#46: Discriminarea candidaților 40+ devine regulă; 60% din tineri vor fi incompetenți în 2030; Să știi să vorbești cu roboții te face mai valoros profesional; Școlile introduc Etica AI în programă.
Bonus: Cum lucrezi cu un coleg workaholic?; FlexIndex - cum să găsești angajatorii realmente flexibili; Joburi full-time pe Upwork; HR-ul se mută pe TikTok; Un deputat PNL visează să concedieze roboți
Servus! Ediția 46 e aici. Nu uita, mâine apare și versiunea audio a acestei ediții. Trimite tot ce îți place și colegilor sau prietenilor tăi!
Să vorbești cu roboții AI ar putea fi cea mai importantă competență a acestui secol.
Relația individului cu internetul este deja foarte importantă pentru majoritatea meseriilor. Însă specialiști ca Charlie Warzel ne anunță că nivelul nostru de dependență față de internet va crește chiar mai mult, până la crearea unei relații indisolubile.
De ce? Pentru că Inteligența Artificială și-a făcut intrarea în viețile noastre și nu va mai pleca, iar modurile în care ajungem să o cunoaștem, înțelegem și descifrăm va ajunge să cântărească esențial în succesul carierei noastre.
Charlie Warzel este un publicist care se concentrează pe tehnologie și idei care schimbă lumea - iar din perspectiva lui, AI-ul este poate cea mai importantă astfel de idee a secolului.
Încotro se-ndreaptă progresul fulminant la care suntem martori? Nu putem fi siguri, însă putem specula cu destul de multă încredere că platformele AI vor avea un impact asupra avansului tehnologic și a învățării umane deopotrivă, așezându-se la baza multor procese îndeplinite acum de oameni.
Cei dintre noi care vom înțelege cum să „vorbim” cu aceste platforme, ce să le cerem și cum să le gestionăm vom dezvolta una dintre cele mai dorite capabilități ale următorilor ani, scrie Charlie Warzel în editorialul său din The Atlantic. Tu te-ai pus deja pe învățat?
Sursă foto: Andy Kelly on Unsplash
Răspunde sondajului nostru și hai să aflăm unde ne situăm:
830 de milioane de tineri (6 din 10) nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030.
Principalele cauze sunt lipsa unei strategii de educare şi formare pentru piaţa muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri şi organizaţiile neguvernamentale, dar şi accesul limitat sau inexistent la internet, potrivit unui raport realizat de PwC, Unicef şi Generation Unlimited. Numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ sau o formare profesională se află, în prezent, la cel mai ridicat nivel din 2005 încoace.
În România, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani), comparativ cu rata generală de 5,4%. Deci situația tinerilor din România este mult mai gravă decât cea globală. Un sfert dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani de pe tot globul au încetat să lucreze în timpul pandemiei de COVID-19 și 20-40% din locurile de muncă deținute în prezent de tineri între 16-24 de ani sunt expuse riscului de automatizare până la mijlocul anilor 2030.
Tranziția către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Fiecărui loc de muncă verde creat îi pot fi atribuite alte 1,4 noi joburi, iar multiplicatorul este mai ridicat în sectoare precum energie, utilități și producție.
Această tranziție presupune o schimbare a tipurilor de locuri de muncă și o transformare a modului în care oamenii lucrează, iar gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare și perfecționare. Din păcate, progresele pentru integrarea tinerilor în piața forței de muncă sunt modeste. Iar programul România Educată, care ar trebui să pregătească copiii României pentru viitor, este doar o bucată de hârtie igienică plimbată la televizor de un guvern de plagiatori analfabeți și nesimțiți.
Sursă foto: Kenny Eliason on Unsplash
Acum poți asculta newsletter-ul.
Dacă nu ai timp să citești, află că poți asculta această ediție în timp ce faci sport, te plimbi sau te îndrepți spre casă de la muncă. Newsletter-ul audio este disponibil pe Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.
Candidații de peste 45 de ani se simt discriminați și la interviurile de angajare.
