#40: Furtună în Tech: concedieri brutale, dar și oportunități mai bune pentru disponibilizați; Salariul mediu net la Cluj: 1000 de euro; Munca hibridă devine regulă, dar România e iar coada Europei.
Bonus: Cum demisionează un lider adevărat, de ce filosofia greacă îți poate îmbunătăți cultura muncii și cu cât ai putea fi plătit doar ca să dormi.
Servus! Ediția 40 a HWNews ajunge azi la peste 4600 de abonați, iar ediția trecută a fost citită de peste 46% din cei la care a ajuns pe e-mail, care au deschis pagina de 5380 de ori. Mulțumim. Să vă fie de folos!
Noi valuri uriașe de concedieri în sectorul tech.
În 2022, giganții domeniului tech au anunțat concedieri masive, iar trendul continuă și capătă noi proporții în 2023, sub amenințarea recesiunii. De la o săptămână la alta, Microsoft, Twitch sau Google sunt doar câțiva dintre jucătorii care au făcut recent declarații în acest sens, înaintea lor fiind deja Coinbase, Cisco, Amazon, Salesforce, Intel sau HP.
Și nu știm dacă acest val este ultimul. Iar numerele nu sunt mici.
Amazon a anunțat în ianuarie că renunță la 18.000 de angajați, Meta a tăiat 11.000 de posturi în noiembrie, iar Microsoft va elimina câteva mii de joburi în săptămânile care urmează. Iar cifrele astea sunt toate formate din oameni! În aceeași notă, Twitter continuă spirala descendentă în care a intrat de ceva vreme și concediază val după val, ajungând deja la 3700 de angajați. Asta deși Elon Musk a anunțat în noiembrie că vremea concedierilor a trecut.
Nici companiile ceva mai mici nu fac excepție. Chiar dacă numerele lor sunt cu mult mai reduse, efectul crizei este devastator. Hootsuite a anunțat al treilea val de concedieri din august încoace, ajungând la 42% din totalul de angajați. Și Spotify a declarat luni că intenționează să renunțe la 6% din angajați (aproximativ 600 de oameni), alăturându-se astfel valului de disponibilizări masive, explicate drept o compensare a angajărilor agresive din perioada pandemiei.
Suma totală se duce la mai bine de 25.000 de concedieri doar în primele săptămâni ale lui 2023, conform site-ului Layoffs.fyi. Și direcția pare să se mențină, ceea ce prevede o depășire a totalului din 2022, care s-a soldat cu 154.336 de concedieri, din 1024 de companii, ai căror „campioni” fară voie sunt: Amazon, Alphabet/Google, Meta, Microsoft, Salesforce, Cisco, Twitter, Carvana și DoorDash.
Sursa foto: prostooleh/Freepik
Concedierile brutale de la Google îi revoltă (și) pe cei rămași în firmă.
Google a anunțat vineri concedierea a 12.000 de oameni, 6% din numărul total de angajați. Oficial, această decizie vine să reechilibreze compania, după valul uriaș de angajări din timpul pandemiei. Ceea ce surprinde nu este valul de concedieri, ci modul foarte rece, cinic și aleator în care a fost aplicată această decizie. Angajații care au rămas în firmă au reacționat zgomotos și în număr mare, în ciuda faptului că vestea concedierilor a fost dată vineri după-amiază, fix înainte de week-end. S-au organizat pe platformele interne să afle cine sunt cei dați afară, iar concediații au creat un canal pe Discord, care are 5000 de participanți.
Săptămâna aceasta va avea loc o ședință deschisă cu toți angajații, iar șefii de la Google trebuie să răspundă întrebărilor și protestelor celor care au scăpat de concediere, dar sunt furioși pentru modul brutal și deloc specific firmei în care aceasta a fost operată. Angajații rămași la Google întreabă, pe bună dreptate: de ce au fost dați afară oameni cu vechime și autoritate profesională înaltă, care recent au fost evaluați ca performeri și chiar avansați; ce poate face Google mai bine acum, după concedieri, și nu putea face înainte de concedieri; ce alte măsuri de reducere a costurilor a luat conducerea înainte de a decide concedierile; câte luni de liniște financiară va avea firma economisind salariile concediaților?
