#83: Prima săptămână la job: 44% regret și lacrimi; 9 din 10 români nu cred că primesc salariul pe care-l merită; Trocul modern: dăm banii pe empatie sau pe acțiuni la bursă; ChatGPT vorbește.
Bonus: UE ne vrea de trei ori mai competenți decât suntem, până în 2030; Noua boală a tinerilor: pragmatismul financiar; Ești fluent în AI? Primești dezlegare la mai multe joburi.
Servus! Ediția 83 a HWNews este aici. Nu uita să o trimiți și altor oameni buni, cărora crezi că le-ar fi de folos!
90% din români sunt convinși că nu primesc salariul pe care-l merită.
39,4% dintre angajații români nu sunt mulțumiți de salariu, în timp ce 49,8% spun că este ok, dar ar merita mai mult, conform celui mai recent sondaj eJobs. Altfel spus, aproximativ 90% din români cred că e loc de mai bine, când vine vorba de situația lor financiară.
Atunci când vor să obțină o mărire salarială, mai mult de jumătate dintre angajați utilizează metoda clasică de a-i prezenta managerului realizările profesionale din ultima perioadă, dar prea puțini sunt încrezători că vor și obține ce speră - 42% din ei cred că o discuție în acest sens ar putea să le aducă un plus de maximum 10% la salariu.
Cu toate acestea, o treime dintre respondenți nu s-ar grăbi să accepte un nou job dacă oferta salarială nu ar fi cu cel puțin 30% peste salariul actual. 22,6% ar schimba angajatorul pentru un salariu cu cel puțin 20% mai mare decât cel actual și 14,3% doar pentru 50% în plus.
Deși salariul mediu brut lunar a crescut cu 10,7% anul trecut (până la 6.126 de lei), iar salariul mediu net lunar a fost de 3.801 lei, românii nu s-au simțit mai în siguranță din punct de vedere financiar. În 37 dintre județe, salariul mediu net lunar s-a păstrat sub media pe economie, cu cele mai mici salarii în Teleorman, Vrancea și Harghita, iar cele mai mari în București, Cluj și Timiș. Să nu uităm însă că România a încheiat anul trecut cu o rată anuală a inflației de 16,4%, deci aceste creșteri s-au tradus mai puțin în ajutor real pentru oameni și mai mult în taxe percepute de stat.
Mai puțini bani = uneori, mai multă fericire.
Dacă ne mutăm focusul la nivel global, 83% dintre angajați sunt dispuși să câștige mai puțin, cu condiția să fie mai fericiți la locul de muncă, arată studiul HP Work Relationship Index, bazat pe interviuri cu peste 15.600 de respondenți din 12 țări. De asemenea, angajații ar accepta o reducere cu 11% a salariului dacă ar avea lideri empatici care pun preț pe inteligența emoțională și ar renunța la 13% din salariul lor pentru a lucra într-o companie în care pot alege de unde și când lucrează.
Nici nu e de mirare, când doar 27% dintre angajații din lume au o relație sănătoasă cu munca, Japonia înregistrând cel mai mic procent.
Chiar și atunci când sentimentele sunt neutre, peste 71% dintre respondenți iau în considerare posibilitatea de a pleca din companie. Atunci când sunt nemulțumiți, procentul crește la 91%.
Cercetarea a examinat factorii care contribuie la o relație sănătoasă cu munca, identificând șase factori principali pe care angajatorii trebuie să-i ia în considerare:
Împlinire: Angajații caută un scop și o legătură autentică cu munca lor, dar doar 29% dintre ei simt asta constant.
Leadership: Doar unul din cinci angajați consideră că liderii și-au adaptat corespunzător stilul de conducere. Cultivarea inteligenței emoționale, a transparenței și empatiei este crucială la locul de muncă.
Focus pe oameni: Doar 25% dintre angajați primesc în mod constant respectul pe care consideră că îl merită și mai puțini se bucură de flexibilitatea, autonomia și echilibrul între viața profesională și cea privată pe care și le doresc.
Competențe: În timp ce 70% dintre angajați apreciază abilitățile tehnice, doar 31% se simt încrezători în competențele lor.
Instrumente: Doar 25% dintre angajați au încredere că angajatorul va implementa instrumentele potrivite pentru a sprijini munca hibridă.
Spațiul de lucru: Angajații vor să aibă posibilitatea de a alege de unde să lucreze.