Vârsta rămâne un criteriu important în procesul de recrutare, așa cum reiese din rezultatele celui mai recent sondaj BestJobs: 80% dintre candidații de peste 45 de ani simt că există o reticență a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susțin că au participat la cel puțin un interviu de angajare la care au fost discriminați din cauza vârstei. De cealaltă parte, 1 din 3 recrutori recunoaște că a refuzat cel puțin o dată un candidat din cauza vârstei sale.
Vârsta candidaților recrutați contează în ochii a peste 15% dintre recrutori, în timp ce mai mult de jumătate (57%) spun că acest lucru depinde foarte mult de specificul jobului. Când vine vorba de candidații mai în vârstă, 34% dintre recrutori spun că sunt îngrijorați de lipsa experienței pe care candidații o au cu tehnologia, iar la egalitate, pentru câte 14% din ei, stau rezistența la schimbare, lipsa de deschidere privind învățarea de lucruri noi și riscul crescut de apariție a unor probleme de sănătate.
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că aproape 63% dintre șomerii înregistrați în România în decembrie 2022 aveau peste 40 de ani.
Toate astea, în contextul în care noua lege a pensionării vizează creșterea treptată a vârstei de pensionare a femeilor până la 65 ani în 2035, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților, iar săptămâna trecută scriam despre războiul tacit dintre tineri și seniori, pe piața muncii, pornind de la un studiu al American Association of Retired Persons ce arată că 61% dintre muncitorii peste 45 de ani declară că au fost martori la situații discriminatorii sau au fost ei înșiși victime ale discriminării pe bază de vârstă.
Sursă foto: iStock
Prostia la putere: un deputat PNL cere concedierea roboților din call center.
Dacă folosești ChatGPT, fii pe pace, “concedierea” cerută de un parlamentar român nu îl va afecta. Dar dacă ești din Buzău și folosești roboți pentru call center-ul firmei tale, află că s-ar putea să fie în pericol.
O astfel de inițiativă legislativă vrea să propună deputatul PNL Gabriel Avrămescu. Ideea i-a venit după ce a fost nevoit să aștepte de 30 de minute la telefon ca să ia legătura cu un angajat al băncii. "Este o situație inadmisibilă la care s-a ajuns. Când suni la call center ai nevoie să vorbești direct cu un om care să te ajute în problema ta, nu cu un robot!", declară el.
Printre motivele pe care le invocă se numără necesitatea interacțiunii cu personal uman și dificultatea vârstnicilor în operarea noilor tehnologii. El dă exemplu de un proiect similar în Spania. Însă inițiativa ibericilor provine din motive mai puțin personale: dorința de a oferi servicii mult mai bune tuturor consumatorilor. Guvernul spaniol dorește să ofere o reducere a timpului de așteptare la 3 minute, dreptul de a solicita ajutor de personal uman indiferent de cum s-a realizat inițial contactul și soluționarea plângerilor în termen de 15 zile, nu 30.
Întrebarea noastră în ambele situații este: angajatorii ce cred? Dar angajații din call center? Pe ei i-a consultat cineva?
Sursa foto: Pixabay
Orele de informatică moderne includ gândirea critică și lecții de etică AI.
Unele şcoli din SUA îi îndeamnă pe elevii care studiază programarea de bază să gândească critic avansul rapid al inteligenţei artificiale, pentru a combate pericolele acestuia, conform New York Times. Două profesoare de la Young Women’s Leadership School din Bronx încearcă să le ofere elevilor lor o perspectivă mai amplă asupra progreselor tehnologice la care suntem părtași.
Prin generarea suportului de curs cu ajutorul ChatGPT sau vizionarea a diverse alte materiale realizate de instrumente AI și identificarea erorilor acestora, profesoarele examinează împreună cu elevii potenţialul şi problemele chatboților, scopul fiind acela de a forma următoarea generaţie de programatori şi consumatori de tehnologie antrenați în "calcul critic". Altfel spus, le oferă o abordare analitică în care înţelegerea procesului de a evalua corect algoritmii este la fel de importantă precum cunoștințele propriu-zise de programare.