Cazul cel mai urât este concedierea a doi soți care au împreună un copil de patru luni, în condițiile în care mama era în concediu de maternitate, iar tată urma să intre și el în concediu de paternitate. Reproșând ipocrizia „asumării răspunderii”, o expresie lipsită de conținut folosită de directori la comunicarea concedierilor, angajații întreabă totodată de ce, dacă vin vremuri grele, nu s-a anunțat niciun fel de reducere a salariilor uriașe ale conducătorilor firmei. Iar liderul unui sindicat din Google se întreabă retoric de ce face concedieri o firmă care a făcut un profit de 17 miliarde de dolari doar în ultimul trimestru din 2022. Văzând amploarea protestelor, CEO-ul Sundar Pinchai a anunțat abia ieri tăierea unor bonusuri ale managerilor.
Dincolo de nemulțumirile angajaților, Google va avea de înfruntat în piața online competiția dură cu ChatGPT, mulți experți anticipând adoptarea pe scară largă, în loc de Google Search, a noii aplicații dezvoltate de OpenAi și cumpărate de rivalul Microsoft. De altfel, fondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, au fost convocați cu alertă cod roșu la sediul firmei, pentru a discuta cum va răspunde grupul Alphabet la succesul fulminant al ChatGPT.
Sweet & Spicy – bunătăți tonice oferite de Tata Vlad.
Cei de la Work Chronicles au publicat săptămâna aceasta o caricatură care ilustrează perfect atitudinea și mentalitatea top managementului de la Google, despre care am scris mai sus. Știți unde ați mai auzit asta cu „îmi asum responsabilitatea”, fără a se întâmpla nimic, efectiv, după ce apar și consecințele unei astfel de decizii? Exact, ați ghicit: la politicienii români.
Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Una rece, una caldă. Se mai fac (și) angajări.
Da, firmele din tech taie în carne vie cu disponibilizările. Da, încă ne uităm la situația economică actuală ca la un film prost a cărui intrigă nu știm încotro se îndreaptă. Și totuși, companiile continuă să angajeze oameni capabili – 9 din 10 companii din SUA plănuiesc să-și reînnoiască forțele și au încredere că vor găsi persoanele potrivite. Principalele posturi oferite sunt în contabilitate, finanțe și HR.
În tabăra angajaților, 6 din 10 oameni cred că își vor schimba locul de muncă în 2023. Flexibilitatea unui job remote este principala atracție pentru ei și sunt dispuși să primească oferte financiare cu până la 5% mai mici, cât timp acest beneficiu al libertății există. Iar pentru cei care trebuie să vină fizic la muncă, atrăgătoare devin o serie de beneficii personalizate, precum decontarea transportului sau mesele gratuite.
Concedierea inginerilor software este un șut în fund, dar un mare pas înainte.
Nu vă grăbiți să vă pară prea rău pentru angajații disponibilizați din tehnologie. Mai mult de jumătate ajung de fapt la mai bine. 72% dintre cei recent disponibilizați și-au găsit noi locuri de muncă în mai puțin de trei luni, iar puțin peste jumătate dintre ei au obținut roluri care plătesc de fapt mai mult decât câștigau la locurile de muncă pe care le-au pierdut, conform rezultatelor oferite de analiștii de la Revelio Labs, citați de Business Insider. Mai mult, unii își pornesc propriile mici afaceri de consultanță, așa cum vor face și cei doi părinți cu copil de patru luni dați afară acum de la Google.
Angajații disponibilizați au, de fapt, mai multe șanse să găsească rapid un nou loc de muncă acum, comparativ cu apogeul freneziei angajărilor în domeniul tehnologiei din iulie 2021, când doar 67% au reușit să obțină noi locuri de muncă în trei luni. Cu toate acestea, există variații în cadrul categoriei largi de lucrători din domeniul tehnologiei, potrivit Revelio. Cei cu abilități tehnice complexe și ușor aplicabile, cum ar fi programatorii, se descurcă mai bine decât cei cu competențe generale, cum ar fi specialiștii în comunicare și HR.
În ciuda valului de concedieri, la nivelul economiei Statelor Unite, rata șomajului luna trecută a fost de doar 3,7%, o cotă minimă pentru ultimii 50 de ani, subliniază Business Insider.