Cu diplomă sau fără, în IT? Asta e întrebarea.
În următorii 10 ani, piața muncii va arăta diferit, iar companiile iau în considerare să-și regândească strategiile de recrutare. Liderii companiilor din tehnologie susțin că educația formală nu este necesară pentru a dovedi că ești competent în acest domeniu, conform unui studiu realizat de Cybernews. Și 42% dintre respondenții unui studiu realizat de compania Multiverse susțin că organizațiile unde lucrează plănuiesc să schimbe criteriile de angajare pentru a le oferi o șansă și celor care nu au studii universitare.
Mai mult, 37% din managerii industriei IT declară că vor avea o abordare diferită de angajare, axată pe competențele candidaților. O astfel de decizie e binevenită mai ales pentru tinerii din SUA și Marea Britanie care nu își permit să studieze sau sunt nevoiți să se împrumute pentru a-și acoperi costurile tot mai mari cu studiile.
Competențele AI devin avantaj competitiv și pentru necalificați. Pe de-o parte, angajatorii încearcă să se adapteze cerințelor venite din partea candidaților, pe de altă parte își doresc ceva din partea viitorilor angajați. Până acum, candidatul ideal era cel care avea în primul rând competențe lingvistice sau tehnice ce țin de analiza și prelucrarea datelor. Acum, competența cea mai dorită de către angajatori este cunoașterea sistemelor de inteligență artificială – și tendința pare a fi de lungă durată. Sondajul Multiverse relevă faptul că abilitățile unui angajat în materie de AI sunt atât de importante pentru angajatori încât 72% dintre lideri spun că firma lor va investi probabil într-un program de competențe în domeniul AI pentru a ajuta la formarea angajaților.
Tu ce părere ai? Crezi că dobândirea acestor noi abilități te vor ajuta în munca pe care o faci? Spune-ne în comentarii ce ai început deja să înveți.
Scopul scuză mijloacele. Pricepi ChatGPT, șeful te lasă să ai două joburi.
82% dintre managerii de top ai lumii spun că le permit angajaților să folosească tehnologia AI pentru a desfășura două sau mai multe joburi în paralel, cât timp își fac treaba pentru care ei îi plătesc, conform unui nou sondaj realizat de edX.
Pe lângă libertatea de a lucra și de a câștiga mai bine în același timp, angajatorii sunt dispuși să ofere și alte beneficii angajaților cu competențe în domeniul AI. 83% dintre CEOs consideră că angajații cu abilități în inteligența artificială ar trebui plătiți mai mult decât cei care nu le posedă, iar 74% dintre ei cred că aceștia ar trebui promovați mai des. Această atitudine se datorează, în parte, așteptărilor de performanță mai ridicate pentru angajații familiarizați cu noile tehnologii, care pot produce un volum mai mare de lucru într-un timp mai scurt.
Sondajul relevă că aceleași așteptări se aplică și funcțiilor înalte. Astfel, 73% dintre respondenți cred că persoanele fluente în AI au mai multe șanse să fie promovate ca CEO, iar 85% cred că viitorii executivi de top ai companiilor la care lucrează vor deține expertiză în aceste tipuri de tehnologii. Aceste constatări vin într-un context în care liderii de afaceri încep să vadă cu adevărat beneficiile utilizării uneltelor AI în economisirea timpului și sporirea productivității.
70% din tineri se sufocă și cu două joburi.
Peste o treime din Generația Z (39%) duce două joburi în paralel – unul cu normă întreagă, și unul part time ori freelancing – dar tot nu simt că beneficiază de vreo siguranță financiară, conform unui nou studiu realizat de EY.
Cercetarea, desfășurată pe 1.500 de tineri cu vârste între 16 și 26 de ani, a concluzionat că cei mai mulți dintre ei se simt încă stresați din cauza lipsei banilor, iar acest lucru duce la ceea ce cercetătorii numesc „pragmatism financiar”. Și deși poate sună bine, tendința nu este una pozitivă - tinerii renunță la vise, ambiții și idealuri, pentru a se întreține de la o lună la alta. Aproape 70% dintre respondenți au declarat că situația lor financiară actuală este „mediocră” ori chiar mai proastă, în timp ce mai puțin de o treime se simt în siguranță, pe plan financiar.
