-o vreme când România se confruntă cu o criză educațională profundă, realitățile alarmante din sistemul de învățământ superior se resimt cu intensitate. Conform datelor recente, țara noastră are cea mai mică rată de angajare a tinerilor care urmează o formă de învățământ din Europa. Potrivit cifrelor Biroului de Statistică al Uniunii Europene, procentajul de angajare al elevilor și studenților români cu vârste între 15 și 29 de ani care studiază este de doar 2%. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Europa, unde media elevilor și studenților din învățământul formal care au și loc de muncă este de 23%. Asta obligă nu mai puțin de 43% dintre părinții români să-și susțină financiar copiii în perioada studiilor universitare.
Cu toate acestea, munca pe care o găsesc tinerii, atunci când o fac, nu se potrivește cu domeniul lor de studiu. Este o discrepanță flagrantă între ceea ce învață studenții în facultate și realitățile pieței muncii, iar instituțiile aruncă neputința de la una la alta. Conform experților în recrutare, lipsa de pregătire relevantă este una dintre principalele cauze ale acestei neconcordanțe. De partea cealaltă, profesorii se plâng că și companiile ar trebui să joace un rol mai activ în formarea studenților.
Doar în anul universitar trecut, numărul studenților a scăzut cu peste 15.000, ajungând la aproximativ 538.000. Procentual, România stă cel mai slab în UE cu o proporție de doar 30% persoane cu studii superioare, față de media europeană de 40,3%. Din aceștia, mulți nu reușesc să se angajeze în domeniile lor de studiu după absolvire. În cazul administrației și afacerilor, doar 39% au reușit să își găsească un job în domeniul studiat, iar pentru absolvenții de drept și științe politice, procentele scad dramatic la 25%, respectiv 15%.
Pe lângă toate acestea, fuga creierelor nu face decât să amplifice criza. În 2022, aproape 36.000 de studenți români alegeau să își continue studiile în străinătate, în căutarea unor oportunități mai bune.
Această criză educațională și de talent subliniază nevoia acută de colaborare între instituțiile de învățământ, companii și autorități. Ce ar fi să încercăm să abordăm această problemă într-un mod interdisciplinar? Poate că e timpul ca jurnaliști, educatori, angajatori și responsabili de politici publice să se așeze la aceeași masă, pentru găsirea unor soluții absolut necesare.
Un nou trend primejdios pe TikTok: Traume vindecate la minut.
Îngrijorați de starea de sănătate mintală tot mai fragilă, tinerii apelează la scurtături periculoase, încercând să-și vindece singuri și cât mai rapid traumele. Bazându-se pe cartea „The Shadow Work Journal” scrisă de Keila Shaheen (care atenție, nu este terapeut autorizat), au creat acum un nou trend de amploare pe TikTok. Hashtag-ul #shadowworkjournal a adunat peste 700 de milioane de vizualizări, majoritatea utilizatorilor împărtășind sub umbrela sa experiențe emoționale puternice, filmându-se plângând sau răspunzând exercițiilor – iar asta, după cum vă puteți aștepta, împinge cartea și mai sus în topul celor mai bine vândute titluri de pe Amazon.
La prima vedere, ai spune că nu e nimic greșit în dorința de a-ți întelege și gestiona mai bine emoțiile, sentimentele și reacțiile. Această „muncă cu umbrele” te „forțează” însă să-ți confrunți traumele și momentele rușinoase sau dureroase pe care subconștientul tău le reprimă cu un motiv destul de bun: pentru a te proteja. Această vulnerabilizare vine cu prețul de a retrăi intens acele momente, iar procesul poate deveni copleșitor, în lipsa ajutorului și ghidajului specializat.
Psihanalistul elvețian Carl Gustav Jung a fost primul care a dezvoltat conceptul de shadow-self, prin care descrie întâmplările reprimate de oameni. Potrivit acestuia, sinele este format din personalitatea pe care o arătăm lumii și sinele ascuns, care de cele mai multe ori rămâne privat. Scopul real al acestui proces de shadow-work este de a învăța cum să gestionăm impulsurile pe care de regulă le ignorăm și care provin din inconștientul colectiv, pentru ca mai apoi să facem pace cu părțile care ne plac mai puțin, în loc să încercăm să le îngropăm și mai adânc. Și da, toate astea pot fi realizate – dar în timp și lucrând cu un psihoterapeut, nu așteptând rezultatele miraculoase „la minut”, în live pe TikTok.