În Illinois, Florida, New York și Virginia, unii profesori din școli gimnaziale folosesc un curriculum de alfabetizare AI dezvoltat de cercetătorii de la MIT, Massachusetts Institute of Technology. O lecție îi îndeamnă pe elevi să se gândească la etica sistemelor A.I. puternice, cunoscute sub numele de "rețele adverse generative", care pot fi utilizate pentru a produce conținut media fals, cum ar fi videoclipuri realiste în care politicieni cunoscuți „rostesc” fraze pe care nu le-au spus niciodată.
Cu tehnologiile generative A.I. în continuă dezvoltare, educatorii și cercetătorii spun că înțelegerea acestor algoritmi informatici este o abilitate crucială de care elevii vor avea nevoie pentru a naviga viața de zi cu zi și a participa la viața civică și societate, dar și pentru a-și asigura joburile pe care și le doresc, pe viitor.
Grosolănia este contagioasă. Și la muncă?
Nu trebuie să stai să cauți prea mult pentru a vedea un comportament nepoliticos, fie în discursul politic, în sălile de clasă, în avioane sau la locul de muncă. 69% dintre angajați spun că au experimentat o anumită formă de lipsă de politețe în anul anterior, dar acest lucru s-a întâmplat doar în 16% dintre relațiile lor cu colegii de muncă, conform unei cercetări care determină nivelul grosolăniei la locul de muncă.
Practic, cei mai mulți susțin că acest comportament nesimțit este întâlnit doar la câțiva colegi, relațiile de la muncă nefiind caracterizate în general de un comportament rudimentar. Pe scurt, grosolănia se răspândește ca gripa, însă (încă) nu este o epidemie. Colegii cu obrazul gros sunt prezenți peste tot, dar nu sunt așa de vizibili, deocamdată.
Sursă foto: Andre Hunter on Unsplash
Workaholicii sunt toxici. Cum lucrezi cu ei?
Ai un coleg care mereu începe primul munca, o termină ultimul și preia sarcini suplimentare? A avea un coleg dependent de muncă (sau mai mulți) nu e chiar floare la ureche. Deoarece ei fac ore suplimentare, s-ar putea să te simți și tu obligat să stai peste program.
Comportamentul acestor colegi poate fi chiar dăunător, afectându-ți bunăstarea, creativitatea, productivitatea și satisfacția. Ba mai mult, îți poate crește șansele de a te simți epuizat.
Iată ce poți face pentru a atenua efectele acestui comportament: (1) renunță la a te gândi că acel coleg preia sarcini suplimentare pentru a te elibera pe tine, (2) nu oferi laude unor sacrificii pe care acesta le-a făcut, poate deveni neproductiv, (3) rezistă presiunii și nu urma același tipar, (4) stabilește-ți propriile limite și păstrează-ți-le.
Sursă foto: Carl Heyerdahl on Unsplash
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Rezultate sondaj: Poate funcționa săptămâna de 4 zile în domeniul tău de activitate?
În ediția 43 vă spuneam că săptămâna de 32 de ore devine un avantaj competitiv în ceea ce privește atragerea profesioniștilor și loializarea angajaților. Din păcate, în România, nu ajută nici legislația, blocată încă birocratic și sub amenințarea penalităților la norma de 40 de ore pe săptămână, pentru un program full time.
Totuși, v-am întrebat pe voi, cei care ne citiți, într-un sondaj în newsletter, pe LinkedIn și pe YouTube, avem în total 905 voturi, iar 644 ne-ați spus că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar putea aplica domeniului vostru de activitate. Doar 131 dintre respondenți au susținut că nu ar fi posibil un astfel de program.
Scurte și tari.
