#81: Discrepanțele salariale în România: una-i pe hârtie, alta realitatea; 246.000 de români lucrează la două capete; Fenomen nou: Climate Quitting - dacă vrei oameni, ai grijă de mediu

Bonus: Creierul uman, ajuns la suprasaturare; Femeile sunt agresate mai nou și pe LinkedIn; 72% dintre absolvenții români ar lăsa un job mediocru chiar și fără o altă ofertă.

Sep 14, 2023

Servus! Ediția 81 a HWNews este aici. Să îți fie de folos!

Dacă creierul nostru e un supercomputer, are nevoie urgent de o extensie de memorie.

Suntem asaltați de informații din toate părțile, iar această agresiune constantă, pe care am ajuns să nici n-o mai conștientizăm măcar, ne afectează serios capacitatea de concentrare.

„Nu ți-ai pierdut atenția, ci ți-a fost furată”, concluzionează Johann Harri în cartea sa, Stolen Focus; afirmație susținută printr-o serie de statistici alarmante pe care le-am preluat din newsletter-ul

Techtonika Media

În 1850, oamenii consumau o cantitate de informație echivalentă cu citirea a doar un ziar pe zi.
În 1986, odată cu apariția televiziunii și a radioului, consumul nostru de informații a crescut până la echivalentul a 40 de ziare pe zi.
În 2007, ajunsesem să consumăm informație echivalentă cu citirea a 174 de ziare pe zi.
În 2023, nu avem date precise cu privire la cantitatea de informație pe care o consumăm zilnic, însă putem estima realist că trece de echivalentul câtorva sute.

În plus:

Un angajat tipic este distras la fiecare 3 minute de muncă. Fie că verifică e-mailurile, primește mesaje sau notificări, ori este întrerupt de agitația specifică open space-urilor.
Întreruperile duc la pierderea a 3 ore de productivitate pe zi, pentru un angajat obișnuit.
Un CEO beneficiază, în medie, de doar 26 de minute pe zi de muncă neîntreruptă.
Avem nevoie de aproximativ 40 de minute pentru a ne regăsi nivelul de concentrare anterior, după fiecare întrerupere.
Un studiu realizat de Hewlett-Packard, care a analizat impactul distragerilor asupra coeficientului de inteligență al angajaților, a constatat că perturbările constante de natură tehnologică (cum ar fi primirea de e-mailuri și apeluri) pot duce la o scădere a IQ-ului cu aproximativ 10 puncte. Pentru comparație, consumul de cannabis determină o scădere de doar 5 puncte.

Cauzele acestor probleme sunt multiple și includ creșterea cantității de informații pe care trebuie să le procesăm și „descifrăm”, oboseala fizică și psihică, poluarea fonică și luminoasă, precum și perturbarea sistemului de dopamină din creier cauzată de expunerea excesivă la social media.

Pe tine cum te afectează bombardamentul informatic și distragerile complexe actuale? Scrie-ne mai jos, în comentarii.

92% din tinerii educați sar din job în job, în căutarea bunăstării.

Zeții nu plănuiesc să lucreze mult timp într-o companie. Mai exact, 83% dintre aceștia se consideră job hoppers – „săritori dintr-un job în altul”, într-o traducere liberă. Dintre aceștia, 92% au diplome de master, conform rezultatelor unui sondaj publicat de ResumeLab.

Cercetarea arată că 78% dintre zeți au în plan să petreacă între doi și cinci ani în cadrul companiei în care lucrează în prezent: 43% plănuiesc să rămână doar doi ani, 22% sunt dispuși să rămână trei ani și 13% au în plan să rămână timp de patru ani sau mai mult.

Deși migrarea spre alte locuri de muncă sugerează că aceștia nu sunt atașați de angajator, realitatea este alta. 97% dintre respondenți spun că munca face parte din identitatea lor.

