#103: Dacă lucrezi de acasă, riști salariu mai mic; „Eroi” în pandemie, azi 80% din angajați sunt ignorați; Tinerii tratează recrutorii cu ”seen”; 9 din 10 părinți simt că șefii nu țin cont de ei;
Bonus: Cât ne costă „vinerea leneșă?; Școala vieții nu te ajută încă să iei jobul; Demența poate fi prezisă cu 10 ani înainte; Cum salvezi dragostea în vremea burnout-ului?
Servus. Am ajuns la ediția 103. Mulțumim că ne ajuți mereu să fim mai buni, mai prezenți, și să ajungem la cât mai mulți oameni care-și doresc să rămână informați.
Șefii strâng cureaua: lucrezi de acasă, riști bani mai puțini.
Angajații europeni care lucrează de la distanță s-ar putea trezi cu salarii mai mici, într-o altă manifestare a eforturilor firmelor de a reduce costurile, potrivit unui nou sondaj realizat de Pleo. Una din cinci companii mici și mijlocii (IMM-uri) din Europa vor să reducă salariile angajaților de la distanță.
Dezbaterea e acerbă - o parte dintre angajatori susțin că eliminarea navetei și libertatea angajaților de a locui unde își doresc se traduce prin costuri de trai mai reduse decât cele ale angajaților care lucrează de la birou. Alții cred că cei care lucrează de la distanță sunt la fel de productivi precum cei care merg la birou și chiar reduc costurile pentru angajatori, deci ar trebui remunerați în mod egal.
Pe măsură ce tot mai multe companii încep să renunțe la posibilitatea de a lucra de la distanță, acestea riscă să piardă angajați valoroși. Potrivit raportului LinkedIn ”Global State of Remote and Hybrid Work”, cererea a depășit cu mult oferta în ceea ce privește locurile de muncă remote în Statele Unite, 50% dintre angajați preferând joburile hibride și la distanță în locul celor clasice.
Pachetele de beneficii, alese cu ochii închiși la nevoile părinților.
Aproape 9 din 10 (86%) părinți angajați nu se simt susținuți de angajatorii lor prin intermediul pachetului de beneficii oferit, relevă un nou studiu realizat de REC Parenting. Mai mult, 40% dintre părinții angajați au luat în considerare demisia din cauza presiunii de a jongla între muncă și viața de familie, fenomen mai frecvent întâlnit în rândul mamelor (46%) decât al taților (32%).
Doar 14% dintre părinți simt că beneficiile sunt gândite și cu nevoile lor în minte, și un procent modest de 2 din 10 primesc vreun fel de sprijin specific în pachetul oferit de șefi. Dintre aceștia, cel mai des părinții primesc beneficii legate de sănătatea mintală personală (38%), vouchere pentru îngrijirea copiilor (27%) și servicii de sănătate accesibile familiilor (22%).
Lindsey Doe, consultant în beneficii FamilyCare de la Vivup, subliniază că sprijinul pentru părinții care muncesc ar trebui să înceapă din perioada sarcinii și să continue pe măsură ce copiii cresc - etapă în care ar putea fi cel mai necesar - pe principiul „copii mici, probleme mici, copii mari, probleme mari”. Ea propune acces la consiliere pentru adolescenți cu probleme de sănătate mintală sau suport financiar în perioade dificile, cum ar fi contribuția la costurile de îngrijire a copiilor în zilele de grevă școlară, sugerând că angajatorii care-și doresc echipe loiale ar trebui să le reamintească frecvent părinților faptul că le înțeleg provocările și că le sunt alături.
Mandy Garner, editor la workingmums.co.uk, consideră că unul dintre cele mai importante beneficii pe care angajatorii le pot oferi părinților este flexibilitatea în muncă. Un sondaj separat realizat de ei a concluzionat că 73% dintre mame consideră flexibilitatea factorul decisiv atunci când aplică pentru un nou loc de muncă, iar 52% au refuzat un nou job din pricina lipsei ei.
Tinerii își lasă angajatorii în aer: manifest ori autosabotare?
75% dintre angajați recunosc că au practicat o formă de ghosting în ultimul an - dispărând „ca o nălucă” din discuțiile cu potențiali angajatori - dar Generația Z conduce detașat. 93% dintre tineri nu mai vin la interviu, pur și simplu, dacă ceva nu le convine, însă fără să anunțe, și 87% „uită” să se mai prezinte la job în prima zi. Motivul lor? Senzația că astfel „manifestă control asupra propriei cariere”.