Upwork este mai mult decât freelancing. În contextul global actual, Upwork și-a schimbat filosofia și își propune să devină un liant între profesioniștii (freelancerii) de pe platformă și companiile care caută skill-uri specifice, dar și cu posibilitatea de a-i angaja full-time. Noul model Upwork va permite tuturor clienților săi să găsească, să verifice, să angajeze și să plătească specialiști din diverse domenii, din peste 180 de țări. Profesioniștii și angajatorii pot, de asemenea, să încerce o colaborare pornind de la un contract pe o durată prestabilită de timp, înainte de a conveni angajarea cu normă întreagă. Oare lui LinkedIn îi place ideea?
___
Flex Index: instrument de căutare a muncii flexibile. Lansat săptămâna trecută, instrumentul a clasificat politicile a aproximativ 4.000 de angajatori și vine în ajutorul celor care caută un loc de muncă, al profesioniștilor din Resurse Umane, al cadrelor universitare și al oricărei persoane care dorește să compare practicile sau să urmărească tendințele de lucru hibride. Utilizatorii pot căuta după oraș, stat, industrie și dimensiunea companiei, precum și după tipul de politică flexibilă. Lansat de startup-ul Scoop, Flex Index își propune să umple un gol al informațiilor privind politicile de lucru la distanță.
___
GitLab concediază 7% din angajați, pentru a se concentra pe inovație. Compania a declarat că această decizie va avea un impact minim asupra activităților curente și că se va concentra pe îmbunătățirea produselor, proceselor interne și a serviciilor oferite clienților. Reducerea numărului de angajați se va face prin eliminarea unor posturi redundante și prin consolidarea unor departamente-cheie. Într-o scrisoare deschisă, CEO-ul GitLab Sid Sijbrandij promite că angajații concediați vor primi compensații generoase, ce includ asistență pentru relocare și pentru găsirea unui nou loc de muncă.
___
Conferința 10 femei de 10, pe 10 Martie la Cluj. Dacă vei alege să participi, te așteaptă o zi în care 10 femei puternice, frumoase, inteligente și care excelează fiecare în domeniul ei de activitate te vor inspira și motiva, prin povești sincere. Conferința are loc pe 10 martie, la Grand Hotel Italia Cluj și își propune să faciliteze crearea unei comunități locale de femei, formate din antrenori sau persoane care își doresc să facă pasul în antreprenoriat și să găsească cele mai bune instrumente care să le conducă către versiunea ideală a lor, atât în profesie, cât și în viața personală. Ne vedem acolo.
Dacă menționezi că vii din partea noastră atunci când completezi formularul, scrie #hackingwork în căsuță și vei primi un discount suplimentar de 10%.
___
Idei „strălucite” ale angajatorilor: ce-ar să vină angajații să facă curățenie la locul de muncă în zilele lor libere? Angajații unei companii au fost chemați să facă curățenie generală în zilele libere. Mai mult, e obligatoriu. Cum vor fi penalizați cei care îndrăznesc să se opună și nu respectă dorința șefului? Află cât de departe pot merge acești șefi toxici în noul articol de blog în care am relatat întreaga poveste împărtășită pe Reddit. Să nu uităm că toxicitatea managerilor și a șefilor este principala cauză a plecării oamenilor din organizații.
___
Dai o mână (de fapt niște click-uri) de ajutor? Dacă ești senior și lucrezi în IT, avem niște întrebări simple pentru tine. Andra Pintican face o cercetare amplă despre nevoile inginerilor software seniori și percepția lor despre brandul de angajator al companiilor din acest sector.
Dacă îi completezi chestionarul, primești cadou un curs de Design de Carieră și la final ai acces și la toate rezultatele cercetării. Hai, te rog mult, ajută cu ideile și informațiile tale (fără date personale), ne va da șansa să înțelegem mai bine ce îți dorești și ce/cum gândești. Iar asta va face mult bine pe termen lung. Chestionarul este aici.