Mai mult, nivelul de stres al Generației Z este în creștere, și mai puțin de jumătate dintre ei au încredere că vor putea trăi confortabil până la vârsta de 30 de ani.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Marea Reconversie IT: cum îți crești oamenii, așa îi ai.
Potrivit studiului State of the CIO 2023, liderii IT ai lumii își propun să consolideze competențele în domenii cheie, cum ar fi securitatea cibernetică (39%), dezvoltarea aplicațiilor (30%), știința datelor/analytics (30%) și Inteligența Artificială/învățarea automată (26%). În contextul lipsei critice de specialiști, însă, companiile se văd nevoite să investească în reskilling (reconversie profesională) sau upskilling (dezvoltarea abilităților și calificare), pentru a acoperi aceste deficite esențiale.
Companii puternice, asemenea celor de la Synchrony, spun că oferirea unor programe de pregătire în domeniul IT și a unor oportunități reale de reconversie profesională aduc beneficii de toate părțile. Acestea devin un factor de atracție pentru oameni și deschid noi zone de talent prețios, încă neexplorat.
Tot mai mulți lideri înțeleg astfel că oportunitățile de creștere și învățare nu mai pot fi încadrate la capitolul „opționale”, iar o cultură organizațională orientată spre loializarea și dezvoltarea competențelor tehnologice devine esențială nu doar pentru acoperirea lacunelor actuale, ci și pentru optimizarea costurilor și pregătirea organizațiilor pentru viitor.
„Este o situație benefică pentru ambele părți când viziunea pe termen lung și creșterea unei companii sunt legate de dezvoltarea profesională individuală. Din perspectiva unui individ, acest lucru menține carierele interesante și îi ajută pe oameni să crească odată cu organizația. Din perspectiva unei companii, minimizează fluctuația de personal și costurile de recrutare”, afirmă Mark Yunger, vicepreședinte și responsabil cu IT la Servier Pharmaceuticals.
Primele zile la un nou job: lacrimi, regrete și o primă impresie care contează.
Aproape jumătate dintre angajați (44%) regretă decizia de a accepta un nou job în prima săptămână de la începerea acestuia, iar 23% au plâns în prima săptămână la noul loc de muncă.
70% din angajați au avut nevoie de o lună pentru a-și da seama dacă noul loc de muncă le este cu adevărat potrivit. În medie, conform unui nou sondaj realizat de compania de software Bamboo HR, angajații își pot crea o părere cu adevărat pertinentă în 44 de zile de la angajare.
Primele impresii despre locul de muncă au însă o amprentă uriașă – 62% dintre angajați declară că acestea încă se potrivesc cu realitatea, iar 60% recunosc că este dificil să-și schimbe sentimentele inițiale, chiar și atunci când ele nu reflectă neapărat mediul real de lucru.
Completăm cu ilustrația
, care ne explică cu umor de ce onestitatea, dar și încrederea, merg bine doar pe benzi cu dublu sens:
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Un pas mic pentru AI, un pas uriaș pentru omenire: ChatGPT a învățat să vorbească. OpenAI a anunțat introducerea unor noi funcționalități care permit conversații vocale bidirecționale între chatbot și utilizatori. Această actualizare revoluționară include, de asemenea, abilitatea chatbot-ului de a răspunde la prompt-uri cu imagini, permițând utilizatorilor să creeze, spre exemplu, rețete bazate pe conținutul frigiderului lor. ChatGPT poate, de asemenea, să se concentreze pe părți specifice ale unei imagini cu ajutorul unei „unelte de desen” din aplicație. Aceste funcționalități noi vor fi disponibile în următoarele două săptămâni pentru abonații serviciilor ChatGPT Plus și Enterprise.
___
Alfabetizarea digitală în România – ușor de spus, greu de făcut. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv ambițios în cadrul inițiativei deceniului digital: cel puțin 80% dintre adulți, inclusiv cei din România, ar trebui să știe cum să utilizeze internetul și echipamentele digitale până în 2030. Cu toate că aproape 90% dintre cetățenii UE utilizează internetul cel puțin o dată pe săptămână, doar 54% au avut competențe digitale de bază ori superioare în 2021. În ceea ce privește țara noastră, procentul este mult mai mic: doar 27,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază în 2021, ceea ce ne-a clasat pe ultimul loc în Europa.
