#105: Mamele, pedepsite dacă vor și copii și carieră; Gata cu paradisul din IT: mai puțini bani, mai puține proiecte; Leadership: CEO-ul muncește ca simplu șofer; Suntem campionii Europei la inflație.
Bonus: Sărăcia analfabetizează România; Cum te exasperează șeful, mai nou: Hey-hanging; Iadul profesional băștinaș: grea e viața de poștaș; ChatGPT te pregătește pentru interviul de angajare.
Servus. Am ajuns la ediția 105 și 7500 de abonați. Mulțumim că ne ajuți mereu să fim mai buni, mai prezenți, și să ajungem la cât mai mulți oameni care-și doresc să rămână informați.
Revenirea la muncă – o cursă cu obstacole pentru mamele din România.
Întoarcerea la job pentru mamele din țară devine un teren minat de discriminare, hărțuire și ajustări profesionale forțate. În ciuda faptului că România are cel mai lung concediu plătit de creștere a copilului din lume, realitatea crudă este că sistemul actual nu doar că eșuează în a susține reintegrarea mamelor în câmpul muncii, dar le și penalizează pentru curajul de a fi părinte.
„Angajatorul mi-a oferit un post de secretară, în locul celui de expert bancar.” – Mădălina, 35 de ani
„Mi se impunea să lucrez peste program, iar când am refuzat, am fost din nou mutată în alt departament.” – Roxana, 32 de ani
Tehnicile de intimidare sunt menite să le facă pe mame să demisioneze de bunăvoie, deoarece concedierile pe motiv de maternitate sunt ilegale. Amenzile pentru angajatorii care discriminează sunt între 1.000-30.000 de lei, iar reputația le e compromisă; asta când se află.
România oferă și una dintre cele mai generoase indemnizații pentru creșterea copilului din lume, dar suma rămâne insuficientă pentru mulți părinți. În schimb, valoarea alocației de stat pentru copii ne plasează încă aproape la coada Europei. În comparație cu alte țări europene, sistemul este subdezvoltat, cu un număr mic de creșe de stat și acces limitat la servicii de îngrijire.
Panorama.ro a scris pe larg despre acest subiect, într-un articol excelent documentat.
Exemplu de „Așa da”: Liderul bun simte realitatea la firul ierbii.
Mindaugas Paulauskas, CEO al companiei lituaniene Girteka Transport, a îmbrăcat haina de șofer timp de 15 zile, pentru a înțelege mai bine viața, rutina, nevoile și dificultățile de zi cu zi ale șoferilor. În ciuda anilor de experiență și a cunoștințelor acumulate, Paulauskas a ales să experimenteze personal fiecare aspect al muncii colegilor săi.
„Proiectul își propune să ne aducă mai aproape de comunitatea șoferilor: să le înțelegem stilul de viață participând la livrările de mărfuri, conducând pe drumurile europene și confruntându-ne cu dificultățile zilnice precum parcarea, siguranța încărcăturii și utilizarea instrumentelor digitale într-o zi obișnuită de lucru.”, spune el.
Întreaga călătorie este publicată zi de zi pe rețelele sociale ale companiei, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la munca șoferilor din sectorul logistic. Proiectul „Mindaugas on the Road” are ca scop și promovarea profesiei de șofer profesionist în rândul tinerilor.
Fenomenul Hey-hanging – comportamentul nepoliticos care amplifică stresul.
„Hey-hanging" se referă la situațiile în care un manager sau coleg trimite un simplu „Hei", „Bună" sau „Servus" și nu oferă detalii cu privire la motivul pentru care trimite acel mesaj. Specialiștii spun că această practică produce o anxietate nejustificată în rândul angajaților.
„La serviciu, o mare parte din activitățile noastre se desfășoară pe platforme precum Slack, în special pentru cei care lucrează la distanță sau hibrid și nu se întâlnesc față în față. Un schimb de mesaje „suspendate" îi poate face pe angajații care le primesc să se simtă inconfortabil.", spune Jared Pope, fondator și CEO al Work Shield.
Iar acest obicei este redat clar în ilustrația următoare. Ai pățit?
IT-ul nu mai e o mină de aur: salarii mai mici, proiecte mai puține, satisfacție în scădere.