Totuși, această abordare s-ar putea întoarce împotriva lor. Companiile spun că devine tot mai greu să angajeze noi talente din cauza acestui tip de ignorare, iar peste jumătate dintre membrii Generației Z fac asta constant, când simt că jobul nu e o potrivire bună pentru ei. Sondajul sugerează că factorii financiari joacă un rol cheie: un salariu mai mare și beneficii mai bune ar putea convinge Generația Z să rămână, deoarece creșterea costurilor de trai face ca joburile cu salarii mici să devină impracticabile.
Companiile care doresc să atragă talentul Generației Z ar trebui să ia în considerare comunicarea transparentă despre salarii și beneficii, pentru a evita conversații care se termină abrupt, cu seen. Iar tinerii angajați ar trebui să învețe să fie mai sinceri cu privire la ceea ce își doresc, ce au nevoie, și ce pot îndeplini.
Compromisul visului american: angajații aleg răul cel mai mic.
Aproape o treime dintre angajați se confruntă cu anxietate în privința concedierilor. În primul rând pentru că șefii lor nu discută deloc cu ei pe marginea acestui subiect și nu oferă transparență asupra planurilor de viitor, și în al doilea rând fiindcă nu reușesc să strângă un fond de economii care să-i facă să se simtă în siguranță, arată un studiu realizat de Clarify Capital în SUA. Mai mult de jumătate dintre respondenți au reușit să pună deoparte bani care le-ar ajunge doar două sau trei luni, în cazul în care ar rămâne fără loc de muncă.
Pentru a-și păstra jobul, 39% dintre respondenți ar fi dispuși să-și schimbe rolul sau echipa, 19% ar accepta o reducere salarială, 14% ar schimba sediul, iar 12% ar fi dispuși să renunțe la concediul plătit.
🌶️ Sweet & spicy.
Cum știi că ai citit prea multe știri despre concedieri?
Creativitatea se manifestă și prin scenarii intense:
Din rău în mai rău: Colaborarea șubredă duce la demisie.
Aproape 70% dintre angajații americani nu sunt mulțumiți de modul în care colaborează cu echipele lor, indiferent dacă lucrează de la distanță sau nu, arată un studiu recent. Aproximativ jumătate dintre cei care lucrează de la distanță consideră că nivelul calitativ al muncii în echipă s-a deteriorat sau a stagnat. La fel cred și 46% dintre angajații care lucrează de la birou și 40% dintre cei care lucrează hibrid.
David Baga, CEO al companiei care a realizat studiul, consideră că o mare parte din responsabilitate le revine managerilor. Aceștia trebuie să ofere o viziune clară asupra modului de colaborare în cadrul echipelor, pentru a obține rezultate - iar asta necesită planificare, coordonare și implicare.
Totuși, eforturile individuale au limite. Când nu există îmbunătățiri vizibile, este posibil ca angajații să devină indiferenți sau chiar nepăsători. Peste 60% dintre cei care nu au observat o îmbunătățire a muncii în echipă în ultimul an se gândesc să demisioneze. Pentru a îmbunătăți colaborarea la nivel general, angajații își doresc mai multă transparență din partea managerilor, consolidarea încrederii și a empatiei în organizație, precum și o mai bună coordonare între departamente. Atenție, însă: ședințele mai dese nu sunt cheia marilor succese - peste 70% dintre respondenți consideră că mai mult încurcă decât ajută.
Tu crezi că modelul de lucru influențează major modul în care oamenii conlucrează? Care crezi că e cel mai de ajutor format, când vine vorba de colaborare? Răspunde sondajului nostru și dezvoltă răspunsul în comentarii:
Cele mai căutate 5 abilități tehnice, dincolo de AI + de unde să le înveți.
În 2024, cine vrea să își asigure un parcurs profesional relevant în tehnologie trebuie să știe care sunt abilitățile tehnice cu cea mai rapidă creștere. Magnit, o companie de management al forței de muncă, a identificat cinci competențe esențiale care domină piața, în afara celor legate strict de inteligența artificială:
Microsoft Azure - o platformă de cloud computing care ajută organizațiile să acceseze servicii variate, de la stocare de date până la gestionarea aplicațiilor. Microsoft oferă un traseu de învățare pentru a stăpâni Azure.