___
HR-ul se mută pe TikTok. Organizațiile care au în echipă creatori de conținut video pentru TikTok pot beneficia de conectarea cu o audiență mai largă și mai diversă decât cea pe care ar putea să o atingă pe rețelele sociale tradiționale. Videoclipurile TikTok pot dura de la câteva secunde la până la trei minute, permițând echipelor de resurse umane să creeze videoclipuri rapide despre probleme la care angajații pot răspunde și își pot exprima îngrijorările mai deschis. Acest lucru ajută, de asemenea, echipele de resurse umane să faciliteze un dialog deschis cu angajații într-un mod mai rapid.
___
Bing și Edge, copiloții inteligenței artificiale pentru web.
Microsoft lansează noi versiuni ale motoarelor de căutare Bing și Edge pentru a oferi o căutare mai bună, răspunsuri mai complexe, o nouă experiență de chat și capacitatea de a genera conținut.
Motorul de căutare Bing vrea să ofere, interactiv și intuitiv, rezultate mult mai relevante pentru căutările utilizatorilor. Utilizarea chat-ului permite solicitarea unor idei sau detalii, mult mai clare, mai ales când vine vorba de căutări cum ar fi achiziționarea unui produs sau organizarea unei excursii.
Microsoft Edge vine cu două noi funcționalități: chat și generarea de conținut. Fereastra Edge Sidebar ajută utilizatorii să creeze rezumate sau chiar conținut pentru postările din social media. Edge are nevoie de câteva indicații, plus stabilirea unui ton, a formatului și lungimii postării. Microsoft Edge identifică foarte repede pagina web pe care se află utilizatorul și se adaptează în consecință.
Revoluționarea celor două motoare de căutare a fost posibilă pentru că la baza funcționării lor stă acum un nou model de limbaj OpenAI, mult mai puternic decât ChatGPT, conform reprezentanților companiei. Se pare că Microsoft este pregătită pentru viitor, va investi tot mai mult în inteligența artificială și, momentan, deține un avantaj competitiv în comparație cu Google sau Apple.
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank: „Liderul este firesc, o rotiță din angrenaj, un facilitator”.
Tu îl poți aborda pe liderul organizației din care faci parte oricând, știi că îți este mereu deschisă ușa? Află cum funcționează o companie informală, cu puține niveluri ierarhice, în care angajații au libertatea de a merge mai târziu la birou și a pleca mai repede pentru a-și termina munca acasă și a evita astfel orele de vârf, și ce-i trebuie unuei femei pentru a deveni lider. Urmărește noul episod al Hacking Work Podcast în care discutăm cu Mihaela Bîtu, CEO ING România.
Suntem codași (și) la democrație.
România se află pe ultimul loc în rândul țărilor Uniunii Europene și pe locul 62 în lume la capitolul democrație, conform indicelui anual al democrației întocmit de The Economist.
Acest index evaluează nivelul de democrație din 167 de țări, luând în considerare procesele electorale și pluralismul, funcționarea guvernamentală, gradul de participare politică, cultura politică și libertățile civile. România a obținut un scor total de 6,45 din 10, situându-se sub țări precum Bulgaria, Ungaria sau Grecia, și încadrându-se în grupa „democrațiilor defecte”. Această situație reflectă problemele persistente ale sistemului judiciar și ale independenței mass-media din țară.
Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad.
S-a umplut lumea de consultanți/ coach/ advisers/ mentori/ ghizi și profesori specialiști în orice, iar „zgomotul” pe care expertiza adeseori precară a acestora a adus-o în online ne aduce aminte de una dintre vorbele pe care am auzit-o în copilărie, și a cărei însemnătate pare că o (re)descoperim astăzi, la adevărata valoare: „pe afară-i vopsit gardul, și-năuntru leopardul”.
Poți să încerci să ne spui că niciodată, de la începutul pandemiei încoace, nu te-ai simțit și tu tot cam atât de stăpân pe situație ca în ilustrația de mai jos - dar nu te vom crede. Sperăm doar că n-a trebuit să ții și vreun curs despre asta.
Sursă foto: BMI Cards/ Working from home
Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul Hacking Work este scris de echipa Hacking Work: Ilinca, Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Ne recitim luni! Servus!