Salariul mediu net în Cluj: 1000 de euro.
Un raport publicat de Direcția Județeană de Statistică din Cluj arată că salariul mediu net înregistrat în județ în noiembrie 2022 era de 5010 lei, adică un picuț peste 1000 de euro. În medie, salariile nete ale clujenilor au fost în 2022 mai mari cu 13,5% față de anul 2021.
Statisticile arată că, în medie, salariile nete ale clujenilor sunt mai mari cu 20,7% decât salariul mediu net la nivel național, doar salariile din București fiind mai mari decât cele de la Cluj.
De menționat că statisticile se bazează strict pe datele oficiale raportate de către firme la ANAF și nu iau în calcul veniturile plătite de patroni direct în plic („la negru”), salariile achitate integral sau parțial prin contracte cu PFA sau SRL ori veniturile freelancerilor, care nu sunt salariați.
Așa demisionează un lider adevărat: Jacinda Ardern.
Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a anunțat zilele trecute că se va retrage din funcție și din politică, din cauză de burnout. Va continua ca deputat, până în octombrie, când au loc alegerile parlamentare.
Jacinda Ardern a fost aleasă ca premier în 2017, când avea 37 de ani, și a reușit să ducă Noua Zeelandă în topul țărilor cu cea mai bună calitate a vieții, printr-o serie de politici reformatoare și progresiste, concentrate pe asigurarea locuințelor pentru întreaga populație, combaterea sărăciei, combaterea poluării și atenuarea schimbărilor climatice, educație, sănătate, digitalizare și solidaritate socială.
Discursul său de retragere este un exemplu de modestie, bun simț, responsabilitate și demnitate, rar întâlnite la liderii politici sau de business contemporani cu noi:
”Plec, pentru că un rol atât de privilegiat implică și responsabilitatea de a ști când ești persoana potrivită ca să conduci și, de asemenea, când nu ești. Știu ce cerințe are acest job. Și știu că nu mai am suficientă energie în rezervor ca să fac lucrurile cum trebuie. Este atât de simplu. Sunt un simplu om, politicienii sunt oameni. Dăm tot ce putem, atâta timp cât putem. Apoi, vine timpul retragerii. Iar pentru mine a venit acest moment”, a spus sincer Jacinda Ardern.
Angajatorii buni își deschid buzunarele, când stabilitatea oamenilor e amenințată.
„Banii sunt un aliat atunci când îți permiți să plătești lucrurile din viața ta, însă devin un dușman teribil atunci când nu ai ce să pui pe masă. Asta mai ales când lucrurile scapă de sub control pe neprevăzute”.
Aceasta este poziția Samanthei Seaton, CEO al MoneyHub din Marea Britanie, una dintre companiile care a decis să majoreze salariile tuturor angajaților în raport cu inflația în septembrie 2022, pentru a face față noilor provocări.
Decizia a fost una destul de dificilă pentru companie, fiind vorba de o sumă consistentă, însă măsura a fost necesară, mai ales că 7 din 10 angajați din Marea Britanie n-au beneficiat de măriri salariale care să le ușureze traiul în contextul creșterii fabuloase de costuri, cel puțin pe parcursul anului trecut.
Foarte mulți angajați și-au ajustat cheltuielile renunțând la tot mai multe elemente care dau calitate vieții, pentru a rămâne, cu greu, pe linia de plutire. Unii angajatori care înțeleg că stresul și neliniștea oamenilor au impact asupra companiei au oferit angajaților sume fixe plătite o singură dată, drept ajutor, dar alții le-au gândit ca majorări salariale, pe întreaga perioadă a anului.
Angajatorii și angajații britanici au descoperit, făcând acum aceste calcule, că munca de la birou este de două ori mai scumpă decât munca de acasă, conform unui sondaj realizat de Owl Labs. Un calcul aproximativ relevă că fiecare angajat ar cheltui pentru o zi de lucru 42 de dolari muncind de acasă și 84 dacă s-ar întoarce la birou, aceste costuri mai mari fiind datorate în principal transportului și mesei de prânz.
Sursa foto: StockSnap.io
Robotul Atlas se descurcă tot mai bine pe șantier.