Analiză de date - capacitatea de a colecta, analiza și interpreta date complexe pentru luarea deciziilor și crearea de soluții. General Assembly și LinkedIn Learning sunt platforme excelente pentru dezvoltarea acestor competențe.
AWS (Amazon Web Services) - similar cu Azure, dar cu diferențe în modelul de prețuri și flexibilitate. Amazon promovează platforma AWS Skill Builder pentru dobândirea abilităților necesare.
Jira - un instrument de colaborare și partajare a fluxurilor de lucru, folosit des în managementul de proiecte software. Atlassian University oferă cursuri și certificări.
Cybersecurity - pe măsură ce mai multe organizații și angajați lucrează de acasă, securitatea cibernetică devine vitală. Cursuri precum Google's Cybersecurity Professional Certificate de pe Coursera oferă o bază solidă în acest domeniu.
Aceste abilități sunt esențiale pentru oricine lucrează în tehnologie sau aspiră să intre în acest domeniu. Oricare dintre ele se alătură competențelor soft ca cele mai importante unelte în trusa profesioniștilor - și îți pot oferi un avantaj competitiv serios în anii ce vor veni.
___
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
___
📜 Scurte și tari.
România, în top 5 sedentarism la nivel mondial. 62% dintre cetățeni nu mai practică nicio formă de activitate fizică, conform ultimelor statistici prezentate de Adrian Socaciu, președintele Institutului Sportiv Român. Doar 2% dintre români vizitează sălile de sport cu regularitate și 18% participă la alte forme de exercițiu fizic, iar asta ne plasează în top 5 cele mai sedentare țări ale lumii. În schimb, 7,9 milioane de români se joacă constant pe diverse dispozitive electronice - smartphone-uri, PC, console sau tablete - iar trendul nu este rezervat doar copiilor sau tinerilor, ci și adulților. Pe lângă sedentarism, țara se confruntă și cu alte probleme de sănătate publică: ocupăm locul 3 la numărul de fumători, și mai mult de 37% dintre tineri consumă alcool cel puțin o dată pe săptămână.
___
Cele mai nefericite 30 de țări din lume. Hollywood ne-a lăsat impresia că goana după fericire este general valabilă pentru întreg mapamondul, dar sute de milioane de oameni se confruntă cu alte realități. În topul celor mai nefericite țări ale lumii există un numitor comun clar: sărăcia. Cele mai nefericite trei țări sunt Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană și Afghanistan. Condițiile dure de trai duc la instabilitate politică - celălalt ingredient de bază al nefericirii, menținând starea de teamă, incertitudine și lipsă de speranță. Pragul internațional al sărăciei este de 2,15 $/zi/persoană. România este foarte departe de acest prag, deși, conform INS, 4,02 milioane de români trăiesc în sărăcie (cifra este estimată în baza altor indicatori).
___
Importanța pauzelor. O povestioară de 58 de secunde de la Simon Sinek.
___
Schimbări în topul marilor puteri economice mondiale: Japonia și Marea Britanie au intrat în recesiune. Japonia, surprinsă de o contracție a PIB-ului de 0,4% în ultimul trimestru al anului 2023, pierde titlul de a treia cea mai mare economie în favoarea Germaniei. Pe de altă parte, Marea Britanie înregistrează o scădere de 0,3% în ultimele trei luni ale anului 2023 - adică cea mai slabă performanță anuală de la criza financiară globală din 2008 încoace, cu excepția impactului pandemiei.
___
Închiderea școlilor în perioada pandemiei întârzie creșterea globală cu până la 40 de ani, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Estimările arată că scăderea notelor în timpul pandemiei de Covid-19, din cauza învățării online și a dezavantajelor economice, poate avea consecințe negative asupra productivității globale, răspândirii cunoștințelor și inovației pentru următorii 30-40 de ani. Elevii din mediile defavorizate au avut dificultăți cu învățarea online, din lipsa resurselor de bază: precum acces la internet, calculatoare, spațiu de studiu și sprijin din partea profesorilor, colegilor ori familiei. În unele țări, menținerea unei stări de urgență prelungite au afectat nu doar performanța școlară, ci și sănătatea mentală a elevilor, potrivit raportului.
___
Lista olimpiadelor naționale de anul acesta include și Olimpiada de Securitate Cibernetică.