Pentru prima dată în ultimii 10 ani, piața de tehnologie trece printr-o perioadă de contractare. Rezultatele raportului amănunțit Tech Salary & Employment Behavior, efectuat de Loginro, arată câteva tendințe clare atât la nivel salarial, cât și în modificarea comportamentului post-pandemic.
După ani de salturi salariale impresionante, 2023 a adus o creștere moderată de doar 9% la nivel național în sectorul IT. Mai mult, 23% dintre profesioniștii din domeniu nu au beneficiat de creșteri salariale, iar 10% au înregistrat chiar scăderi, în parte datorate ajustărilor fiscale.
Este o schimbare de scenariu care indică nu doar efectele unui climat economic global incert, ci și o posibilă saturație în piața de tehnologie. Pe lângă asta, industria se confruntă cu o scădere a numărului de proiecte, companiile văzându-se obligate să se adapteze realităților economice.
Situația globală, care are impact în reducerea proiectelor, a determinat și un shift al contractorilor, de la contractele freelance la cele standard, cu un procent de 13% din forța de muncă în IT operând acum sub contracte standard, comparativ cu 18%. Această mutare reflectă o căutare a stabilității în rândul profesioniștilor, ca posibil răspuns la incertitudinile pieței.
Pe fondul acestor schimbări, industria IT se confruntă însă și cu dificultăți în ceea ce privește loializarea și satisfacția angajaților. Scorul de promovare al angajaților (eNPS) a scăzut de la 23 la 12 – și deși e în continuare pozitiv, arată o schimbare notabilă de percepție.
Drept concluzie, putem spune că industria IT din România se află la o răscruce de drumuri, ezitând între a se proteja de efectele economice globale și necesitatea de a rămâne competitivă. Pentru a asigura creșterea, concluziile studiului sugerează că organizațiile trebuie să adopte strategii care pun bunăstarea angajaților în centrul deciziilor și încurajează moduri creative de stimulare a inovației și productivității. Această perioadă de ajustare ar putea reprezenta și o oportunitate pentru industria IT de a se reinventa și a se poziționa pentru succes pe termen lung – cert e că modul în care liderii din tehnologie vor (re)acționa acum va schimba regulile jocului.
Lucrezi în IT? Cum ai resimțit, la prima mână, aceste schimbări?
ChatGPT te ajută să te pregătești pentru interviu.
De la lansarea din noiembrie 2022, ChatGPT și-a extins funcțiile – îți permite să încarci o imagine și să începi o conversație pe baza acesteia sau să porți un dialog vocal. Simon Taylor, fost recrutor la Disney, recomandă folosirea funcțiilor chatbotului în pregătirea pentru interviu. Iată cum poți face asta:
Copiază descrierea jobului în ChatGPT;
Spune-i că vrei să efectuezi o simulare de interviu pe baza acelei descrieri;
Selectează „modul vocal”. Poți ieși din modul vocal oricând și chiar îi poți cere lui ChatGPT să îți analizeze răspunsurile.
Desigur, fiecare recrutor are propriile metode de intervievare, iar ChatGPT nu va ști exact pe ce aspecte se vor concentra aceștia, însă poate intui destul de bine principalele subiecte atinse. Mai mult, îți poate oferi un punct de pornire valoros și un prim feedback util în urma simulării.
Tu ai folosit inteligența artificială pentru a te ajuta într-un proces de recrutare, cu CV-ul, scrisoarea de intenție, ori chiar pregătirea pentru interviu?
Rata anuală a inflației din România, cea mai înaltă din UE.
Mai precis, de două ori mai mare decât media țărilor membre. În timp ce inflația în UE a înregistrat o scădere la 3,1% în ianuarie, față de 3,4% în decembrie, în România, aceasta a crescut la 7,3%, conform datelor publicate de Eurostat. La nivelul UE, Estonia (5%) și Croația (4,8%) au avut, de asemenea, rate semnificative ale inflației în prima lună a anului, în timp ce Danemarca și Italia au prezentat cele mai scăzute valori, ambele cu 0,9%.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
Un șut în fund, un pas înainte. Alaa El Ghatit e doar un exemplu de angajat pentru care concedierea a fost un lucru bun – i-a permis să se concentreze pe un vis și să-l transforme într-un business de succes, care-i va aduce în 2024 peste 700.000 de dolari.