Echipa de la Boston Dynamics, creatoarea celebrilor roboți Atlas, a făcut o nouă demonstrație a aptitudinilor, eficienței și eficacității produselor lor. O demonstrație video făcută într-un studio imitând un șantier de construcții ni-l arată pe Atlas ajutând omul, care rămâne meseriașul principal (deocamdată).
Vedeți cât de bine se descurcă și spuneți-ne ce credeți: cam cât va dura până Atlas va face la fel de bine sau chiar mai bine munca muncitorului din construcții și îl va înlocui?
Munca la distanță câștigă teren și devine obișnuință.
Modelul de lucru hibrid este de așteptat să crească de la 42% în 2021 la 81% în 2024, conform unui studiu recent al AT&T. Companiile și-au dat seama că nu este necesar să fii la birou pentru a avea rezultate excelente. Potrivit unui alt studiu, 65% dintre respondenți doresc să lucreze de la distanță, în timp ce 32% preferă un mediu de lucru hibrid.
63% dintre angajații chestionați la nivel global au spus că și-ar căuta un nou loc de muncă dacă nu ar putea continua să lucreze de la distanță. Acest lucru este în concordanță cu principalii factori pe baza cărora evaluează oportunitățile de angajare: opțiuni de lucru de la distanță (84%), salariu (81%), echilibrul între carieră și viața privată (79%), programul de lucru (56%), munca semnificativă (50%), cultura companiei (42%), oportunitățile de învățare (40%), evoluția în carieră (40%), timpul pentru vacanțe (38%) și reputația companiei (38%).
Cercetările arată că organizațiile pierd 600 de miliarde de dolari/an din cauza elementelor care compromit concentrarea ori productivitatea și produc disconfort la locul de muncă și că cei care muncesc de la distanță sunt cu 35-40% mai productivi decât cei de la birou. De ce sunt aceștia mai productivi? Au mai puține întreruperi, un mediu de lucru mai liniștit și un spațiu mai confortabil decât la birou. Știm cum arată (încă) și ce aer de celulă au unele birouri.
FlexJobs a înregistrat o creștere cu 12% a anunțurilor de locuri de muncă la distanță și o creștere cu 52% a celor de locuri de muncă hibride. Domeniile care au avut în mod constant volume mari de locuri de muncă la distanță și în regim hibrid sunt: tehnologie și IT, marketing, contabilitate și finanțe, sănătate, serviciu clienți, managementul proiectelor și al talentului.
Sursă foto: Getty
Europa excelează în munca de acasă. România, din nou la coadă.
Olandezii sunt pe primul loc în Europa la munca remote. Aproape 65% dintre ei au lucrat de acasă anul trecut, urmați de cei din Luxemburg (54.4%) și Suedia (51.8%). Se anticipează că olandezii vor ajunge la 73.5% în acest an. Olanda avea un procent relativ ridicat de angajați remote și înainte de pandemie (28%). Iar statul olandez este printre primele care a oferit dreptul legal angajaților să lucreze remote. Pe scurt, angajatorul trebuie să ofere un motiv întemeiat pentru care nu te lasă să lucrezi de acasă.
Statisticile nu arată atât de bine pentru România. Doar 3.2% dintre români au lucrat de acasă în 2020, fiind penultimii în topul european, după noi clasându-se doar Bulgaria. Măcar aici să-i batem, dacă nu la plaje. În 2021, procentul românilor care lucrează remote a scăzut la 3.1%.
Tu de ce crezi că suntem atât de mulți care mergem la muncă fizic? Să fie de vină managerii obsedați de control? Să fie specificul muncii, care este unul mai degrabă fizic și industrial? Să fie legislația, care nu ajută deloc? Lasă-ne un comentariu la final de newsletter și ajută-ne să elucidăm misterul.
Munca în regim hibrid creează microculturi organizaționale.
În mod paradoxal, trecerea indusă de pandemie la munca în regim hibrid a apropiat, în multe cazuri, oamenii din aceleași echipe, potrivit cercetărilor Gartner. „Am văzut că oamenii au legături mai strânse cu echipa lor deoarece au mai multe interacțiuni cu acești membri”, a declarat Piers Hudson, director senior al echipei de cercetare și strategie al HR Gartner.