___
Meta și TikTok strâmbă din nas la reglementările aduse de Uniunea Europeană. Legea privind serviciile digitale, în vigoare din 17 februarie, obligă platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori lunari să combată dezinformarea și manipularea alegerilor. TikTok anunță înființarea unor centre electorale pentru cele 27 de țări ale UE, colaborând cu comisii electorale locale și organizații civice pentru furnizarea de informații de încredere. În plus, UE le cere platformelor o taxă pentru a le supraveghea, în lupta împotriva conținutului ilegal și dăunător.
___
Generația X – primii angajați care vor ieși la pensie mai săraci decât părinții și bunicii lor. Conform unui sondaj Schroders, 61% dintre americanii membri ai generației X încă activi pe piața muncii nu sunt încrezători că vor putea avea o pensionare fără griji. Cu o nevoie medie a economiilor estimată la aproximativ 1,1 milioane de dolari pentru o retragere confortabilă, americanii Gen X se așteaptă să iasă la pensie cu o medie de 660.000 de dolari economisiți - adică un decalaj de circa 450.000 de dolari. Și asta după mai mulți ani de lucru decât și-ar fi dorit. Supranumiți „generația cu cheia la gât", ei vor fi primii care navighează tranziția majoră de la planurile de pensie tradiționale la cele bazate pe contribuții individuale. Cu responsabilitatea economiilor mutată de la angajatori la angajați și presiunea propriei siguranțe financiare atârnând greu pe umeri, Generația X va trebui să planifice și să economisească mai serios pentru viitor. Iar noi toți vom avea ce învăța de aici.
___
„Vinerea neproductivă” costă economia Amercii până la 1,9 trilioane de dolari. Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au analizat efectul zilei de vineri și au observat scăderea productivității indiferent de locul de muncă, fie că angajații sunt la birou sau lucrează de acasă. În plus, fenomenul s-a transformat într-o provocare costisitoare pentru economia SUA, generând pierderi de aproape 2 trilioane de dolari. În încercarea de a contracara această tendință, companii precum Oyster au introdus conceptul de "vinerea fără întâlniri", care le oferă angajaților mai mult timp pentru a finaliza sarcinile de sfârșit de săptămână, fără distrageri. Această abordare, împreună cu alte strategii, cum ar fi oferirea de după-amieze libere în zilele de vineri, arată o tendință de creștere a productivității în ultima zi lucrătoare a săptămânii.
___
Deutsche Bank, gigantul bancar german, impune revenirea celor 85.000 de angajați la birou patru zile pe săptămână. Și nu oricum – interzice lucrul de acasă vinerea și lunea, modificând astfel politica anterioară, care evidenția beneficiile muncii de la distanță.
___
NASA concediază 570 de angajați din cauza incapacității Congresului de a ajunge la un acord. Laboratorul Jet Propulsion al NASA, responsabil pentru misiunile cu roboți pe Marte, concediază sute de angajați din cauza bugetului mic și întârzierilor în deciziile Congresului. Ambițiosul program științific, ce include explorarea vieții pe Marte, se confruntă și cu un număr mare de demisii, atribuite condițiilor dificile de lucru.
___
Reorganizează-ți lista de sarcini cu metoda „ABCDE". Clasificarea sarcinilor în funcție de importanță și urgență poate transforma modul în care abordezi provocările zilnice. Experții susțin că ne e mai ușor să prioritizăm taskurile dacă ținem cont de aceste aspecte:
sarcinile „A" sunt cele cruciale, a căror neglijare atrage după sine consecințe serioase;
sarcinile „B" sunt importante, dar nu neapărat urgente;
sarcinile „C" sunt benefice, dar omiterea lor nu provoacă repercusiuni;
sarcinile „D" pot fi delegate altora;
sarcinile „E" sunt cele care pot fi eliminate complet din planul tău.
Metoda, extrasă din cartea "Eat That Frog!: 21 Great Ways to Stop Procrastinating and Get More Done in Less Time" de Brian Tracy, oferă o structură realistă pentru a-ți trasa și executa sarcinile eficient, reducând pragmatic și eficient stresul.
Avalanșa concedierilor ajunge și în alte sectoare.
Nike concediază 2% din totalul angajaților, aproximativ 1.600 de angajați. Concedierile vor fi făcute în două etape, prima acum, iar a doua va fi finalizată până la sfârşitul anului.