___
Banca centrală americană (Fed) concediază sute de angajați, majoritatea acestora IT-iști – iar asta reprezintă o schimbare rară pentru Fed, care, în ultimii ani, și-a tot mărit echipele. Numărul total de angajați va scădea de la 24.428 în 2022 la 23.895 în 2023 – aici fiind incluse atât plecările naturale, cum ar fi pensionările, cât și aproximativ 300 de concedieri, conform Reuters. Aceasta este prima scădere masivă de personal de la criza din 2008 încoace, iar decizia vine într-un moment dificil pentru Fed, care a înregistrat pierderi de peste 100 de miliarde de dolari în ultimele luni și se confruntă cu creșterea dobânzilor.
___
Un restaurant din Tokyo angajează persoane care suferă de demență. O dată pe lună, The Restaurant of Mistaken Orders angajează chelneri persoane vârstnice cu demență pentru a le oferi posibilitatea de a interacționa și de a se simți utile, contribuind astfel la încetinirea agravării bolii. În Japonia, unde aproximativ 6 milioane de oameni suferă de această afecțiune și unde costurile îngrijirii pentru persoanele în vârstă sunt mari, acțiunile de acest fel devin tot mai populare. Am preluat informația din newsletter-ul Recorder pe care ți-l recomandăm cu drag.
___
Instrumentele de localizare a angajaților: idee securistă sau genială? TikTok obligă angajații să folosească o aplicație creată de companie, numită MyRTO, care urmărește locația cartelelor de acces și încarcă datele într-un tablou de bord accesibil tuturor angajaților, potrivit New York Times. Și Google a anunțat că intenționează să urmărească scanarea ecusoanelor angajaților pentru a se asigura că angajații respectă politicile interne. Google s-a justificat spunând că organizația are nevoie de date cât mai relevante în legătură cu respectarea politicilor și utilizarea spațiului. Toate acestea pot fi însă justificate și de paranoia că oamenii nu sunt productivi.
___
Scriitori contemporani celebri susțin că ChatGPT i-a „jefuit”. 17 autori americani renumiți, printre care George R.R. Martin, John Grisham, George Saunders și Jodi Picoult, au intentat proces împotriva OpenAI, acuzând compania că a încălcat drepturile lor de autor în timpul antrenării chatbot-ului ChatGPT cu ajutorul cărților care le aparțin, iar acum le afectează munca și încasările. Scriitorii susțin că ChatGPT poate acum să producă lucrări derivate, imitând și rezumând operele lor, ceea ce sugerează că „programul a fost alimentat cu cărțile în întregime”. Deși nu declară public care sunt lucrările folosite pentru a-și antrena modelele, OpenAI a recunoscut că printre ele se regăsesc materiale protejate prin drepturi de autor.
___
Work-life balance: Ce facem de la 5 la 9? Săptămâna de lucru tradițională de la 9 la 17 este asociată cu statul la birou cât e ziua de lungă, cinci zile pe săptămână, devenind o rutină pentru mulți angajați. Însă, în loc să aștepte weekendul pentru a-și face planuri, oamenii încep să valorifice timpul de dinainte sau de după serviciu, răsturnând cifrele de la 5/17 la 9/21. Fenomenul a luat amploare pe TikTok, devenind rapid un adevărat trend. Maddi Todd este doar una dintre persoanele care creează conținut despre acest subiect pe platformă și inspiră oamenii să nu renunțe la activitățile care le oferă satisfacție în afara orelor de muncă.
Tinerii și cariera: Zeții zic una, recrutorii zic alta.
Tinerii își supraestimează cunoștințele despre piața muncii, dar știu cât valorează, conform unui studiu recent realizat de platforma Jobteaser. În ciuda incertitudinilor economice care planează deasupra întregului lor traseu profesional, 80% dintre respondenți se păstrează optimiști în legătură cu acesta, deși cei mai mulți nu au încă un plan de carieră clar în minte. Generația Z își recunoaște deficitul de cunoștințe în trei arii principale: salariul pe care să-l negocieze la următorul loc de muncă, pregătirea CV-ului și modul în care ar trebui să se comporte la interviu.
Potrivit sondajului, tinerii sunt încrezători că știu ce pot și ce nu pot face. Este interesant, însă, că recrutorii au o părere diferită. Aceștia spun că principalele motive pentru care cei din Generația Z sunt respinși sunt: lipsa motivației, așteptările salariale excesive și lipsa de flexibilitate. Pe lângă asta, unii dintre ei nu-și cunosc suficient de bine punctele forte și pe cele slabe, nu au nicio idee despre responsabilitățile jobului pentru care au aplicat și nu știu ce le-ar plăcea să facă.