De ce aleg, așadar, să plece? Chiar dacă salariul este important, nu banii sunt motivul plecării lor. Principalele motive sunt: volumul suplimentar de muncă, diferențele dintre valorile lor și ale angajatorilor, nefericirea de la locul de muncă. Un procent îngrijorător de 75% dintre tineri și-ar părăsi jobul chiar și dacă nu ar avea o altă ofertă drept plasă de siguranță.

O treime dintre angajații români trăiesc doar pentru a plăti facturi.

1,5 milioane de salariați erau plătiți în iulie 2023 cu salariul minim brut de 3.000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim brut de 4.000 de lei, arată datele transmise de Inspecția Muncii. Cel mai mare număr de angajați plătiți cu salariul minim sunt în comerț, industria prelucrătoare, transporturi (3.000 de lei) și construcții (cu 4.000 de lei).

România are al doilea cel mai mic salariu din Uniunea Europeană, după Bulgaria, însă rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare, de 12,9%, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. În iulie 2023, salariile minime brute din statele membre ale Uniunii Europene variau de la 399 de euro pe lună în Bulgaria la 2.508 euro pe lună în Luxemburg.

Venitul minim net încasat în prezent (1.900 lei) de un român este cu 50% mai mic (1.000 lei în medie, în valori absolute) decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent, conform unei analize a companiei de consultanță EY.

„România e una dintre cele mai inegale țări din Europa. Asta se vede și din concentrarea capitalului și din inegalitățile salariale. 70% din populație are sub salariul mediu pe economie, avem o proporție foarte mare de persoane cu salariu minim sau cu venituri în jurul acestei sume – cam 2 milioane de salariați. Salariul minim pe economie nu înseamnă bunăstare”, susține sociologul Norbert Petrovici, care a fost invitatul nostru într-un episod de podcast.

Ce spun angajatorii? Ei bine, aproape 90% din întreprinderile mici și mijlocii susțin că nu au posibilitatea de a crește salariul minim în perioada următoare, iar aproape 70% spun că vor crește prețurile produselor și serviciilor, dacă Guvernul impune creșterea salariului minim. Printre motivele pentru care salariul minim nu poate crește au fost menționate: costurile deja ridicate cu angajații (61%), vânzările limitate, care nu permit creșteri (55,8%), contracte în curs cu preț impus (30%), lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității (22,7%) și lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri (16,2%).

Linkedin, confundat cu Tinder.

O tendință îngrijorătoare a apărut pe LinkedIn: femeile sunt din ce în ce mai des bombardate cu avansuri nesolicitate din partea bărbaților care folosesc platforma ca mijloc de a iniția relații romantice. Peste 90% dintre femei au declarat că au primit cel puțin un mesaj nepotrivit sau avans romantic pe platformă, conform unui sondaj recent. Mesajele de acest fel au inclus comentarii obscene și complimente deplasate privind aspectul fizic.

Chiar și în timpul pandemiei s-a constatat o creștere a mesajelor indecente primite de femei pe LinkedIn. Deși compania susține că astfel de comportamente încalcă regulile și are politici împotriva acestora, aproximativ 74% dintre femei au redus activitatea în platformă ca urmare a mesajelor primite. Majoritatea femeilor iau măsuri pentru a combate această problemă, iar asta include raportarea utilizatorilor ofensatori și confruntarea directă cu aceștia.

Diferențe salariale: Bărbații câștigă și cu 10.000 euro anual mai mult decât femeile.

În prezent, în România, bărbații merg la școală cu șase luni mai mult decât femeile, în medie, și câștigă anual cu 10.440 de euro mai mult decât acestea, conform unui studiu publicat de platforma Erudera, având drept eșantion populația educată și cu salarii competitive din țara noastră. Chiar și în cele 59 de țări în care femeile adulte sunt mai educate decât bărbații, decalajul mediu de venit este de 39%, arată un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - deci chiar și acolo unde au învățat mai mult, femeile rămân tot mai prost plătite.