Radiografia echilibrului dintre job și casă: România, în stare critică.
European Life-Work Balance Index 2023 a decretat: România e pe ultimul loc în topul european, când vine vorba de echilibrul între viața profesională și cea personală. Clasamentul realizat de platforma Remote a analizat 30 de țări europene și a oferit un scor bazat pe o serie de indicatori relevanți, printre care eficiența sistemului de sănătate, gradul de incluziune, salariul minim, ori zilele de concediu maternal, de odihnă și medical.
Luxemburg se poziționează ca lider indiscutabil, cu un scor de 85.26 puncte, urmat îndeaproape de Spania, cu 78.63, și Franța, cu 77.19. Aceste țări se disting prin salarii minime peste medie, sisteme medicale de calitate și un nivel ridicat de fericire al cetățenilor. Nici Norvegia, Danemarca și Olanda nu sunt departe de podium, fiecare excelând în domenii precum incluziunea LGBTQ+ și sănătate.
Dar să revenim la noi și să vedem cum s-a ajuns aici: România ocupă ultimul loc în clasament, cu un scor total de 55.28 puncte. Iar dacă la capitolul concediu de maternitate și concediu medical scorurile nu sunt rele (85, respectiv 75 de de puncte), nimic nu poate compensa scorurile dezastruoase pe care le obțin salariile minime (3.94 puncte) și nivelul general de fericire al românilor, cotat la 6.48 puncte.
Dacă aruncăm o privire și către numărul de ore lucrate săptămânal, aflăm că România se clasează pe podium în Europa, la o distanță infimă de primul loc. Concluzia? Avem mult de lucru, până să nu mai lucrăm neapărat mult, cât eficient. Cifrele vorbesc de la sine și ne indică unde și în ce măsură trebuie să ne canalizăm eforturile pentru a încuraja o societate în care echilibrul dintre viața personală și cea profesională nu este doar o năzuință, ci normalitatea.
Kind reminder: Expresiile pasiv-agresive afectează performanța la job.
83% dintre americani au primit un e-mail cu expresii pasiv-agresive la locul de muncă, iar 42% au primit acest tip de mesaj chiar de la șeful lor, conform unui sondaj realizat de Preply. În mod interesant, e-mailurile cu un ton pasiv-agresiv par a fi o tendință în creștere, 50% dintre respondenți spunând că acestea au devenit mai numeroase în ultimii ani. Pentru 66% dintre respondenți comunicarea pasiv-agresivă provoacă anxietate și afectează performanța la locul de muncă.
„Conform ultimului meu e-mail” este considerată fraza cea mai enervantă, deoarece mesajul implicit este „Am trimis deja un e-mail despre asta. Nu l-ai citit?!”. Alte expresii ofensatoare sunt: „corectează-mă dacă greșesc”, „așa cum am menționat anterior”, „kind reminder”, „am simțit să atrag atenția asupra acestui lucru” și „mulțumesc anticipat”.
31% dintre persoanele care trimit e-mailuri cu un ton pasiv-agresiv răspund la e-mailuri de acest fel trimise de altcineva. Dacă simți tonul pasiv-agresiv în e-mailurile de la job, nu răspunde impulsiv, ia-ți timpul de care ai nevoie pentru a răspunde calm și obiectiv, pentru a nu perpetua și tu, la rândul tău, acest fenomen.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
„Insigna de cafegiu”. Șefii îi vor la birou, angajații obțin creativ tot ce e mai bun din ambele lumi.
Angajații recurg la un truc ingenios numit „coffee badging”, pentru a-și păstra flexibilitatea orară într-o perioadă în care tot mai mulți șefi își doresc să îi vadă înapoi la birou. Potrivit unui sondaj realizat de Owl Labs pe un eșantion de 2.000 de persoane, 58% dintre angajații cu program hibrid admit că se duc la birou doar pentru a-și bea cafeaua de dimineață, „câștigă o insignă imaginară pentru prezență” și apoi se întorc să lucreze restul programului de acasă. Alți 8% spun că sunt interesați să adopte, la rândul lor, acest comportament.
Doar un exemplu: Yannique Ivey, o angajată în Atlanta, merge la birou între orele 11:00 și 15:00, evitând astfel aglomerația specifică orelor de vârf și îmbunătățindu-și totodată echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Ea spune că asta a făcut-o să se simtă și mai sănătoasă, și mai productivă, și mai mulțumită, per total, cu munca ei.