Inteligența artificială: angajați entuziasmați, angajatori precauți.
58% dintre angajații din Statele Unite nu consideră că inteligența artificială le va pune locurile de muncă în pericol și 34% consideră că aceasta nu este o amenințare, conform Workhuman's Human Workplace Index.
Pe lângă asta, angajații și-au exprimat entuziasmul față de numeroasele moduri în care inteligența artificială generativă îi poate ajuta. În timp ce patru din zece persoane încă nu folosesc tehnologia la locul de muncă, domeniile în care este utilizată beneficiază de avantaje în gestionarea timpului (36%), redactarea și trimiterea e-mailurilor (33%), comunicarea rapidă cu colegii (29%) și în contabilitate (22%).
Oamenii își cunosc valoarea la locul de muncă și, atunci când sunt folosite în mod corespunzător și etic, instrumentele bazate pe inteligența artificială îi pot ajuta să fie mai eficienți. Totuși, organizațiile sunt prudente când vine vorba integrarea AI generativă în activitatea sa, unele chiar interzicându-le angajaților să o folosească.
Naivitatea vine cu vârsta. Și cu escrocherii online.
Generația Z este mai vulnerabilă la înșelătorii online, phishing și furt de identitate în comparație cu generațiile mai în vârstă. Conform unui sondaj Deloitte, tinerii din Generația Z sunt de trei ori mai predispuși să fie victime ale escrocheriilor online decât boomerii și există de două ori mai multe șanse să le fie hackuite conturile de social media.
De asemenea, Generația Z a pierdut 8,2 milioane de dolari în 2017 și 210 milioane de dolari în 2022 din cauza acestor înșelătorii, conform raportului Social Catfish din 2023. Deși credem că această generație știe mai multe despre mediul online decât oricare alta, principalele motive pentru care tinerii cad în astfel de capcane sunt: utilizarea intensivă a tehnologiei, preferința pentru comoditate în defavoarea securității și o nevoie de educație în cybersecurity adaptată experiențelor lor online.
Munca în regim hibrid: provocările unei măsuri deloc universale.
Un nou studiu Deloitte arată că 72% din angajații care muncesc hibrid, 70% din cei care muncesc doar de acasă și 63% din cei care merg la birou sunt mulțumiți sau foarte multumiți cu jobul pe care-l au. În altă ordine de idei, însă, angajații care beneficiază de mai multă flexibilitate sunt și cam la fel de stresați - ceea ce demonstrează că munca hibridă nu e o soluție ideală în orice mediu și pentru toată lumea.
Angajații care lucrează remote sau hibrid se simt mai izolați, își pierd mai ușor concentrarea din pricina activităților care nu țin de munca propriu-zisă și par a prioritiza munca înaintea echilibrului personal. Altfel spus, pentru ei, munca nu se prea termină la final de program.
Deși, în general, nivelul de implicare al angajaților este în creștere, gradul de conectare al celor care lucrează de la distanță cu valorile și scopul organizației lor s-a deteriorat, conform Gallup – doar 28% dintre aceștia se mai simt aliniați misiunii echipei lor. Comunicarea este de asemenea una dintre provocările principale ale muncii remote, motiv pentru care experții le recomandă managerilor să-i ajute pe angajați să se reconecteze grupului, discutând săptămânal cu ei, individual, ori în grupuri mai mici, acolo unde dimensiunea companiei o permite.
În ciuda acestor provocări și a implicațiilor negative care rămân izolate, rezultatele studiilor sunt destul de clare: munca hibridă oferă cele mai bune rezultate dintre toate modalitățile de lucru, până la acest moment. Cel puțin, atât timp cât e tratată personalizat, și nu ca o măsură universală care poate îmbrăca eficient orice relație profesională.
Iluzia proprietății: Angajații renunță la bonusuri în favoarea acțiunilor.
Deseori, start-up-urile le oferă angajaților compensații sub formă de acțiuni. Însă, cu cât numărul acțiunilor este mai ridicat, cu atât acestea sunt percepute ca fiind superioare bonusurilor, iar fenomenul a căpătat chiar numele de „iluzia acțiunilor”, conform unui studiu Harvard Business Review.