În schimb, Hudson a remarcat că legăturile dintre oameni din diferite departamente, cu care s-ar fi întâlnit anterior mai des atunci când se aflau într-un mediu de birou, s-au slăbit în configurațiile hibride și la distanță. În astfel de cazuri se formează așa-numitele „microculturi”.
„În majoritatea organizațiilor, oamenii nu lucrează împreună – lucrează unul alături de celălalt - cea mai mare provocare fiind aceea ca oamenii să lucreze realmente în echipă”, spun experții Gartner.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Instrumentele de spionare și supraveghere nu te ajută să obții mai multă productivitate de la angajați. Uite aici ce te va ajuta,în schimb.
Vorbeam în ediția trecută despre tehnologiile prin care le poți respira în ceafă angajaților. Iar acum acestea au primit și o denumire pe măsură: „bossware”. Însă nici măcar un nume fancy nu le poate face mai eficiente. Angajații se simt în continuare umiliți și lipsiți de autonomie când companiile implementează astfel de măsuri.
Avem patru soluții ca să îmbunătățești cu adevărat rezultatele echipei tale. Asta fără ca oamenii să se simtă mizerabil. Le-am cules de la CEO-ul companiei de software Jotform, Aytekin Tank:
Tu ce sisteme, metode și strategii implementezi ca să sporești productivitatea angajaților tăi? Iar dacă ești angajat, ce ai dori să aplice firma ta?
Lasă-ne un comentariu și-ți facem noi vocea auzită. 😉
De ascultat: Hacking Work e și la radio.
Ne auzim cu rubrica de idei bune pentru oameni harnici în fiecare luni și vineri dimineața de la 10.30 la Radio România Cultural și în fiecare marți și joi, de la orele 7.50 și 16.45, la Radio România Cluj. Găsești toate episoadele noastre din serialul Hacking Work Radio și pe toate platformele noastre online: YouTube, Spotify, Apple Podcasts și celelalte canale de streaming.
Să îți fie de folos!
„Managerii care se plâng că nu se mai găsesc angajați sunt incompetenți, aroganți și mincinoși”, afirmă Doru Șupeală într-un interviu.
De câte ori nu auzim manageri sau antreprenori care susțin că nu mai găsesc oameni? S-ar putea ca tocmai ei să fie de fapt cauza pentru care oamenii ocolesc organizațiile pe care le reprezintă. Foarte mulți manageri privesc angajații ca pe niște supuși care ar trebui să fie recunoscători pentru ofertele „generoase” – așa că ne-am propus să le oferim o oglindă.
Gazda podcastului Hacking Work, Doru Șupeală, spune lucrurilor pe nume și pune degetul pe rană, când și unde este cazul. În interviul acordat revistei fwdBV a făcut o radiografie a pieței muncii în contextul crizei economice, procesului de digitalizare, automatizării și a schimbărilor de generații. Mulțumim pentru preluarea interviului și prietenilor noștri de la Project-E! SPOR la citit!
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
De-acum poți să și asculți newsletter-ul.
Ascultându-vă pe voi, cititorii noștri, am reușit în doar câteva zile să vă punem la dispoziție și versiunea audio a HWNews.
Vă oferim acces la informația din newsletter și celor care nu aveți mult timp să citiți, dar puteți asculta când vă plimbați sau când conduceți.
Aceasta va apărea a doua zi după apariția fiecărei ediții scrise și trimise pe mail la abonați, pe toate platformele noastre.
Scurte și tari.
În România, școala privată e mai scumpă ca în Vest. Capitala României este mai scumpă decât orașul mediu din Europa la școlarizarea internațională, potrivit unei noi cercetări publicate de International Schools Database. Bucureștiul ocupă locul 12 din 31 de orașe după prețul școlilor internaționale în 2022. Elveția rămâne cea mai scumpă țară europeană, cu prețuri medii ale școlarizării cuprinse între 23.000 USD și 28.000 USD pe an, în timp ce Copenhaga este cel mai puțin costisitor oraș pentru școlarizare internațională din Europa, cu un preț mediu anual de 4.501 USD. Prin comparație, prețul mediu în București este de aproximativ 12.000 USD pe an.