___
Regulamentul UE privind închirierea locuințelor pe termen scurt prin Airbnb sau Booking a fost votat săptămâna trecută de Parlamentul European. Regulamentul are ca scop „protejarea consumatorilor de ofertele frauduloase”, în condițiile în care 25% din cazările efectuate pe teritoriul UE sunt făcute prin astfel de platforme.
___
70% dintre companiile aeriene globale vor utiliza identificarea biometrică până în 2026, iar 90% dintre aeroporturi investesc în prezent în această tehnologie, potrivit unui raport recent al SITA.
___
Aproape 55.000 de tineri au fost angajați în 2023 datorită programelor guvernamentale, conform ANOFM. Noi vă dăm și puțin context. De la INS știm că în noiembrie 2023 rata reală șomajului a fost de 5,4% (adică peste 440.000 de români nu au un loc de muncă). Cifra este apropiată de media ultimilor trei ani. În UE rata șomajului a fost 5,9% în noiembrie 2023. În același timp, pentru anul trecut se estimează că au emigrat încă 50.000 de români.
___
Și elvețienii mai greșesc câteodată. Autoritățile din Zurich au plătit luna aceasta salarii duble celor peste 30.000 de angajați. De vină a fost un soft defectuos, iar instituțiile încearcă acum să recupereze banii. Unii angajați au sunat alarmați să întrebe despre banii în plus, alții au cerut să se mai repete.
___
Fă cunoștință cu Mark, a zecea persoană din lume cu un implant de interfață creier-calculator. Implantul îi permite să controleze un computer prin intermediul gândurilor, oferindu-i posibilitatea de a comunica mai ușor și de a face față bolii de care suferă (scleroza laterală amiotrofică). Fiind o tehnologie în curs de dezvoltare, încă se confruntă cu obstacole din punct de vedere al reglementărilor, eticii, confidențialității și limitărilor tehnice.
___
Șomerii care își găsesc locuri de muncă pot beneficia de prime de până la 15.000 de lei. Vezi aici care sunt condițiile.
___
Premieră istorică în România: salariul mediu brut încasat de femei a depășit media salarială a bărbaților cu 200 de lei. Femeile câștigă 6.026 de lei, în timp ce bărbații câștigă 5.804 de lei. Angajatorii spun că femeile sunt mai organizate decât bărbații și mai empatice.
___
Eliminarea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei ar putea majora PIB-ul global cu peste 20%, conform unui raport al Băncii Mondiale. A fost analizat pentru prima dată modul în care 190 de ţări implementează legile existente pentru protejarea femeilor. Concluzia: există un decalaj „şocant” între teorie şi practică.
___
Ungaria adoptă cea mai restrictivă legislație privind imigrația în cadrul UE și arată cam așa.
___
IT&C în România ultimilor 20 de ani – salariile au crescut cu 577%, iar numărul de angajați aproape s-a triplat – de la 84.800 la 240.500, conform unei analize ZF pentru perioada 2004 - 2023.
___
BMW anunță prima sa investiție majoră în România. Deschide la Cluj un centru de dezvoltare IT, care va debuta cu 120 de angajați. Până la finalul acestui an își propun să atragă 250 de dezvoltatori de software.
___
Țara susține că vrea tineri deștepți și bine pregătiți, dar râde de ei că sunt „proști”. Așa începe un articol PressOne care investighează ce se află în spatele etichetelor de „slab pregătiți” și „fără cultură” atribuite tinerilor români.
___
Tinerii din generația Z sunt mai predispuși decât generațiile mai în vârstă să creadă că feminismul are un impact negativ, arată cercetările.
___
Yelp spune că decizia ca angajații să lucreze de la distanță a dus la creșterea cererilor de angajare cu 43%. Numărul de candidaturi pentru rolurile din domeniul vânzărilor a crescut cu 103%, iar interesul pentru cele general-administrative a crescut cu 53% în aceeași perioadă.
