#101: „Vacanțele secrete” - cum ne facem că muncim în timp ce călătorim; Cercetarea cere bugete mai mari: dacă stai, dispari; Big Brother 2024 - ediția de la birou; Ai angajați buni? Lasă-i să plece.
Bonus: Aș lucra, dar n-am bani de bilet; România, locul 3 la corupție în UE; Cafeaua te ajută, dar ia o pauză; Cât ne costă întoarcerea la birou?; Topul fricilor care amenință traiul europenilor
Servus. Am ajuns la 101. Nu dalmațieni, ci ediții. Mulțumim că ne ajuți mereu să fim mai buni, mai prezenți, și să ajungem la cât mai mulți oameni care-și doresc să rămână informați.
Cercul vicios al neputinței: tinerii n-au bani să meargă la lucru să câștige bani.
Peste 2.000 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani din Marea Britanie spun că presiunile financiare le limitează aspirațiile profesionale, iar unul din zece s-a văzut nevoit să refuze oferte de muncă din cauza costurilor ridicate pentru deplasare și uniformă, relevă Indicele Anual NatWest Youth 2024. În plus, încrederea în stabilitatea financiară a atins nivelul cel mai scăzut din ultimii 15 ani, peste jumătate dintre respondenți temându-se că nu vor atinge niciodată securitatea financiară, iar gândul la bani îi stresează pe mai mult de o treime dintre ei.
Impactul situației economice actuale asupra creierului tinerilor este profund, cu 40% dintre respondenți suferind din cauza problemelor de sănătate mintală și un sfert considerând că acestea le împiedică realizările profesionale. Situația este și mai gravă în rândul tinerilor din medii defavorizate - unul din zece a renunțat la job anul acesta din cauza impactului asupra sănătății mintale.
Generația Z, repetentă la educație financiară.
79% dintre americanii cu vârste cuprinse între 18 și 41 de ani caută informații financiare pe internet, recurgând la rețelele de socializare pentru sfaturi, conform unui sondaj recent realizat de Forbes Advisor. Pe TikTok, creatorii de conținut oferă lecții despre finanțe, folosind termeni precum:
“doom spending” – cumpărături impulsive și comportament financiar nesăbuit;
“soft spending” – susținerea experiențelor de calitate, subliniind ideea că este mai important să trăiești bine decât să acumulezi bogăție;
“cash stuffing” – alocarea unor sume de bani în plicuri desemnate pentru diverse scopuri, cheltuind lunar doar suma alocată în fiecare plic.
Chiar dacă acești creatori de conținut sunt experți sau nu, ei redefinesc modul în care tinerii se raportează la propriile bugete, încurajând adeseori extremele, în defavoarea unei relații sănătoase și echilibrate cu banii. În spatele acestor denumiri joviale se ascunde anxietatea legată de bani, evidențiată prin concepte precum „dismorfia financiară" - paradoxul prin care tinerii, deși sunt tot mai dezinformați, devin obsedați de îmbogățire.
Păstrarea celor mai buni angajați în aceeași echipă dăunează grav sănătății organizației.
În contextul unei piețe dinamice și competitive a muncii, dar și a perioadelor tot mai lungi de angajare, mulți manageri țin cu dinții de oamenii talentați din echipa lor. Această practică, cunoscută sub numele de „colecționare de talente", poate avea însă consecințe negative asupra companiei. Un studiu realizat de Gartner a arătat că peste jumătate dintre manageri recunosc că își împiedică subalternii să exploreze oportunități în afara echipei lor.
Cercetătorii de la Cornell și Pennsylvania State University au analizat, în perioada 2014-2017, 96.700 de aplicații interne depuse la peste 9.890 de locuri de muncă postate în cadrul HealthCo, o companie de servicii de sănătate din SUA. Concluzia lor este că managerii care rețin excesiv talentele pot afecta mobilitatea internă, iar angajații au șanse mari să devină demotivați și să-și dorească să părăsească complet organizația.