___
Ford renunță la mulți angajați din Europa. La o întâlnire între conducere şi reprezentanţii angajaţilor, Ford a anunţat că intenţionează să renunţe la 65% din locuri de muncă în sectorul de cercetare-dezvoltare, şi la aproximativ 20% din funcţiile administrative, în Europa, potrivit Adevărul. La uzina din Koln, unde în prezent lucrează 14.000 de angajaţi, sunt planificate până la 3.200 de concedieri. IG Metall, cea mai mare confederaţie de sindicat germană, a avertizat că va lua măsuri care vor afecta producţia pe întreg continentul european, dacă firma nu renunţă la planurile sale. Ford are o fabrică și în România, la Craiova, dar deocamdată nu există informații legate de concedieri acolo.
___
În România, unii oameni sunt plătiți ca să doarmă. Știm că de fapt nu e vreo noutate, însă contrar așteptărilor, nu ne referim la funcționarii publici sau politicieni, ci la o slujbă reală în care poți câștiga totuși bani în timp de dormi. Emma, cel mai important brand de articole pentru somn din lume, a deschis un nou birou în România, unde oferă un salariu de 800 EUR/lună celor pregătiți să le testeze produsele, ca „specialiști în somn” și să-și împărtășească impresiile pe rețelele sociale. Deși experiența (alta decât cea a somnului) nu e necesară, cei interesați trebuie să completeze un formular și să înregistreze un videoclip de prezentare care explică de ce merită să devină noii Specialiști în Somn ai Emma, până pe 15 februarie.
___
1000 de oameni vor fi restructurați de Poşta Română. Toţi cei care vor pierde rolul actual vor avea însă opţiunea de a rămâne în companie pe alte funcţii, conform declarațiilor directorului general al instituţiei, Valentin Ştefan. El a subliniat că, atât timp cât va conduce Compania Naţională Poşta Română, va păstra și acest sistem de evaluare şi restructurare, considerând că este normal ca acolo unde lucrurile nu merg să se facă modificări și precizând că este nedrept ca oamenii care muncesc să plătească salarii celor care nu reuşesc să producă. Demersul face parte dintr-un amplu proces de restructurare a organigramei, care are ca scop final creșterea calității serviciilor către clienți, prin debirocratizare, automatizare și retehnologizare. Când auzim de reforme la Poștă sau CFR, știm că e mai degrabă un banc, nu?
___
Sancționat fiindcă a spus ‘pas’ la petrecerile firmei. Un angajat din Franța a fost concediat pentru că nu participa la petrecerile organizate de companie la final de săptămână. Angajatul a dat în judecată compania, iar instanța i-a dat dreptate. Concedierea a fost declarată nulă, iar persoana va trebui reangajată și despăgubită pentru perioada în care a fost destituită.
___
Dependent de tehnologie nu înseamnă expert. Generația Z își dorește ca managerii să nu mai creadă că ei știu totul despre tehnologie pentru că nu se simt, de fapt, atât de confortabil cu noile tehnologii pe cât ar presupune de obicei generațiile mai în vârstă – în special la locul de muncă. Altfel spus, doar pentru că cineva este dependent de tehnologie nu-i musai să fie expert în tehnologie. Această preconcepție duce la un fenomen de „rușine tehnologică” în rândul tinerilor profesioniști.
___
Mai puține ore de muncă, mai multă satisfacție. Un nou studiu publicat în Health Economics Review a descoperit că persoanele care lucrează mai puține ore au un nivel mai ridicat al satisfacției în viață. Alți factori care contribuie la satisfacție sunt incluziunea socială, încrederea socială, sentimentul de siguranță și digitalizarea. Munca cu jumătate de normă influențează pozitiv sănătatea, care la rândul ei influențează nivelul satisfacției oamenilor.
___
Managerii nu mai hulesc munca flexibilă. Liderii privesc cu ochi mai buni munca flexibilă și regimul remote decât au făcut-o vreodată, trei sferturi considerând că aceasta sporește productivitatea. 62,5% înțeleg că flexibilitatea stimulează motivația, potrivit unui sondaj realizat de Equal Parenting Project în rândul a 597 de manageri din Marea Britanie. Numărul managerilor care au spus că angajații trebuie să lucreze mult pentru a progresa a scăzut de la 43,3% în 2019 la 35,2% în 2021, crescând din nou în 2022 până la 41,9%.