___
Angajații Deutsche Bank se opun prezenței obligatorii la birou. Deutsche Bank le impune angajaților să fie prezenți la birou cel puțin trei zile pe săptămână, începând cu luna iunie. Decizia reprezintă o schimbare semnificativă față de politica din perioada pandemiei când 60% din muncă se realiza de la distanță. Angajații nu au ezitat să își exprime nemulțumirea în plan intern cu privire la această decizie.
___
Generația Baby Boomers la locul de muncă: o perspectivă controversată. Sara Holcomb, (@mad_hatter_news pe TikTok) a luat decizia de a nu mai angaja persoane din generația Baby Boomers, după o experiență nefericită cu un angajat mai în vârstă. Mai mult, a împărtășit experiența pe rețelele sociale. Din spusele Sarei, acea persoană nu era calificată pentru rol și era „prea în vârstă pentru a lucra".Povestea ridică noi întrebări despre discriminarea pe bază de vârstă și despre adaptabilitatea la tehnologie în mediul de lucru actual, provocând o dezbatere amplă în mediul online.
Highlights concedieri.
Compania suedeză de fintech Klarna se laudă că nu simte lipsa celor 700 de angajați pe care i-a disponibilizat, pentru că inteligența artificială poate face treaba în locul lor.
IBM își încurajează angajații să opteze pentru concedieri voluntare, prin oferirea unor pachete de compensații, înainte de a porni oficial noul val masiv de disponibilizări. Inițiativa, descrisă ca fiind transformativă, face parte din eforturile companiei de a economisi 3 miliarde de dolari anual până la sfârșitul anului 2024.
Sony anunță concedierea a 900 de angajați din divizia sa de jocuri video – aproximativ 8% din forța totală de muncă – și închide centrul de dezvoltare din Londra.
Electronic Arts (EA) concediază 5% din oameni, aproximativ 670 de angajați, ca parte a unui plan de optimizare a operațiunilor.
Ca la 20 de ani: fără școală, fără bani – tinerii români, cei mai săraci și slab educați din UE.
Un sfert dintre tinerii români (25,4%) se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe, conform datelor furnizate de Eurostat. Avem cea mai ridicată rată de sărăcie din Uniunea Europeană, fiind de peste patru ori mai mare decât media de 6% înregistrată în cele 27 de țări membre.
Deprivarea materială și socială severă este definită ca o lipsă a elementelor necesare de care ai nevoie pentru a duce o viață adecvată. Tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani sunt considerați afectați dacă nu îndeplinesc șapte din 13 criterii, printre care capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute, menținerea locuinței la o temperatură corespunzătoare, înlocuirea mobilierului, hainelor sau încălțămintei uzate, accesul la o mașină personală sau la internet.
Sociologii atribuie această situație lipsei politicilor sociale și a locurilor de muncă. Mai mult, în 2022, România a înregistrat cea mai mare rată a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu erau nici angajați, nici nu urmau o formă de educație sau formare profesională, cu un procent de 19,8%, mult peste media UE de 11,7%.
Și pentru că analfabetismul funcțional face echipă bună cu sărăcia, rezultatele slabe la teste PISA sunt puternic influențate de starea economică a familiilor din care provin elevii. Asta înseamnă că educația nu se poate face pe stomacul gol, iar tinerii care nu iau azi note de trecere,sunt adulții de mâine care perpetuează sărăcia în care au crescut.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase.
Efectul stresului și epuizării: 3 din 10 angajați s-ar da bolnavi când nu sunt.
Aproape o treime (30%) dintre angajații britanici recunosc că și-au luat concediu medical atunci când nu erau bolnavi sau intenționează să facă treaba asta, arată un studiu desfășurat în Marea Britanie de MetLife UK.
Cercetarea scoate în evidență și faptul că cei mai mulți angajați își folosesc învoirea medicală pentru lucruri importante: 40% s-au dat bolnavi din cauza sentimentului de epuizare; 31% au avut nevoie de o pauză de la lucru, 23% s-au văzut nevoiți să o facă pentru a participa la o programare, 17% pentru a avea grijă de copii sau de o rudă bolnavă, și doar 8% au folosit-o pentru a scăpa de o prezentare pentru care nu se simțeau pregătiți sau pentru a evita un termen limită.