„Atunci când deschizi oportunități pentru ca oamenii să își găsească diferite locuri de muncă în cadrul organizației, este benefic pentru companie, pentru că astfel oamenii se deplasează acolo unde abilitățile lor sunt cele mai valoroase", afirmă JR Keller, coautor al lucrării.
Noua realitate: vacanțele luate în timpul programului.
Aproape jumătate dintre tinerii angajați (44%) au plecat în „călătorii secrete" în timp ce pretindeau că lucrează de acasă, arată un sondaj realizat de ResumeBuilder. Printre cele mai importante concluzii:
57% dintre cei care au plecat în călătorii au menținut aparența programului normal de lucru;
65% și-au modificat fundalul în timpul ședințelor online pentru a păcăli angajatorul;
O treime au lucrat două ore pe zi sau chiar mai puțin;
Cei mai mulți au reușit totuși să-și ducă la bun sfârșit sarcinile, iar productivitatea nu le-a fost afectată.
Cu siguranță nu este îmbucurător că aproape jumătate dintre angajații din Generația Z și-au mințit angajatorul, dar e oare asta o dovadă de lene sau lipsă de angajament? Călătoriile secrete ar putea fi un simptom al managementului defectuos, nu al lipsei de implicare, spun experții. Statul cu orele la birou, în loc să ne concentrăm pe rezultate și calitatea muncii, este o abordare depășită, iar zeții par că au găsit o soluție ingenioasă pentru a echilibra munca cu timpul liber.
Tinerii sfidează normele muncii tradiționale, preferând antreprenoriatul și independența. Lipsa diversității, a flexibilității și ierarhia rigidă din companiile tradiționale îi îndepărtează de joburile clasice, remodelând mediul de afaceri și forțând companiile să se adapteze valorilor angajaților.
Răspunde sondajului nostru și scrie-ne despre situația în care te-ai regăsit - tu sau poate colegi de-ai tăi - pe larg, în comentarii:
Trendurile în cercetare pentru 2024, dictate de marile companii globale: „Nu sta pe loc!”
Organizațiile de top recunosc importanța cercetării în avansarea progreselor globale. Un studiu recent al Deloitte în colaborare cu Fast Company, care a inclus peste 200 de companii inovatoare dezvăluie că, în ciuda incertitudinii și crizelor, marile companii investesc serios în inovație. Ba chiar peste jumătate dintre ele (54%) plănuiesc să-și mărească investițiile în 2024, cu bugete cuprinse între 3% și 15%, iar unele companii se așteaptă să investească anual peste 15 milioane de dolari în computere cuantice. Cercetarea internă (75%), extinderea capacităților AI (44%), organizarea de concursuri tip hackathon și recrutarea de talente noi (57%) sunt printre strategiile preferate. Cu toate acestea, organizațiile tradiționale rigide și provocările legate de proprietatea intelectuală în contextul inteligenței artificiale rămân principalele obstacole în calea inovației.
Un aspect fundamental care reiese din studiu este că succesul nu poate fi măsurat strict prin câștiguri financiare. Deși 60% din companiile incluse în studiu încă măsoară succesul inovației prin venituri și profit, 45% dintre ele fac asta și prin intermediul noilor produse și servicii lansate. Echilibrul între măsurile financiare și cele nemonetare, precum valoarea brandului și reziliența, este esențial pentru obținerea beneficiilor pe termen lung. În era convergenței și inovației, statul pe loc este o cale sigură către ieșirea din competiție și faliment, avertizează Deborah Golden, specialistul în inovație al Deloitte SUA.
Ești antreprenor, manager ori lider orientat spre progres și performanță? Hai la Vodafone Bootcamp!
Dacă vrei să înveți ceva nou și foarte util pentru dezvoltarea afacerii tale, acum poți aplica pentru a deveni membru al platformei de educație de business Deschis la nou. Deschis la tehnologie. Concret, primești invitație la un eveniment excepțional și într-o comunitate a profesioniștilor unde antreprenori români de succes și mentori de renume din mai multe industrii pun împreună expertiza și soluțiile lor deja validate, care funcționează și produc valoare cu adevărat și pe care le poți adopta și tu.