CEO-ul Owl Labs Frank Weishaupt susține că acest trend nu semnalează lipsa de productivitate, ci reflectă faptul că angajații pun multă valoare pe interacțiunea față în față cu colegii, dar și pe oportunitatea de a lucra de acasă. Practic, nu vin la birou ca la cafenea, dar încearcă să obțină tot ce e mai bun, din ambele lumi – interacțiunea socială din spațiul de coworking și concentrarea crescută pe care o obțin lucrând de acasă. Weishaupt concluzionează că monitorizarea strictă a prezenței la birou „ucide încrederea”, iar focusul managerilor ar trebui să fie pe cultura responsabilității și oferirea unui leadership adecvat.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
România, pe ultimul loc în preferințele turiștilor străini. Potrivit unui raport Eurostat publicat de Ziua Mondială a Turismului, țările din Uniunea Europeană au atras anul trecut aproape jumătate din turiștii internaționali ai lumii, dar România se află la coada clasamentului. Cu doar 14% dintre înnoptările turistice provenind de la vizitatori străini, țara noastră vine în contrast puternic cu destinații precum Malta, Croația și Cipru, unde peste 90% nopțile de cazare sunt rezervate de turiști străini.
___
Suntem codași și la investițiile în Cercetare-Dezvoltare. Uniunea Europeană a cheltuit 331 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (C&D) în 2021, conform cifrelor finale, în creștere cu 6,9% față de 2020. Țările UE cu cele mai importante investiții în Cercetare-Dezvoltare au fost Belgia, Suedia și Austria, fiecare cu peste 3% din PIB. În schimb, șase țări din UE au înregistrat investiții sub 1% din PIB: România (0,47%), Malta (0,65%), Letonia (0,74%), Bulgaria (0,77%), Cipru (0,83%) și Slovacia (0,92%). În 2022, Guvernul român a alocat de asemenea cei mai puțini bani pentru Cercetare, raportat la populație, din întreaga zonă UE: 17,6 euro per cap de locuitor.
___
E nevoie de 600 de oameni pentru centrele de reciclare. RetuRO, administratorul Sistemului național de Garanție Returnare, desfășoară o campanie amplă de recrutare, obiectivul fiind 600 de angajați până în vară anului viitor. Cel puțin 500 dintre aceștia vor lucra la centrele de sortare din întreaga țară. Sistemul va intra în funcțiune pe 30 noiembrie 2023, iar la nivel național vor fi deschise 17 centre care vor colecta ambalaje de băuturi de la aproximativ 80.000 de comercianți. Materia primă reciclată va fi folosită la producția de noi ambalaje de băuturi.
___
Creierul e la fel de important ca trupul pentru europeni, până-i duci la doctor. Marți a fost Ziua Sănătății Mintale, ocazie cu care am aflat că 46% dintre europeni au avut probleme emoționale sau psihosociale în ultimul an, dar 54% dintre aceștia nu au primit ajutor profesional. Pe plaiurile autohtone, cifrele arată chiar mai rău: 62% dintre români nu au apelat la ajutor de specialitate, în ciuda faptului că au avut probleme serioase. Conform sondajului Eurobarometru, 89% dintre europeni consideră că sănătatea mintală trebuie promovată la fel de intens ca sănătatea fizică. Cu toate acestea, sub jumătate cred că nivelul de îngrijire este la fel de bun pentru ambele tipuri de afecțiuni.
___
Prețurile locuințelor și ale chiriilor în România au crescut cu 25%, din 2010 până în trimestrul doi din 2023, potrivit Eurostat. În același interval, media Uniunii Europene a urcat cu 46%. În timp ce România a avut, însă, per total, o creștere modestă, preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state membre UE şi au scăzut în trei, cele mai semnificative avansuri fiind în Estonia (196%), Ungaria (168%), Luxemburg (135%), Letonia (131%), Lituania şi Cehia (ambele cu 130%) şi Austria (121%). Scăderi au avut loc în Grecia (-14%), Italia (-8%) şi Cipru (-3%). O țară de sine stătătoare ar putea fi considerat Clujul, pentru care se estimează că perioada 2010-2022 a adus o creștere de 116% a preţului pe metru pătrat util pentru locuinţele noi, la care se adaugă o creștere de până la 18% doar în ultimul an.