Producătorul de componente auto Continental va concedia 1.750 de angajați din departamentul de cercetare şi dezvoltare al diviziei sale de automotive, până la finalul anului 2025. Grupul german a precizat că disponibilizările vor fi făcute „gradual şi cât mai responsabil posibil, în linie cu condiţiile locale”.
Paramount Global elimină sute de posturi, deoarece caută să reducă costurile și să crească veniturile. Directorul gigantului media, Bob Bakish, nu a specificat numărul angajaților afectați, dar unele surse spun că ar fi vorba de aproximativ 800 de angajați (3% din total). Concedierile vizează angajați din întreaga lume.
Forvia, al șaptelea cel mai mare furnizor de componente auto al lumii, planifică reducerea a 10.000 de posturi în Europa până în 2028, adică aproximativ 13% din total, pariind pe inteligența artificială. Formată în 2022 prin fuziunea a două mari companii — Hella şi Faurecia, Forvia este un jucător cheie în domeniul vehiculelor electrice și autonome și furnizor Tesla. Forvia spune că reducerile vor fi treptate și nu vor implica neapărat concedieri - ciclul anual de reînnoire a angajaţilor săi e de circa 2.500, cifră formată din cei care se pensionează sau îşi schimbă locul de muncă. Astfel, Forvia mizează că dacă timp de 4 ani, până în 2028, din companie vor pleca aproximativ câte 2.500 angajaţi, fără a angaja alţii în loc, numărul de angajaţi se va reduce cu 10.000.
În sectorul tech, 159 de companii au concediat peste 41.000 de angajați în 2024, până azi.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase.
Frica nu-i motivează pe oameni. Dar ce o face?
În era inovației tehnologice, amenințarea concedierilor cauzate de inteligența artificială este un factor de stres veritabil, însă cercetările arată că nu îi motivează pe angajați să devină mai productivi sau să preia responsabilități suplimentare. Semn că frica nu este niciodată un stimulent eficient.
În ciuda incertitudinii economice și a schimbărilor constante din mediul de lucru care le-au marcat traseul profesional, angajații acordă prioritate echilibrului între viața profesională și cea personală, precum și sănătății mentale și fizice. Potrivit cercetărilor, 67% dintre angajați doresc să petreacă mai mult timp cu cei dragi, 64% doresc să ofere mai multă importanță sănătății și 58% tratează călătoriile drept prioritare. În contrast, ambițiile legate de muncă, printre care și obținerea unei promovări, se situează considerabil mai jos în lista priorităților.
Pentru a motiva angajații, liderii de afaceri trebuie să creeze medii de lucru în care oamenii simt că aparțin și sunt susținuți, să reducă stresul nejustificat și să abordeze în mod specific dorința angajaților de a obține un echilibru între viața la job și dincolo de el. Astfel, vor reuși să diminueze temerile legate de inteligența artificială și să dezvolte un mediu de lucru care încurajează atât productivitatea, cât și satisfacția angajaților.
Pe tine ce te motivează de cele mai multe ori la job?
Mai purtăm cravată la birou?
Sunt apuse vremurile în care oamenii mergeau la birou îmbrăcați în costum, cu cravată, servietă și pălărie pe cap. E o imagine demodată, nu? Acum, să stăm lipiți de birou de la răsărit până la apus nu mai e un semn de dedicare, ci mai degrabă un bilet sigur spre epuizare.
Lumea se schimbă, iar joburile odată cu ea. Și e perfect normal. Azi e despre cum să-ți faci treaba bine și eficient, nu să te ții scai de scaun până se face întuneric afară. Companiile cu capul pe umeri au început să prindă de veste și se orientează spre flexibilitate. Adică, da, să poți să-ți iei laptopul și să lucrezi de unde te taie capul, cât timp treaba e gata și bine făcută. Așa că, dacă ai fost vreodată stresat că nu-ți ajunge timpul să-ți trăiești viața pentru că jobul te ține prizonier, se pare că vin vremuri noi – în care să poți respira ușurat, să te bucuri de ce-ți place și să fii apreciat pentru ce faci, nu pentru când te pontezi de sosire sau plecare.
Iată o listă de 20 de practici pe cale de dispariție la locul de muncă.
😠 Șefu’ care taie chefu’: „Esențiali” în pandemie, azi 80% din angajați se simt uitați.