România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați, conform Eurostat. Din cele mai recente date, femeile din UE câștigă în medie cu aproape 12,7% mai puțin pe oră decât bărbații. De asemenea, diferențele salariale variază în funcție de mediul de activitate – privat și public. În cazul României, un bărbat câștigă cu 1,7% mai mult pe oră în mediul public, în timp ce în mediul privat diferența ajunge la 10,2%.

Este de menționat și faptul că rata de participare a femeilor din România la piaţa muncii este tot printre cele mai mici din UE (aproximativ 55%), existând o corelație dovedită între ponderea de femei angajate și decalajul salarial. Astfel, conform analizei PwC, decalajul salarial real între femeile și bărbații din România era de 23% în anul 2022.

Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:

Nou fenomen natural: Climate Quitting. Dacă-ți pasă de angajați, să-ți pese de mediu.

Fenomenul „Climate Quitting" (renunțarea la locul de muncă din cauza preocupărilor legate de mediu) capătă tot mai mulți adepți. Și deși am mai vorbit despre acest concept și în alte ediții, el nu căpătase până acum și un nume.

Potrivit rezultatelor Net Positive Employee Barometer, realizat pe un eșantion de peste 4.000 de angajați din SUA și Regatul Unit, cei mai mulți din aceștia se declară nemulțumiți de eforturile actuale ale angajatorilor lor de a îmbunătăți bunăstarea societății și mediul. Peste 75% dintre respondenți consideră că eforturile publice ale companiilor în abordarea problemelor sociale și de mediu sunt un factor esențial în alegerea unui loc de muncă, iar 45% dintre aceștia ar lua în considerare să-și părăsească pozițiile dacă valorile companiilor nu se aliniază cu ale lor.

Nouă din zece companii din peste 90 de țări incluse în cel mai recent studiu McKinsey afirmă că subiectele legate de mediu, politici sociale și de guvernanță (ESG – environmental, social, governance) sunt pe agenda organizațiilor lor, însă doar o treime dintre respondenți privesc problemele de mediu ca o prioritate. Cu toate astea, pe măsură ce văd că pierd oameni din pricina lipsei de responsabilitate dovedite, companiile încep să adopte în număr tot mai mare măsuri concrete pentru a răspunde acestor preocupări, printre care: strategii de mediu sustenabile, transparență în raportarea ESG, inclusiv în cultura organizațională, și acordarea de beneficii pentru angajații implicați în inițiative de mediu.

Zboară puiule, zboară din cuibul părintesc.

Tinerii europeni s-au mutat din casa părintească în medie la vârsta de 26,4 ani. În România, vârsta medie la care tinerii au decis să locuiască pe cont propriu a fost de 27,7 ani în 2022, cea mai scăzută din ultimii zece ani.

Tinerii bărbați români au părăsit casa părintească la vârsta de 29,9 ani, în timp ce femeile au făcut acest pas mai repede - la 25,4 ani - de aici rezultând o diferență de 4,5 ani în obținerea „independenței”.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Scurte și tari.

România, locul 3 de la coadă în UE, după contractele de muncă part-time sau pe perioadă determinată. În 2022, acestea au reprezentat doar 3,3% din totalul contractelor de muncă din România - a treia cea mai mică valoare din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Contractele part-time și cele pe o perioadă determinată pot fi considerate instrumente eficiente pentru măsurarea dinamismului piețelor muncii. Drept dovadă, țările mai dezvoltate, precum Olanda, Austria sau Germania, au ponderi care trec de 27%, iar Olanda, liderul clasamentului, atinge un procent de 38%.

___

Campionii, campionii, ole, ole, ole: la consumul de bere, suntem locul 4 în lume! România ocupă locul patru în topul consumului de bere per cap de locuitor, cu peste 95 de litri de bere băuți anual, în medie, de fiecare român. Ne întrec doar Lituania, Austria și Republica Cehă. La consumul total, China rămâne lider global pentru al 19-lea an consecutiv, ajungând să epuizeze peste o cincime din întreaga producție mondială. Piața globală a berii este în creștere și se estimează că va ajunge la 690 de miliarde de dolari în 2023, urcând la impresionanta sumă de 996 de miliarde de dolari până în 2033, grație apariției producătorilor mici și a tehnologiilor inovatoare, precum „BeerBots”, care accelerează procesul de fermentație. Ai și un infografic simpatic aici.