Pe 23-24 martie 2024, la Vodafone Bootcamp, ai la dispoziție cursuri despre eficientizarea proceselor, brand personal sau scalarea afacerilor. Înveți lucruri noi, dobândești competențe cu adevărat relevante, găsești răspunsuri valoroase pentru întrebările care te frământă: cum îți digitalizezi afacerea pentru a rămâne competitiv, cum crești echipe și business-uri sănătoase în era muncii hibride sau cum folosești soluții digitale personalizate care au sens și valoare pentru afacerea ta.
Asigură-te că îndeplinești criteriile de eligibilitate și completează formularul de înscriere disponibil pe pagina oficială a evenimentului, până pe 16 februarie. Locurile sunt limitate, așa că îți recomandăm să te grăbești dacă vrei să fii unul dintre cei 50 de participanți. Vodafone Bootcamp este ocazia perfectă să îți duci afacerea la nivelul superior. Succes, ne vedem acolo!
6 din 10 angajați au nevoie de noi competențe până în 2030, ca să nu-și îngroape angajatorii.
Springboard for Business a intervievat peste 1.000 de profesioniști din companii cu minim 5.000 de angajați, pentru a sprijini liderii în planificarea strategică. Rezultatele studiului arată că decalajele de competențe au impact negativ asupra profitului companiilor, cu 70% dintre directori afirmând că afacerile lor suferă din cauza lipsei de competențe a angajaților. Raportul arată însă, de asemenea, că angajații și angajatorii nu se prea pun de acord cu privire la care ar fi, efectiv, aceste competențe necesare, și semnalează apariția unei „prăpăstii de învățare și dezvoltare" în zona managementului intermediar.
În contextul schimbărilor care se succed rapid la nivel global, cauzate de presiuni economice, inovații tehnologice și schimbul de generații, în SUA se preconizează că aproximativ 44% dintre competențele angajaților vor fi afectate în următorii cinci ani, iar aproximativ 60% vor avea nevoie de cursuri de recalificare/ formare în următorii trei ani.
Pentru companii apare deci necesitatea imediată de a se adapta și de a investi în mod real în dezvoltarea competențelor angajaților - altfel, toți riscă să rămână în urmă.
Muncitorii străini aduc putere de muncă și sute de milioane de euro la bugetul de stat.
În 2023, cei aproximativ 100.000 de muncitori străini au contribuit semnificativ la economia României, generând în total circa 230 de milioane de euro pentru bugetul de stat, potrivit bilanțului Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Raportat la salariul minim pe economie în valoare de 3000 de lei, cei 100.000 de muncitori străini produc pentru CAS aproximativ 192 de milioane de euro, în timp ce restul vin din avizele de muncă, taxa consulară și permisul de ședere.
De la introducerea unui prim contingent de 5.500 de muncitori străini în 2015, numărul acestora a crescut constant, proporțional cu nevoia acută a pieței muncii din România, care se estimează că va solicita 140.000 de muncitori străini în 2024. Contribuțiile acestora la bugetul de stat au atins suma totală de 500 de milioane de euro, de la începutul programului până azi.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
Scenariu SF sau știință revoluționară? Tehnologia implanturilor cerebrale deschide calea către era cyborgilor. Aceste dispozitive avansate, testate pe persoane paralizate, au capacitatea de a „citi" semnalele electrice ale neuronilor responsabili de mișcare și de a le redirecționa pentru a controla membrele robotizate. Exemplul lui Gert-Jan Oskam, care și-a recăpătat abilitatea de a merge prin intermediul unui astfel de implant, demonstrează potențialul extraordinar al acestei tehnologii. Cu toate că Neuralink a reușit deja săptămâna trecută un astfel de implant cerebral, tehnologia rămâne în stadiu experimental, implicând riscuri semnificative de infecție și leziuni cerebrale. Astfel, utilizarea sa este încă limitată la cazurile în care beneficiile depășesc clar riscurile, reprezentând un nou capitol în tratarea afecțiunilor degenerative ale creierului și paraliziei.