În cadrul unui experiment cu peste 1.000 de angajați americani, 74% dintre participanți au optat pentru acțiuni când au avut de ales între a renunța la 10.000 de dolari din bonus în favoarea a 1.000 de acțiuni. Studiul a constatat însă că angajații au adesea o înțelegere limitată a acestui tip de recompensare și nu pun întrebările necesare pentru a lua decizii informate.
Autorii studiului oferă cinci sfaturi valoroase în acest sens:
Educarea în privința conceptelor cheie referitoare la acțiuni;
Adresarea de întrebări angajatorului pentru a obține informații despre istoricul de finanțare al companiei și procentul de proprietate reprezentat de acțiuni;
Evaluarea costurilor asociate acestor compensații și analizarea posibilelor complicații care pot apărea;
Consultarea experților pentru a lua decizii bine informate în ceea ce privește cariera și investițiile în start-up-uri.
Cerințele angajaților de mâine: Respect, înainte de toate.
Atragerea celor mai buni candidați și loializarea angajaților sunt preocupări majore pentru majoritatea organizațiilor. Cu toate acestea, peste o treime (35%) dintre angajați sunt dispuși să-și părăsească locul de muncă în următoarele 12 luni. Nu este o surpriză că angajații și angajatorii văd diferit cultura muncii de mâine. Dar viteza cu care lucrurile se schimbă azi poate face ca diferențele de mâine să fie incorigibile – și totul se datorează faptului că așteptările oamenilor și ale companiilor par să se diferențieze tot mai tare.
Așadar, revista EY a făcut un sondaj, prin care să afle 3 lucruri simple:
Cum pot organizațiile să-și inspire oamenii, după ani de perturbări pe piață?;
Cum pot tehnologiile generative să adauge valoare experienței umane, nu să o înlocuiască?;
Cum pot liderii să răspundă mai bine întrebărilor: cum?, unde? și de ce?, pentru a-și păstra oamenii aproape.
Concluziile arată cam așa: instrumentele actuale și tehnologiile transformă peisajul muncii, iar asta scoate și mai bine în evidență necesitatea unor organizații agile, cu viziune clară și asumată, care înțeleg rezultatele centrate pe oameni și potențialul lor. Asta presupune că atât liderii, cât și companiile, vor trebui să se evalueze cinstit și să stabilească o strategie coerentă și consecventă, cu angajamente față de valori relevante comunității de candidați potențiali. Și, mai ales, să inspire o cultură organizațională construită pe încredere.
Tu ce ai mai adăuga?
Uite ce FAIN: Când suntem empatici gândim creativ.
Creativitatea și empatia nu sunt domenii izolate, ci mai degrabă sunt două aspecte interconectate ale cogniției și emoțiilor umane, concluzionează studiile recente. Cercetătorii susțin că „empatia creativă” joacă un rol crucial în modul în care oamenii înțeleg și răspund la stările emoționale ale celor din jur.
A empatiza cu alții implică un proces deschis și creativ de construire a stărilor și răspunsurilor mentale, creativitatea putând fi sporită într-un context empatic prin instrucțiuni specifice. Cercetările arată că gândirea creativă poate fi un instrument esențial pentru a înțelege mai bine stările mentale ale altor persoane.
„Creativitatea ar putea fi o parte importantă a felului în care oamenii gândesc și înțeleg mințile altora. Atunci când își imaginează ce simte o altă persoană, oamenii o pot face în moduri diferite, unele mai simple și directe, altele mai variate și creative”, spune Stephen Anderson, unul dintre autorii studiului.
Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui. FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.
📖 Cartea câștigătoare.
De ce avem nevoie uneori de durerea fizică și de tumultul emoțional? Paul Bloom, în cartea „Punctul ideal”, ne arată, documentat și argumentat, de ce o viață lipsită de suferința pe care o alegem singuri ar fi goală și plictisitoare. Deși de multe ori credem că o viață bună înseamnă plăcere, lipsa eșecului, efortului, greutăților, fricii sau tristeții, acestea ne pot duce, în contextele potrivite, la o viață cu sens.
Găsești cartea la editura Curtea Veche. Lectură plăcută!
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați:Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Aici în România, eu as fi dispusă să găsesc un trainer in AI ca să îmi dezvolt eu personal această competență.
Din partea angajatorului nu aștept nimic în această direcție. Conducere politizată care nu poate/vrea să gândească în viitor.