___

Anul 2022 a fost cel mai profitabil din istoria companiilor românești, cu venituri și profituri record, depășind pentru prima dată 2 mii de miliarde de lei. Acest succes este pus pe seama creșterii numărului de firme active, care a atins un record de peste 810.000, generat de finalul pandemiei și lansarea programului de finanțare Start-up Nation. Cu toate că inflația a fost ridicată (peste 13%), veniturile au crescut semnificativ față de anii precedenți, marcând un val de creștere în economia românească pe care guvernanții nu s-au putut abține să nu-l călărească.

___

Profesorii români se pot întoarce la școală, pentru programe internaționale de educație antreprenorială, financiară și dezvoltare personală gratuite, în anul școlar 2023-2024. Aceste programe includ activități educaționale într-o gamă variată de domenii utile și insuficient cultivate. Materialele educaționale sunt gratuite și pot fi accesate atât în mediul online, cât și în clasă, facilitând învățarea hibridă, iar profesorii pot opta pentru înscrierea la două discipline. Înscrierile se fac aici în perioada 6 septembrie – 6 octombrie.

___

Angajații Meta se întorc la birou cel puțin trei zile pe săptămână, conform noilor hotărâri luate de către companie. Deși Meta a început să atenționeze angajații din luna iunie cu privire la această schimbare, regulile au fost puse în aplicare săptămâna trecută. „Pe termen scurt, focusul nostru pe munca de la birou este bazată pe a crea o experiență valoroasă pentru cei care au ales să lucreze de la birou și suntem atenți cu privire la modul în care investim în munca de la distanță”, spune purtătorul de cuvânt al companiei.

___

Angajații CFR intră în grevă de avertisment mâine, pe 15 septembrie, pentru a aduce în atenția opiniei publice problemele grave cu care se confruntă sectorul feroviar românesc. „Calea ferată e în moarte clinică”, stă scris în primele declarații ale sindicaliștilor. Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane atrage atenția asupra lipsei de investiții strategice, subliniind că este necesară o finanțare consistentă pentru modernizarea infrastructurii feroviare, și acuză totodată lipsa de preocupare pentru salarii corecte, care să motiveze angajații și să asigure perpetuarea noilor generații de ceferiști.

___

HoReCa: vrem mâncarea, nu contravaloarea. Prin intermediul organizației HORA, reprezentanții industriei solicită guvernului să nu înlocuiască tichetele de masă cu bani pe cardurile angajaților. Ei argumentează că menținerea sistemului de tichete pe carduri, cu utilizare controlată prin lege, este esențială pentru a încuraja angajații să mănânce la prânz și că, în caz contrar, banii ar putea fi cheltuiți în alte scopuri.

___

Acțiunile Apple au scăzut cu peste 7% săptămâna trecută, după ce China a emis o dispoziție prin care oficialii din agențiile guvernamentale centrale nu au voie să aducă iPhone-uri la birou sau să le folosească în scopuri de lucru, conform Wall Street Journal. Nu e clar încă dacă aceste interdicții se vor extinde și pentru restul instituțiilor publice, cum avertizează Bloomberg, cert e însă că și doar zvonurile își pot pune amprenta major asupra valorii gigantului tech. China este a treia cea mai mare piață pentru Apple, reprezentând 18% din veniturile totale ale companiei în 2022.

Doru Șupeală la ZeroPlus Podcast: Ce mai putem face cu România?