___
Concediat pe motiv că nu e suficient de amuzant, un francez a râs la urmă, după 9 ani de proces. Parizianul a fost reangajat și a primit despăgubiri de aproape 500.000 de euro după ce a fost concediat pentru că nu era considerat „distractiv" la locul de muncă. Curtea de Apel a decis că refuzul său de a participa la evenimente de socializare ale companiei, care implicau consum excesiv de alcool, nu constituie un motiv valid de concediere. Această decizie vine în urma unei lupte juridice care a durat nouă ani și marchează un precedent important în jurisprudența franceză privind drepturile angajaților și libertățile fundamentale.
___
Peste 5000 de angajați ai celei mai mari companii de software din Europa amenință cu demisia. Angajații SAP SE au semnat o scrisoare internă criticând compania germană care își cheamă angajații la birou timp de trei zile pe săptămână, începând cu luna aprilie. Angajații se simt trădați de schimbarea bruscă de direcție a companiei, care până de curând îi încuraja să lucreze de acasă. Conducerea SAP susține totuși că își ajustează politica pentru a găsi un echilibru în regimul hibrid, cu scopul creșterii productivității și a bunăstării angajaților.
___
Problemele economice ale țării n-au rămas ascunse sub preș la vizita FMI. O delegație a Fondului Monetar Internaţional a vizitat Bucureștiul pentru a analiza recentele evoluţii financiare şi pentru a revizui prognozele macroeconomice. Printre principalele avertizări ale delegaților FMI în România se regăsesc: deficitul fiscal estimat la peste 6% din PIB în următorii ani, veniturile sub media altor state și lipsa unei reforme fiscale ample. Oficialii recomandă ajustări în politica de impozitare, inclusiv o posibilă introducere a impozitului progresiv pe venit, majorarea eficienței colectării TVA, implementarea taxelor verzi și creșterea impozitelor pe proprietate. De asemenea, predictibilitatea e considerată esențială pentru încurajarea investițiilor. O redresare economică este totuși prevăzută pentru 2024, cu o creștere apropiată de 3%.
___
62.3% din populația lumii folosește social media. Numărul de utilizatori activi ai reţelelor de socializare a depăşit pragul de cinci miliarde în 2023. Comunitatea online a crescut cu 5,6% într-un an, în timp ce populaţia lumii a crescut cu 0,9%, potrivit raportului publicat de agenţia We are social şi compania Meltwater. Facebook atrage un total de 2,19 miliarde de utilizatori, Instagram numără 1,65 miliarde, fiind urmată îndeaproape de TikTok, cu 1,56 miliarde.
___
Instagram implementează măsuri pentru a limita timpul petrecut de adolescenți în aplicație, notificându-i dacă au depășit 10 minute de utilizare, după ora 22:00. Aceste acțiuni vin în contextul presiunilor asupra Meta de a garanta siguranța minorilor. Adolescenții pot totuși să folosească în continuare aplicația după ora 22:00, notificările putând fi închise. Reacțiile online denotă scepticism în ceea ce privește eficacitatea acestor măsuri, implementate parcă mai mult „de gura lumii”.
___
70% dintre managerii americani nu au pregătire în a conduce echipe hibride, iar acest lucru afectează implicarea angajaților, conform Gallup. Doar unul din trei americani este implicat la locul de muncă, iar cei neimplicați fac o gaură în economia Statelor Unite de 1,9 trilioane de dolari, din perspectiva productivității pierdute. Un factor major în scăderea implicării angajaților este lipsa clarității rolului, iar cei care lucrează de la distanță și hibrid sunt mai predispuși la asta. Managerii implicați în dezvoltarea angajaților și așteptările clar formulate contribuie la menținerea nivelului de implicare a angajaților.