În timp ce organizațiile se străduiesc încă să răspundă cererilor angajaților pentru munca la distanță, flexibilitate și dezvoltare, un grup critic de angajați este lăsat total pe dinafara discuției: cei 80% dintre angajați care își petrec zilele de lucru în altă parte decât la birou.
De la instalatori la piloți, pompieri și angajați pe linia de producție, aceștia au fost sărbătoriți ca "angajați esențiali" în timpul pandemiei. Oamenii din prima linie, a căror activitate continua, de altfel, chiar în ciuda riscurilor, pentru a asigura permanența în domenii greu de pus pe pauză. Cu toate acestea, un nou studiu realizat de Institutul O.C. Tanner dezvăluie că tocmai ei se simt acum periculos de demoralizați – iar ruptura dintre ei și „angajații de birou” este tot mai profundă, pe măsură ce eforturile angajatorilor se manifestă disproporționat.
Experții spun că este esențial ca organizațiile să acționeze pentru a remedia această situație și pentru a-i face pe angajații lor să se simtă văzuți, ascultați și apreciați. Acest lucru va conduce la o creștere semnificativă a angajamentului și satisfacției lor la locul de muncă, de care, ce să vezi, avem nevoie chiar și în lipsa unui pericol iminent.
📊 Rezultatele sondajului: Ai călătorit în secret, în timpul programului de lucru?
„Călătoriile secrete” ale angajaților care lucrează de la distanță sau hibrid sunt o realitate – 44% dintre tinerii angajați fac asta, conform Resume Builder. În urma sondajului pe care l-am publicat în newsletter și social media, 33,4% dintre respondenți au muncit doar din locul convenit, fără a pleca în călătorii despre care angajatorul nu știa, iar 31,18% au lucrat din deplasare, dar au anunțat.
Din totalul celor 635 de persoane care au răspuns, 18,26% au călătorit în secret și 17,16% au mai „ajustat” din când în când programul (au lucrat mai puține ore, au lucrat în alte intervale etc.), fără a informa angajatorul.
💡 #Știațică: Demența poate fi prezisă cu 10 ani înainte de a fi diagnosticată.
Oamenii de știință britanici au reușit să identifice proteinele specifice demenței și sunt pe cale să realizeze un test de sânge care poate anticipa boala cu 10 ani înainte de apariția simptomelor, un pas major în găsirea unui tratament.
Cercetătorii de la Universitatea din Warwick şi de la Universitatea Fudan au antrenat modele de inteligență artificială care au analizat probe de sânge recoltate între 2006 şi 2010 de la 52.645 de voluntari, înscriși în proiectul Biobank din Marea Britanie. Dintre aceștia, 1.417 de persoane au dezvoltat ulterior boala Alzheimer, demenţă vasculară sau demenţă din orice cauză.
Au fost identificate 1.463 de proteine asociate cu demenţa, pe care cercetătorii le-au clasificat în funcţie de probabilitatea ca fiecare dintre ele să indice instalarea bolii. Persoanele care aveau în sânge niveluri mai ridicate ale proteinelor GFAP, NEFL, GDF15 şi LTBP2 aveau o probabilitate mult mai mare de a dezvolta boala.
Publicat în revista Nature Aging, studiul este considerat un pas major către prevenția demenței. În Statele Unite, se estimează că 10% dintre adulții cu vârsta peste 65 de ani suferă de demență. Mai mult, tratamentul pentru această boală este o povară, atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.
Spune-mi ce cronotip ai, ca să-ți spun când ești mai productiv.
Un studiu publicat în revista Nature demonstrează modul în care cronotipul, adică perioada din zi în care o persoană preferă să fie activă, este legat de ritmul circadian și poate influența performanța. Cercetătorii au examinat efectele de sincronie, diferențele în performanță între momentul optim și cel neoptim al zilei în funcție de cronotip, arătând că cei "matinali" pot fi mai atenți și mai eficienți în sarcinile dimineții, în timp ce "nocturnii" sunt mai creativi seara. Matinalii au demonstrat însă un nivel de concentrare mai constant de-a lungul zilei.
Metodologia studiului a constat în monitorizarea excitabilității, neuroplasticității și funcțiilor cognitive ale participanților. Aceștia au completat un chestionar și au fost testați în două sesiuni diferite, dimineața și seara, pentru a evalua atenția vigilentă și controlul executiv. Rezultatele au arătat că sincronizarea activităților cu cronotipul poate îmbunătăți performanța, subliniind importanța adaptării orarului personal la ritmul nostru biologic.