___
Efectul Brexit: deficit de 330.000 de angajați în Regatul Unit. Ieșirea Marii Britanii din UE în 2020 a dus la o creștere a imigrației din țările din afara UE, dar departe de a fi suficientă pentru a compensa pierderea potențialilor angajați din țările vecine, potrivit constatărilor Centrului pentru Reforma Europeană (CER). Calculele au ținut cont de cifrele recente ale Oficiului Național de Statistică, care au arătat că numărul total de imigranți a scăzut cu peste 540.000, până în iunie 2022. Acest deficit se simte cel mai puternic în industriile slab calificate - transporturile, sectorul retail, ospitalitatea și construcțiile fiind unele dintre cele mai grav afectate domenii de ieșirea Marii Britanii din UE.
Eșecul te face mai puternic, dar împachetează-l cu atenție.
Adesea, candidații se trezesc cu întrebări care îi pot pune în încurcătură, cum ar fi „Povestește-ne despre un moment în care ai eșuat”. Editorii de la Harvard Business Review ne oferă câteva sfaturi pentru a transforma o experiență anterioară dificilă într-un avantaj actual:
Cel mai important este să te concentrezi în discursul tău pe ceea ce ai învățat și cum ai ajuns, treptat, de la eșec la învățare, iar apoi la corectarea comportamentelor defectuoase și identificarea unei soluții mai bune. Găsește o situație în care nu tu, ci echipa „a eșuat” și mai apoi reușit să rezolve problema. E important să demonstrezi că gândești pentru echipă, nu doar pentru tine, pentru a evita să fi văzut într-o lumină proastă și pentru a-ți demonstra implicarea, angajamentul față de echipă și capacitatea de adaptare la contexte diverse.
#Știați că: Cam jumătate din zi, mintea ne umblă aiurea.
Capacitatea noastră de atenție scade pe măsură ce facem față tot mai greu diferiților stimuli externi, cum ar fi notificările primite pe telefon – lucru care face ca mintea noastră să zburde în 47% din cazuri în alte locuri decât cele pe care încercăm să ne concentrăm, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard. Acest tip de comportament inconștient ne afectează în mod direct eficiența, indiferent de activitatea căreia încercăm să ne dedicăm. Există patru tipuri de atenție și înțelegerea fiecăruia dintre ele ne poate ajuta să ne îmbunătățim productivitatea, să ne canalizăm corect eforturile și să ne regăsim echilibrul.
Atenția concentrată (1) este acel tip de atenție corelat cu motivația, gradul mare de concentrare, creativitate sporită și satisfacție. Vârful acestui tip de atenție îl atingem dimineața, la ora 11, și după-masa, în jurul orei 15:00. Starea de flow (flux) este, de asemenea, o stare de atenție concentrată, un moment în care ne folosim abilitățile la un nivel optim, susține Dr. Gloria Mark de la Universitatea din California pentru publicația Fast Company.
Atenția bazată pe rutină sau repetiție (2) este un tip de atenție care nu necesită un nivel ridicat al atenției sau al înțelegerii. Un exemplu ar fi atunci când ne jucăm jocuri pe telefon, cum ar fi Solitaire sau Candy Crush. Poate părea că pierdem vremea când desfășurăm astfel de activități, însă, în realitate, acțiunea ne ajută să ne reîncărcăm bateriile pentru a ne putea folosi primul tip de atenție. Starea de plictiseală (3) o resimțim în jurul orei 13, când nu avem nici o stare emoțională foarte bună, iar gradul de stimulare este redus. Frustrarea (4) apare atunci când ne confruntăm cu o activitate dificilă și nu facem progrese. Această stare consumă multe resurse și ne afectează buna dispoziție.
Specialiștii susțin că identificarea și înțelegerea modului prin care putem trece de la o stare la alta ne poate ajuta să ne ferim de distragerile care ne afectează munca, să evităm epuizarea și să ne îmbunătățim capacitatea de concentrare.