___
Cadrele didactice primesc primă de carieră. Peste 300.000 de angajați din Educaţie vor primi prima de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, în valoare de 1.500 de lei, respectiv prima de carieră profesională pentru personalul nedidactic, de 500 de lei. Estimarea ministerului este că banii vor ajunge în buzunarele angajaților în perioada 20-27 octombrie.
___
Roboții ne devin curând și consilieri în carieră. Un antrenor virtual o să fie pus la dispoziția utilizatorilor de LinkedIn pentru a-i îndruma spre informațiile relevante din biblioteca video, susținute de experții în domeniu. Platforma axată pe inteligența artificială pune accent pe componenta educațională, personalizând experiența utilizatorilor săi în funcție de rolul pe care aceștia îl au, al aptitudinilor și intereselor declarate.
___
Cine v-a lucrat aici? Poate a fost robot. Un nou studiu MIT Sloan și-a propus să afle care este, realmente, percepția oamenilor despre rezultatele oferite de celebrele platforme generative. Și ce să vezi? Oamenii spun că nu au preconcepții când vine vorba de utilizarea AI în textele de marketing sau vânzări. Cu toate astea, atunci când respondenții au știut care este textul scris de om și care este textul generat automat, aproape toți au votat rezultatul uman. Dar atunci când n-au mai știu cine a scris ce, mulțimea s-a pus de acord că versiunea AI e mai reușită.
Joburile viitorului în România: industria prelucrătoare și comerț.
Cele mai multe locuri de muncă vor fi create în industria prelucrătoare și în comerț, cu accent asupra specialiștilor în domeniul tehnic, servicii și vânzări, arată o analiză a perioadei 2022-2035 a Camerei de Comerț Americane în România și realizată de PwC. Față de anul 2022, se estimează o creștere a numărului mediu de angajați cu aproximativ 440.000 de persoane până în anul 2026.
Deficitul de forță de muncă al României ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, a afirmat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România. Sectoarele cu cel mai mare număr de angajați sunt industria prelucrătoare, comerțul și sănătatea. Cumulat, acestea reprezintă 47% din numărul mediu de salariați din România.
180.000 de angajați în IT vor fi afectați de noile măsuri fiscale.
Modificările fiscale asumate recent de Guvern pun presiune pe companiile IT din România. Reprezentanţii Asociaţiei Business Service Leaders în România susțin că există un risc mare de a pierde un avantaj competitiv, iar angajații vor fi încurajați să plece în alte țări. Astfel, România riscă să piardă talente, angajați valoroși, ceea ce va duce și la o scădere a încasărilor la buget, dar crește și dificultatea de a atrage noi proiecte.
În ultimii ani, sectorul IT a cunoscut o dezvoltare importantă pentru că statul a sprijinit acest sector prin scutiri de impozite, iar industria a evoluat de la servicii tranzacţionale la servicii cu valoare adăugată mare.
La nivel mondial, salariile din IT cresc proporțional cu nemulțumirile.
Salariile din sectorul tech al Statelor Unite sunt în continuă creștere, ajungând la un venit mediu anual de $111,348, potrivit Dice Tech Salary Report 2023. Cu toate acestea, nemulțumirile angajaților cu privire la remunerație continuă să crească de la an la an: aproape jumătate (49%) consideră că sunt plătiți mai puțin decât merită. Dar nu sunt doar banii cei care contează: ITiștii își doresc un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, astfel că și cererea pentru programe de wellness este în creștere, cu un salt semnificativ în popularitate de la 49% la 58%.
Fețele discriminării: asiaticii, preferați de firmele românești, dar din motivele greșite.
Angajatorii români aleg să angajeze muncitori străini pentru că aceștia sunt dispuși să facă lucruri pe care românii nu le-ar face, ori pentru care ar cere bani în plus. Salariile din România sunt mult mai mari decât cele din Bangladesh, Nepal sau Sri Lanka, ceea ce atrage asiaticii către oportunitățile de muncă din țara noastră.
Marinel Henteş, directorul AJOFM Arad, consideră însă că acest fenomen poate face ca românii să devină cei discriminați, chiar în țara lor. „Din punctul meu de vedere este o discriminare la adresa muncitorilor români, atâta timp cât firmele îşi doresc cu precădere să importe forţă de muncă în detrimentul angajării românilor, singurul motiv fiind diferenţa de salarii”.