___
România se menține printre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, conform Indicelui de Percepție a Corupției al Transparency International, cu o stagnare evidentă a progresului în ultimii ani. Cu doar 46 de puncte din 100, unde zero înseamnă „foarte corupt", iar 100 „deloc corupt", țara noastră se află pe locul trei în topul corupției făcut de experți și oameni de afaceri. Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte) sunt singurele țări din UE considerate mai corupte decât România, așadar putem spune că cine se aseamănă, se învecinează?
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Bunăstarea angajaților e o necesitate, nu o opțiune.
Doar 48% dintre angajații americani consideră că angajatorilor le pasă de starea lor de bine, iar 60% dintre cei care nu se simt apreciați sunt predispuși să caute un alt loc de muncă în următorul an, arată un sondaj recent realizat de Aflac.
Un alt aspect îngrijorător este nivelul ridicat de burnout resimțit de angajați. 57% dintre respondenți se confruntă cu o stare de epuizare moderată sau severă, principala cauză fiind stresul generat de volumul mare de muncă. Tinerii din generația Z și milenialii sunt cei mai afectați de burnout.
Diferența dintre percepția angajatorilor și realitatea resimțită de angajați pare să fie una dintre cauzele principale ale nemulțumirii. Companiile tind să supraestimeze satisfacția și gradul de înțelegere a beneficiilor oferite, în timp ce angajații au o perspectivă semnificativ diferită.
Companiile trebuie să ia în serios bunăstarea angajaților și să implementeze strategii concrete: crearea unui mediu de lucru deschis, încurajarea dialogului despre sănătatea mintală și bunăstare, oferirea de instrumente și resurse pentru sănătatea mintală și cea financiară. Deși sondajul se referă la piața americană, tendințele globale sunt vizibile și în România, iar măsurile pe care le pot implementa companiile sunt aplicabile și în țara noastră.
Topul fricilor din Europa. Ce ne facem cu poli-criza?
În ultimii 15 ani, Europa a fost marcată de cinci crize majore:
criza climatică, care a stârnit preocupări privind siguranța lumii;
criza financiară globală, care a semănat îndoială cu privire la viitorul copiilor;
criza migrației, care a declanșat panica identitară și o dezbatere puternică despre multiculturalism și naționalism;
pandemia de Covid-19, care a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor de sănătate;
războiul din Ucraina, care a spulberat iluzia că războaiele au dispărut de pe continentul european.
Toate aceste crize, cu impact resimțit la nivelul întregului continent, au fost percepute ca amenințări existențiale și au influențat dramatic politicile guvernamentale, care, în ciuda trecerii timpului, nu au fost complet soluționate. Datele ne indică faptul că cele cinci crize au loc simultan, având o interacțiune cumulativă care depășește suma lor individuală. Datorită cauzalității dintre ele, a apărut conceptul de „poli-criză” - adică ne confruntăm cu mai multe crize distincte, dar care nu au o cauză sau o soluție unică.
Modul în care guvernele țărilor răspund la aceste provocări este crucial. Liderii, care de obicei se axează pe un singur tip de criză, sunt acum nevoiți să-și extindă domeniul de acțiune pentru a aborda toate aceste crize. Ce efecte crezi că va avea această schimbare de strategie, în contextul unui an electoral?
Cât pierzi dacă te întorci la birou?
Un nou studiu realizat pe 14.000 de angajați din SUA somați să muncească de la birou arată un procent mult ridicat de burnout și de stres, în timp ce și intenția de a demisiona a crescut. Mai mult, nivelul de încredere în angajator e foarte scăzut, la fel și cel de implicare și productivitate.
Naveta și pierderea flexibilității sunt cele mai mari obstacole în procesul de revenire la birou. Un drum de doar 30 de minute crește nivelul de stres și furie, iar un drum de 45 de minute este asociat cu o stare emoțională generală proastă și sănătate precară.