InSPORation.
Filosofia greacă te ajută să îmbunătățești cultura muncii. Philotimo, tradus ca ”dragostea pentru onoare”, este un substantiv grecesc complex care descrie o serie de virtuți, printre care și un sentiment de dragoste pentru familie, comunitate și țară. Este o filozofie simplă, dar puternică, care poate produce rezultate valoroase în companii. Firma Nicholas and Company, un distribuitor regional de alimente, folosește filozofia Philotimo ca valoare de bază a companiei pentru a ajuta la atragerea, păstrarea și motivarea angajaților.
Aceștia se respectă reciproc și valorifică experiența colectivă cu înțelepciune și empatie, prosperând împreună. Programul „Walk a Mile” încurajează angajații să petreacă timp cu cei cu care lucrează pentru a-i înțelege mai bine pe acei colegi, dar și munca pe care o fac. Totodată, angajările din exterior sunt luate în considerare numai după invitarea actualilor angajați care ar putea fi interesați de noua oportunitate de job.
Cartea câștigătoare.
Niciunul dintre noi nu se mai poate sustrage erei digitale. Dar ce faci când ai o afacere care încearcă să țină pasul cu schimbările? În cartea „Transformarea digitală. Cum să-ți regândești afacerea în era internetului”, David L. Rogers îți va arăta care sunt strategiile prin care afacerile pot fi reinventate și pot prospera în vârtejul transformărilor radicale impuse de digital.
De văzut: Cum poți să fii mai bun decât Victoria’s Secret?
Compania româno-americană Adore Me a fost cumpărată cu 400 de milioane de dolari. În noul episod al podcastului Hacking Work, am stat de vorbă cu Bogdan Lucaciu, Chief Technical Officer la Adore Me, despre „rețeta” acestei reușite: cultura excepțională, stilul de leadership practicat și inovația în tehnologie care i-au făcut pe strategii din spatele gigantului VS să își deschidă buzunarele pentru a-și achiziționa principalul competitor digital.
Tehnologia de eCommerce pe care au apreciat-o cei de la Victoria’s Secret e o soluție dezvoltată tehnic 100% la sediul Adore Me din București, cu design și marketing făcute de colegii de la New York.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Acest newsletter este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana și Doru, ajutați de voluntarii noștri: Ana, Sergiu, Andreea și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în grafică.
De producțiile video are grijă echipa Parametru, iar în prelucrarea episoadelor ne este de mare ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%+).
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate cu atenție, am strâns în ele informație valoroasă care te va ajuta să-ți îmbunătățești viața.
Îți mulțumim că ne ajuți să devenim mai pricepuți cu fiecare ediție. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Ne recitim luni! Servus!
Raspuns la intrebare de munca remote:
- Legislatia,
- Managerii de moda veche, control freaks
- Angajatii dependenti de leaderii lor
- Angajatii care nu i-au munca in serios acasa
Munca remote: compania la care lucrez (IT - gaming industry) este o filiala a unei companii franceze. Aproape totul este decis in Franta, studioul din Bucuresti are o autonomie foarte limitata, din pacate. Suntem obligati sa venim 3 zile la birou pentru ca, spun mai marii companiei, unul din obiectivele strategiei de bussines este sa fim o comunitate si sa ne distram impreuna. Toate bune si frumoase pe hartie daca n-ar fi un cost mare pe care-l platim: 2 ore pierdute zilnic pentru naveta pana la birou si inapoi acasa (transportul nu e decontat), un mediu toxic in care esti obligat sa interactionezi cu oameni pentru care umorul agresiv e singura lor modalitate de interactiune, competitivitate nesanatoasa, proceduri aberante de evaluare, lipsa de empatie si de colegialitate, etc.
Din statisticile preluate de aici https://www.statista.com/topics/7356/remote-work-in-france/#topicHeader__wrapper rezulta ca doar 34,50% din companiile franceze au implementat munca de acasa si doar 2 zile pe saptamana. Noua ni s-a spus ca a scazut eficienta in timpul muncii complet remote desfasurata in pandemie desi ceea ce am observat eu a fost exact contrariul. Si francezii pare ca au aceleasi probleme legate de controlul excesiv si neincredere in angajati.