Numărul străinilor nou angajați a fost de peste 90.000 de persoane în 2022, cifră de aproape 5 ori mai mare ca în urmă cu 5 ani. Deși în anul 2023 se va înregistra, cel mai probabil, un nou record al numărului de angajați străini nou-veniți, pentru majoritatea dintre ei România este doar o țară de tranzit. Directorul AJOFM Arad susține că mulţi dintre ei renunţă la posturi în scurt timp şi pleacă spre vestul Europei - vrăjiți până la urmă de aceleași condiții de trai pentru care pleacă și românii. Spre exemplu, în Arad existau la un moment dat 1.381 de locuri vacante, oferite de 250 de angajatori, dar multe dintre acestea sunt declarate vacante de mai mult ori într-un an, după ce angajații străini renunță la ele.
Rezultatele sondajului: Românii își doresc un mediu de lucru mai bun, chiar cu prețul banilor.
La nivel global, 83% dintre angajați ar fi de acord să câștige mai puțin, cu condiția să fie mai fericiți la locul de muncă. Am vrut să vedem cum stau lucrurile în România și am realizat un sondaj pe care l-am pus în ediția 83 a HWNews, dar și pe platforme precum Linkedin, Facebook și YouTube. Ulterior, a fost preluat de Corina Neagu pe Linkedin.
Din totalul celor peste 2200 de persoane care au răspuns sondajului, mai mult de jumătate ar fi dispuse să renunțe la o parte din câștiguri pentru a lucra într-un mediu mai bun. Aproximativ 25% dintre respondenți susțin că mediul de lucru de la locul lor de muncă e deja bun și doar 16% nu ar fi de acord să renunțe la bani pentru un mediu mai bun.
Ambițiile românilor: 40% vor program flexibil și mai multe zile libere.
9 din 10 angajați din toată lumea iau în considerare facilitățile legate de bunăstare când aleg un job nou, iar 82% se așteaptă ca angajatorii să le faciliteze echilibrul dintre viața personală și cea profesională. În contextul încetinirii trendului de „quiet quitting” și a încercărilor companiilor de a-și aduce angajații la birou, studiul realizat de Mindspace arată că sănătatea mentală și fizică și bunăstarea generală contează din ce în ce mai mult.
Cele mai importante date din România:
48% dintre respondenți au afirmat că programul de lucru flexibil are cel mai mare impact asupra bunăstării lor;
43% doresc mai multe zile de concediu;
29% consideră o idee foarte bună mesele sănătoase oferite gratuit de angajator;
25% doresc asigurări de sănătate mai bune.
Partea interesantă e că 56% dintre respondenții români văd o legătură între scăderea productivității și atenția pe care angajatorii o dau bunăstării. 51% afirmă că acest lucru le afectează motivația iar 24% văd o problema în legătură cu creativitatea.
Pentru tine ce simți că ar fi mai important? Răspunde sondajului nostru, dar și mai pe larg, în secțiunea de comentarii:
Previziunile viitorului: longevitate și muncă mai puțină.
„Copiii voștri vor trăi până la 100 de ani datorită tehnologiei. Și, probabil, vor lucra trei zile și jumătate pe săptămână", spune Jamie Dimon.
CEO-ul JP Morgan susține că inteligența artificială este folosită deja de mii de angajați ai instituției și că va aduce îmbunătățiri importante în ceea ce privește calitatea vieții, chiar dacă va elimina unele locuri de muncă.
Tot el a mai declarat că tehnologia poate fi folosită pentru a ajuta organizația să dezvolte noi produse, să stimuleze implicarea clienților, ori să îmbunătățească productivitatea. Goldman Sachs prezice că aproximativ 300 de milioane de locuri de muncă vor dispărea din pricina tehnologiei, circa un sfert dintre americani temându-se că își vor pierde joburile.
Manageri ineficienți, angajați nemulțumiți.
Trei din patru angajați susțin că managerii lor sunt ineficienți, conform unui studiu realizat de Achievers Workforce Institute (AWI). În timp ce 99% dintre cei din departamentele de resurse umane spun că oferă formare pentru rolurile de management, 19% dintre manageri spun că nu au primit formare din partea angajatorului. Astfel, 71% dintre manageri afirmă că organizația din care fac parte nu sprijină eforturile lor de a deveni lideri mai buni.