În plus, angajații americani care se întorc la birou cheltuiesc în medie 561 de dolari pe lună pentru transport, servicii suplimentare de îngrijire a copiilor și a animalelor de companie și servicii de întreținere a gospodăriei. Această sumă este echivalentul cheltuielilor unei gospodării de nivel mediu de două persoane pe produse alimentare pentru întreaga lună.
Dacă ești lider, citești asta și te gândești că tu pierzi prin faptul că angajații tăi fac mai multe lucruri în timp ce muncesc de acasă, studiul acesta te contrazice și îți demonstrează că munca remote este de fapt un câștig net pentru organizație. Cercetările au constatat că persoanele care lucrează la distanță oferă mai multe ore, în total, companiei, în ciuda faptului că beneficiază și de pe urma faptului că-și pot rezolva unele responsabilități gospodărești mai ușor.
Concluzionăm: dacă procesul de revenire la birou nu este tratat cu umanitate și empatie, cultura organizațională are mult de suferit, iar sentimentul de apartenență al angajaților se pierde - odată cu tot ce credeai că vei câștiga la întoarcerea lor.
💡 #Știațică: Pentru beneficii maxime, ia o pauză de la cafea 7 zile/ lună.
Studiile susțin că băutura preferată a dimineții reduce riscul de cancer, de accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și Parkinson cu procente cuprinse între 20 și 30%. Mai mult, consumul de cafea crește nivelul de energie și capacitatea de memorare – însă există un mic secret pentru a menține aceste efecte: o pauză de cafea de o săptămână, o dată pe lună. Conform cercetărilor efectuate de NIH cu ajutorul a 260.000 de persoane, această pauză ajută la resetarea nivelurilor receptorilor de adenozină, crescute în urma consumului constant de cafeină, și îți permite să simți din nou efectele energizante ale cafelei. Nu te impacienta, nu e nevoie chiar să renunți de tot la cafea, ci să reduci cantitatea - o săptămână din patru, încearcă să te rezumi la una singură.
Ai între trei și cinci secunde să impresionezi recrutorul.
Conform lui Simon Taylor, fost recrutor la Disney, pentru a extrage informațiile necesare într-un interval atât de scurt, recrutorii scanează de fapt după cuvinte-cheie, concentrându-se exact pe elementele CV-ului care demonstrează dacă un candidat ar trebui să avanseze în procesul de interviu sau nu.
„Cinci secunde este chiar generos”, afirmă el.
Iată pe ce se concentrează cu adevărat recrutorii și cum te asiguri că CV-ul tău iese în evidență:
Titlul jobului actual: Acesta este primul element examinat, recrutorii comparându-l cu cel al rolului pentru care fac angajările. Similaritatea dintre rolul actual și cel propus indică o tranziție ușoară și relevanța competențelor aduse.
Experiența anterioară: Numele ultimei companii pentru care ai lucrat este, de asemenea, important. Acesta oferă o perspectivă asupra culturii profesionale cu care ești familiarizat și la care te poți adapta în viitor.
Rezumatul CV-ului: Deși nu este obligatoriu, poate fi extrem de util, mai ales dacă „servești pe tavă” recrutorului principalele competențe și experiențe relevante pentru jobul dorit.
Îmbunătățirea CV-ului, pornind de la aceste sfaturi, îți oferă șansa de a trece dincolo de prima scanare a recrutorilor, având un avantaj competitiv în cele câteva secunde pe care le ai la dispoziție!
Concedii mai bune = angajați mai loiali.
Peste 80% dintre angajatorii din Statele Unite intenționează să modifice politicile de concediu în următorii doi ani, cu scopul de a atrage și loializa angajații, precum și de a îmbunătăți experiența acestora, arată un sondaj recent realizat de WTW.
Concediul pentru îngrijitori: Aproximativ un sfert dintre companiile incluse în studiu oferă deja acest tip de concediu, iar această proporție este așteptată să crească semnificativ în următorii ani.