Pentru a atinge performanțe maxime, ar fi util să ne structurăm ziua astfel încât sarcinile care necesită mai multă concentrare să fie alocate în momentul optim indicat de cronotipul nostru. În același timp, trebuie să ne "iertăm" când performanța noastră scade în afara acestor ferestre de timp. Prin înțelegerea și respectarea propriilor ritmuri biologice, putem optimiza eficiența personală și contribui la bunăstarea noastră generală.
Dragoste în vremea burnoutului. Cum îți sprijini partenerul epuizat?
În fața stresului profesional, noi suferim - deci și relațiile noastre pot suferi.
Ce te faci atunci când partenerul tău pare a nu mai fi el însuși, își pierde strălucirea din privire și cheful de viață odată cu cel de muncă? În locul propagării sentimentul de abandon, al complacerii ori, mai rău, a renunțării la relație, experții oferă strategii concrete pentru a menține conexiunea într-un cuplu marcat de epuizarea unuia dintre parteneri - o situație cu care avem mari șanse să ne întâlnim, cel puțin o dată în viață:
Identifică problema: Să distingi între solicitările excesive ale locului de muncă și alte probleme din relație este crucial. Vorbiți sincer despre motivele pentru care partenerul se dedică atât de mult muncii - e șeful de vină, atribuțiile, sau e o dorință de evadare?
Comunică și ascultă activ: Următorul efect al dialogului ar fi găsirea unor soluții comune și eliminarea sentimentului că cineva neglijează voit relația.
Stabiliți un echilibru: Dacă recunoașteți momentele din parcursul vostru profesional în care munca necesită o atenție suplimentară și planificați împreună cum să abordați aceste perioade, veți evita instalarea sentimentului de abandon.
Sprijin, nu soluționare: Încercarea de a rezolva problemele partenerului fără a-l implica poate duce la tensiuni. Oferirea de sprijin prin ascultare și empatie este mai benefică decât adoptarea rolului parental sau, și mai rău, a celui care „știe tot” ce trebuie făcut.
Dă-ți interesul: Să fii interesat de activitățile partenerului și să-i pui întrebări despre zilele dificile sau întâlnirile importante poate contribui la crearea unui spațiu de comunicare și înțelegere. Vei putea recunoaște, poate, și semnele epuizării mai din timp.
Cere și oferă ajutor concret: Dacă nu știi sigur cum să-ți oferi sprijinul, întreabă direct iubitul/a ce ar avea nevoie – fie că e vorba de ajutor practic sau doar „să fii acolo”.
Prin implementarea acestor pași, cuplurile vor naviga mai ușor prin provocările aduse de stresul profesional, menținând în același timp o relație sănătoasă și plină de iubire. Ai trecut și tu prin asta? Ce a ajutat?
Școala vieții nu cântărește încă la angajare: doar un american din 700 ia jobul fără diplomă.
Oficial, tot mai multe companii renunță să le mai ceară candidaților diplome universitare. Angajatori precum Walmart, IBM, Google și Accenture au început să angajeze pe baza competențelor. Cu toate astea, în realitate, companiile nu au schimbat prea mult practicile de angajare. Angajații fără diplome au reprezentat doar 97.000 dintr-un total de 77 de milioane de persoane angajate în 2023 în Statele Unite - adică una din 700 de angajări.
Companii precum Amazon, Bank of America și Lockheed Martin au avut unele dintre cele mai scăzute rate de angajare a celor fără diplome; în timp ce altele – printre care Nike, Uber și Delta Airlines – au făcut progrese la început, pe care nu au reușit să le și mențină constante. Studiul arată că principalul obstacol e reprezentat de prejudecățile care îi împiedică pe manageri să ofere joburile celor cu abilități „nevalidate”.
Procentul locurilor de muncă listate fără cerințe de diplome universitare a crescut de patru ori între 2014 și 2023, semn că organizațiile își reevaluează practicile de angajare. Un studiu recent confirmă această idee: în timp ce 35% dintre companiile mari și 47% dintre cele mici și mijlocii au renunțat la diplome pentru anumite roluri, mai mult de jumătate dintre respondenți spun că recrutorii le consideră încă valoroase.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Alexia, Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Ediția internațională e disponibilă aici – dă de știre tuturor prietenilor și colegilor care nu sunt vorbitori nativi de limbă română.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.