Ce pot face aceștia pentru a conduce echipe eficient și a fi managerul pe care angajații l-ar recomanda oricând? Echipa AWI și psihologul Natalie Baumgartner propun câțiva pași în acest sens:
Să poarte discuții unu-la-unu cu angajații;
Să recunoască și să celebreze succesele angajaților;
Să le ofere sprijin și autonomie;
Să prioritizeze dezvoltarea și să creeze oportunități de creștere.
Angajații se baricadează la sânul giganților, la greu.
În timpul recesiunilor, pentru start-up-uri devine tot mai dificilă atragerea talentelor, concluzionează o cercetare realizată de Harvard Business Review și AngelList Talent. Această vulnerabilitate este mai mult legată de schimbările de atitudine ale angajaților în timpul recesiunilor decât de disponibilitatea finanțărilor.
Cercetarea arată că vulnerabilitatea angajaților la risc crește în perioade de incertitudine economică, ceea ce îi îndeamnă să caute stabilitatea locului de muncă oferită de companiile mai mari. Această tendință afectează startup-urile, reducând numărul candidaților care aplică pentru joburile disponibile. Această perspectivă atrage atenția asupra necesității de a aborda nu numai constrângerile financiare cu care se confruntă start-up-urile, ci și criza de talente – cruciale pentru dezvoltarea și supraviețuirea startup-urilor într-un mediu economic fluctuant.
Uite ce FAIN: Vrei să fii mai creativ? Ia-ți o pisică.
Un sondaj realizat pe 1.000 de proprietari de câini și 1.000 de proprietari de pisici a arătat că, în general, oamenii cu pisici sunt mai creativi. Proprietarii de câini au de două ori mai multe șanse să lucreze în domeniul financiar, iar proprietarii de pisici sunt de aproape patru ori mai predispuși să lucreze în domenii creative.
Cercetătorii cred că acest lucru are legătură cu faptul că pisicile le oferă stăpânilor un sentiment de independență și autonomie. Iată ce poți adopta din comportamentul pisicilor pentru a fi mai creativ:
Fii conștient de ce se află în jurul tău: Încearcă să privești în jurul tău fără să te gândești la ceva anume. Fii răbdător și absoarbe cu atenție informațiile din jurul tău.
Abordează situația (și) din alt unghi: Pisicile nu-și limitează mișcările la cele așteptate. De asemenea, le place să privească lumea lateral sau cu capul în jos. Și tu poți schimba perspectiva sau explora locuri neașteptate pentru a-ți stimula creativitatea.
Interacționează cu obiecte: Interacționează fizic cu obiectele și combină-le în moduri neașteptate, poți descoperi soluții inovatoare și idei noi (fără să dai jos ceva de pe masă – deși știm că e tentant 😀).
Fă mișcare: Nu subestima importanța activităților fizice spontane – mișcarea poate îmbunătăți creativitatea și starea generală de bine.
💡InSPORation: Oameni fericiți, medici fericiți.
De cele mai multe ori când pășim într-un spital, suntem neliniștiți, ne simțim vulnerabili, iar fricile ies la suprafață. De aceea, relația pacient-doctor este esențială. Un medic bun nu ne ajută doar cu cel mai bun tratament, dar ne și tratează cu grijă, atenție, răbdare și empatie. De cele mai multe ori, pentru a ne putea vindeca trupul, trebuie întâi să știe cum să ne descrețească fruntea, să ne evapore teama, să ne liniștească mintea și să ne țină de mână ca un membru drag al familiei.
MedLife ne invită să descoperim ce îi face pe pacienți să zâmbească în momentele grele și care sunt sursele de inspirație și motivație pe care medicii le găsesc, în vocația lor:
📖 Cartea câștigătoare.
Cuvintele reprezintă instrumentul prin care comunicăm, ne conectăm și convingem, însă unele au o influență mai mare decât altele. Care sunt aceste cuvinte magice și cum putem să ne folosim de puterea lor?
Citește „Cuvinte magice”, scrisă de Jonah Berger, și descoperă care sunt cele șase tipuri de cuvinte care sporesc influența, duc la crearea unor relații mai puternice și sporesc creativitatea. Mai mult cercetarea sa inovativă oferă o analiză competentă a noii științe a limbajului și a modului în care îl poți utiliza.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Loredana Giță, Cristina Strîmbu, Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.