„Eu am un mic fragment de curs când predau, în care vorbesc despre câte daune ne aduce această mentalitate a reflexivului pasiv. Avem expresiile astea: „Să se rezolve!”, „Să se facă!”, „Nu se dorește!”, „Sunt interese mari la mijloc!”. Și aruncăm tot gunoiul ăsta într-un nor care plutește și sperăm cumva să nu ne cadă înapoi în cap. Și nu se poate.” – Doru Șupeală

În cel mai recent episod al podcastului ZeroPlus, Doru Șupeală și Andrei Roșca, gazda podcastului și fondator al Whisper – Center for Strategic Change, discută teme curajoase și spun lucruri grele despre:

Care e principala problemă a noastră, a românilor?
Ce ne lipsește pentru a avea comunități mai bune?
Cum putem vedea partea plină a paharului și totuși să reacționăm la incorectitudine?

Ascultă episodul pe YouTube sau Spotify. Să îți fie de folos. 🙂

Românii lucrează la două capete.

Peste 246.000 de români au cel puțin două contracte de muncă cu normă întreagă. Dintre aceștia, 55% se împart în doar trei domenii majore: 60.000 în comerț, 38.000 în industria prelucrătoare, iar 37.400 în învățământ. Alți 24.200 din românii cu mai multe contracte de muncă lucrează în domeniul sănătății.

Din punct de vedere legal, angajații pot încheia câte contracte de muncă doresc (cu același angajator sau cu angajatori diferiți), cu normă întreagă sau parțială, atât timp cât nu depășesc programul de lucru admis de maxim 12 ore, în care orarul de lucru să nu se suprapună.

Ți-ai găsit și tu alte surse de venit suplimentar? Scrie-ne care e experiența ta, în comentarii.

Rezultatele sondajului: Echilibrul între muncă și casă.

Pentru mulți români, echilibrul dintre muncă și alte activități este fragil, doar jumătate fiind mulțumiți de modul în care își gestionează viața profesională și cea personală. În urma sondajului pe care l-am publicat în ediția 79 a newsletter-ului și pe rețelele de socializare, putem concluziona același lucru: din cei 740 de respondenți, 366 reușesc rar sau aproape deloc să atingă acel echilibru, în timp ce aproape la fel de multe persoane (374) spun că reușesc să echilibreze adesea munca cu celelalte activități.

Am întrebat același lucru și pe Reddit. În cele mai multe dintre comentarii, oamenii susțin că nu reușesc să-și asigure un echilibru între muncă și celelalte activități pentru că lucrează mult și pierd timp făcând naveta până la job, sunt prea obosiți la finalul programului de lucru, ori sunt nevoiți să ducă două joburi concomitent, unul full-time și unul part-time.

Tehnologia AI – mai mult accelerator de carieră decât pericol.

De la debutul fulminant al AI-ului pe piață și până azi, la nivel mondial s-a înregistrat o creștere de 2.000% a rolurilor care necesită abilități AI. Mai mult, peste 50% din angajați înțeleg relevanța acestor abilități și ar dori să le dobândească, conform Randstad Workmonitor Pulse. Paradoxal, însă, studiile arată și că există foarte puține oportunități reale de a deprinde aceste abilități.

În acest context, politica de loializare a angajaților deja fluenți în noile tehnologii a devenit o preocupare principală pentru managementul de top. Un studiu realizat recent de EY SUA evidențiază provocările cu care se confruntă organizațiile în atragerea de talente cu competențe digitale dezvoltate: 67% dintre firmele respondente au înregistrat o creștere a fluctuației personalului cu competențe în domeniul științei datelor, de la începutul pandemiei încoace.

În mod cert, atragerea și păstrarea acestor talente reprezintă o provocare majoră pentru organizații. La fel de clar devine și faptul că oamenii ar învăța, dar nu li se prea oferă mediul și resursele potrivite. Cum vor face față liderii viitorului acestei noi provocări, rămâne de văzut - dar se prea poate să influențeze direct poziția în care compania lor se va regăsi pe piață.

Tu câte oportunități de creștere simți că ai, în mod real, la job?

Creatorii culturii tehnice s-au cam săturat de lucru.