Adrian Matthews, șeful departamentului de beneficii pentru angajați de la MetLife UK, subliniază că stresul, scăderea productivității și lipsa de angajament sunt semne comune ale epuizării angajaților, iar angajatorii ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor aspecte, înainte de a-și arunca angajații în boli reale.
Aruncăm o privire asupra acestui fenomen și la nivel mondial. Interesant este că, deși am fi tentați să presupunem că țările cu cele mai generoase beneficii pentru concediul medical ar avea rate mai mari de absenteism, realitatea este alta. Țările cu cea mai mare parte a populației angajate absente de la muncă în 2022, spre exemplu, pentru care avem date internaționale, au fost Franța, Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia și Țările de Jos, în timp ce țările cu cele mai scăzute rate de absenteism au fost România, Bulgaria, Grecia, Polonia și Serbia.
Secretele unei creșteri sustenabile. Care sunt greșelile care ne sabotează?
Două dintre cele mai mari greșeli pe care fondatorii și liderii organizațiilor le fac adesea și prin care pun în pericol creșterea companiilor sunt:
Subestimează valoarea expertizei în detrimentul costului: Atunci când este prioritizat costul în fața expertizei, alegând mereu alternativa mai ieftină în detrimentul expertizei profesioniștilor sau eliminând investițiile în tehnologie, progresul pe termen lung este compromis.
Neglijează să încurajeze crearea unei culturi de creștere durabilă: Ignorând importanța unei culturi organizaționale sănătoase și a colaborării între departamente, liderii riscă fragmentarea echipelor și compromiterea eficienței companiei.
Pentru a evita aceste capcane, organizațiile ar trebui să investească în expertiză și tehnologie și să promoveze colaborarea și coeziunea între echipe.
😠 Șefu’ care taie chefu’: Viața poștașilor români – loiali unor condiții mizerabile.
În ciuda eforturilor declarate de modernizare ale Poștei Române, care investește câteva zeci de milioane de euro în reforme, condițiile de muncă ale poștașilor români arată discrepanțele unei lumi încremenite în timp și regres. Un reportaj
dezvăluie condițiile dificile de muncă ale angajaților poștei, care, după ani buni în slujba aceluiași angajator, se confruntă cu salarii mizere, promisiuni încălcate și lipsurile unui sistem învechit.Chiar dacă compania anunță investiții în proiecte de digitalizare și modernizare, poștașii nu resimt îmbunătățiri semnificative, iar introducerea cardurilor pentru alimente și energie este gestionată în mod deficitar. Digitalizarea este percepută ca un proces ineficient, cu poștași care afirmă că se trece „de la hârtie la calculator și înapoi la hârtie”.
Poștașii se plâng și de personalul insuficient pentru volumul de muncă, mulți amânând concediile deoarece nu are cine să îi înlocuiască. Cu salarii nete de aproximativ 2.200 de lei și bonusuri de loialitate de doar 5%, aceste compensații nu reflectă munca grea și vechimea în companie. În plus, muncesc în condiții meteo extreme și parcurg distanțe mari fără a primi compensații pentru transport.
Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, recunoaște problemele din companie, inclusiv o politică de angajare nepotrivită în trecut. Cu o vârstă medie de 50 de ani, angajații rămân legați de Poșta Română, simțindu-se discriminați în piața muncii și lipsindu-le alte opțiuni de angajare în orașele lor.
Un poștaș subliniază: „Practic, de la o anumită vârstă nu mai ești luat în seamă, nu mai ești bun de muncă, nu mai ești bun de nimic. Orașul nostru e mort, din toate punctele de vedere. Alte opțiuni nu am aici.”
România, sub lupa Băncii Mondiale: cele mai multe companii de stat (degeaba) din UE.
Într-un peisaj economic global unde eficiența și inovația conduc jocul, România se remarcă printr-o caracteristică mai puțin lăudabilă: deține recordul pentru cel mai mare număr de companii de stat din Uniunea Europeană.