Două treimi din cei născuți înainte de 1980 afirmă că munca și atingerea scopurilor sunt mai puțin importante decât erau înainte de pandemie. Chiar dacă cei din Generația X au fost pionierii tech și au fondat cultura „work hard, play hard”, studiul Qualtrics arată că aceștia încep să se sustragă de la eforturile care le promit răsplată pe măsură. Mulți au schimbat joburi în timpul perioadei Marii Demisioneli, pentru salarii mai mari și muncă remote, dar perioada de recesiune care a urmat a dus la scăderea acțiunilor unor companii urmate de concedieri masive.

Jumătate din angajații din sectorul tehnic afirmă că sunt mai motivati decât înainte de pandemie cu toate că generația X e mai puțin motivată - doar 38% dintre ei spun că valorile companiei pentru care muncesc sunt mai atractive ca înainte de pandemie.

💡 Uite ce FAIN: Taylor Swift a oferit bonusuri de 100.000 de dolari șoferilor implicați în turneul său.

Mai schimbăm un pic zona, pentru niște divertisment deștept. Cu ocazia încheierii etapei din Statele Unite a turneului The Eras Tour al lui Taylor Swift, artista a surprins echipa de transport cu bonusuri considerabile. I-a oferit fiecărui șofer de camion un bonus de 100.000 de dolari, declară Michael Scherkenbach, fondator și CEO al companiei Shomotion, una dintre cele două companii de transport implicate în organizarea turneului. Gestul a fost făcut în timpul unei întâlniri aparent obișnuite, la care a participat și tatăl artistei, Scott Swift, care a făcut anunțul.

Taylor Swift a scris personal mesaje de mulțumire pentru fiecare șofer care a depus eforturi remarcabile pe parcursul turneului și a sigilat plicurile cu monograma sa. Această sumă este considerată de către șoferi o oportunitate – fie pentru cumpărarea unei case, fie pentru acoperirea taxelor de școlarizare ale copiilor.

Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui. FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.

InSPORation: Creativitate și umor în lansarea „cu spatele” a noului produs Aqua Carpatica.

AQUA Carpatica a lansat o nouă băutură: AQUA Carpatica Flavours – apă minerală naturală carbogazoasă, cu suc de fructe şi sirop de agave, într-un mod inedit: cu spatele. Asta pentru că descrierea de pe spatele dozei este mai corectă decât încadrarea în categoria comercială de pe față.

„Descrierea de pe față, băutură răcoritoare carbogazoasă, nu ne reprezintă pe deplin, ba chiar ne face un deserviciu. În România nu există categoria de apă minerală naturală fructată. Legal, produsul nu are unde să stea decât la băuturi răcoritoare carbogazoase. De aceea am hotărât să ne lansăm cu spatele, pentru că e mai bine să citiți întâi ingredientele. Cu ele ne mândrim și aceasta este combinația care ne reprezintă în fața consumatorului nostru exigent”, spune Valentina Vesler, Head of PR & Communication al companiei.

Lansarea produsului și spotul de mai jos reflectă o abordare inedită, creativă presărată cu umor isteț. Mai mult, prin această strategie neconvențională, subliniază importanța informațiilor corecte de pe etichete și promovează ideea că detaliile corecte despre produs sunt mai importante decât încadrarea într-o categorie comercială.

📖 Cartea câștigătoare.

În cartea „Liniștea de dinainte”, Gal Beckerman explorează ideea că revoluțiile și mișcările sociale își au originile în spații mai liniștite și discrete, unde ideile pot să fie incubate și dezvoltate înainte de a fi propagate la scară largă.

Totuși, cu ascensiunea rețelelor de socializare, astfel de spații devin din ce în ce mai rare, iar autorul atrage atenția cu privire la impactul acestui fenomen asupra activiștilor și mișcărilor sociale actuale, oferind totodată metode despre cum să recultivăm astfel de idei radicale pentru viitor. Spor la citit!

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Daiana, Izabella, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

___

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.