Raportul Băncii Mondiale ilustrează o realitate parcă desprinsă din paginile unei cărți vechi: aceste entități de stat sunt mai puțin productive, au datorii mai mari, plăți restante către furnizori, angajează mai mulți oameni și plătesc salarii mai mari decât omologii lor din sectorul privat, dar fără a justifica aceste costuri prin eficiență, inovare sau vreun plus de profit.
Statul deține, la nivel central și local, circa 1.400 de firme, aproximativ 80% aparținând autorităților locale sau municipale. În ultimul deceniu, amprenta Statului a crescut, Banca Mondială amintind cazul Primăriei București care a înființat aproximativ 22 de întreprinderi de stat noi „în mai multe sectoare, fără o justificare economică clară”.
De ce ne interesează? Pentru că mediul de afaceri privat este motorul oricărei economii de piață sănătoase. Prin această practică, România nu doar că perpetuează un model economic învechit, dar își compromite potențialul de dezvoltare pe termen lung. Într-un an cu patru tipuri de scrutine electorale, în care stânga pare că a înghițit dreapta, e momentul perfect să vorbim informat despre astfel de subiecte.
💡 #Știațică: Limbajul muzicii este universal, indiferent de cultura noastră.
Un studiu recent arată că muzica influențează în mod similar senzațiile corporale și emoțiile, indiferent de mediul cultural al celor care o ascultă.
Cercetătorii au analizat ce efect are muzica din diferite tradiții asupra oamenilor și au descoperit că, indiferent de cultură, caracteristicile emoționale și structurale ale muzicii evocă senzații corporale similare, în special în zonele pieptului, membrelor și capului.
Studiul demontează noțiunea că impactul muzicii este subiectiv sau specific culturii și subliniază existența unor legături transculturale între caracteristicile muzicale și emoții. Aceste rezultate oferă o bază științifică pentru terapia prin muzică, cercetarea permițând personalizarea intervențiilor terapeutice în funcție de nevoile fiecărui individ.
În concluzie, studiul subliniază rolul muzicii ca limbaj universal al umanității, capabil să depășească barierele culturale și să ne conecteze la nivel profund.
Statul cu ochii în ecrane deformează creierul copiilor pentru întreaga viață.
Timpul petrecut în fața ecranelor în timpul copilăriei timpurii poate avea impact pe termen lung asupra dezvoltării creierului și a competențelor socio-emoționale, demonstrează un studiu recent publicat în revista Psychological Medicine.
Cercetarea a urmărit 1.026 de copii, de la naștere până la 6 ani. Pe baza datelor furnizate de părinți cu privire la timpul petrecut în fața ecranelor între 1 și 4 ani, și evaluări ale creierului prin rezonanță magnetică la finalul studiului, cercetătorii au identificat o legătură între expunerea la ecran în copilăria timpurie și integrarea rețelei de procesare a emoțiilor și controlului cognitiv la vârsta de 6 ani.
Altfel spus, când copiii petrec prea mult timp în fața ecranelor de la vârste fragede, asta poate afecta modul în care creierul lor se dezvoltă, făcând ca mai târziu în viață să se confrunte cu dificultăți în a-și regla emoțiile și în a-și adapta comportamentul situațiilor diverse. Studiul sugerează însă că timpul petrecut de părinți citind împreună cu copiii lor poate atenua impactul negativ al timpului petrecut în fața ecranelor asupra rețelelor cerebrale, subliniind importanța lecturii și a jocului în dezvoltarea timpurie.
📊 Rezultatele sondajului: Colaborarea în plan profesional se realizează cel mai bine în format hibrid.
Când vine vorba de colaborarea la locul de muncă, 37% dintre cei care au răspuns sondajului nostru, publicat în ediția 103 a newsletterului și în social media, cred că cel mai de ajutor format este cel hibrid. 28.77% consideră că nu contează modul în care lucrează (fizic, de la distanță sau hibrid) atâta timp cât există compatibilitate în cadrul echipei.
Cu toate acestea, un procent de 22.44% sunt de părere că atunci când lucrează de la birou colaborează cel mai eficient cu colegii. 11.83% spun că cel mai bine colaborează când lucrează de la distanță.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Alexia, Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Ediția internațională e disponibilă aici – dă de știre tuturor prietenilor și colegilor care nu sunt vorbitori nativi de limbă română.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.