Concediul parental: Majoritatea companiilor oferă concediu de maternitate (86%) și concediu de paternitate (82%). O cincime dintre companii intenționează să mărească durata concediului parental, iar o tendință tot mai evidentă fiind oferirea de concediu egal pentru ambii părinți.
Concediul în caz de deces: Peste 90% dintre companii îl oferă (de obicei 3-5 zile), dar un sfert dintre ele intenționează să extindă concediul pentru familia extinsă și prieteni.
Motivația din spatele acestor schimbări are la bază competiția acerbă pentru talente și îmbunătățirea satisfacției angajaților. Deși politicile de concediu variază semnificativ în funcție de mărimea companiei, industrie și locație, tendința dezvăluie o cultură a muncii mai orientată spre nevoile individuale ale angajaților.
😠 Șefu’ care taie chefu’. Mai mult scenariu distopic decât birou: Șefii care măsoară dacă ai oftat prea mult.
Pentru a monitoriza performanța angajaților, companiile recurg în continuare la măsuri ce par desprinse dintr-un episod Black Mirror: de la înregistrarea fiecărui clic și analiza expresiilor faciale și a tonului vocii pentru a evalua „starea de spirit și sentimentele”, până la programe AI care evaluează dacă angajații de la call center-uri răspund „corect” întrebărilor clienților, pe baza unui scenariu prestabilit. Un exemplu recent este gigantul EY care, după cum scriam în ediția trecută, a folosit datele de la turnicheții de acces pentru a monitoriza prezența angajaților la birou. Această abordare, împreună cu alte tehnologii, precum camerele CCTV și dispozitivele de tracking, a fost adoptată în diverse sectoare, susținând tendință îngrijorătoare de transformare a spațiului de muncă într-un teren de supraveghere constantă.
În ciuda intențiilor declarate de îmbunătățire a productivității, această supraveghere intensivă subminează încrederea și alimentează un mediu de muncă tensionat. Angajații se simt devalorizați și lipsiți de intimitate, însă Big Brother nu pare să plece nicăieri: Gartner preconizează că peste 70% dintre companiile mari vor folosi astfel de tehnologii până în 2025.
Concedierile și efectul bulgărelui de zăpadă: tot mai mulți angajați rămași fără job.
Conform Layoffs.fyi, numărul companiilor din sectorul tech care au concediat în acest an a ajuns la 132, fiind afectați peste 33.000 de angajați. În ultimele zile, alți angajatori s-au alăturat valului de disponibilizări:
PayPal va elimina aproximativ 2.500 de locuri de muncă, a transmis săptămâna trecută directorul general al companiei într-o scrisoare internă: „Trebuie să ne concentrăm mai mult şi să creştem eficienţa, să implementăm automatizarea şi să ne consolidăm tehnologia pentru a reduce complexitatea şi duplicarea”.
Compania americană de logistică și curierat UPS va elimina 12.000 de locuri de muncă, aproximativ 2,4% din cei peste 500.000 de angajați la nivel mondial, pe fondul scăderii veniturilor și profitului. CEO-ul companiei, Carol Tomé, a explicat că aceste concedieri sunt parte a unui plan de gestionare mai eficientă a resurselor în 2024.
Proofpoint concediază 280 de angajați (6% din total), ca parte a unei strategii de adaptare la mediul economic actual. Compania de securitate cibernetică își va reloca o parte din operațiuni către centrele globale din Irlanda și Argentina, menținând un număr similar de angajați la sfârșitul anului.
Grupul bancar Société Générale va desființa aproximativ 900 de locuri de muncă la sediul central din Franța (aproximativ 5% din total). „Obiectivul este de a regrupa și de a pune în comun anumite activități și funcții, de a elimina straturi ierarhice pentru a raționaliza procesele decizionale” și de a „redimensiona anumite echipe”, a explicat grupul într-un comunicat de presă.
Kiwi, agenția de turism cu sediul în Cehia, concediază 18% dintre angajați. Disponibilizările afectează peste 200 dintre cei 1.200 de angajați ai Kiwi din patru țări. „Piața în care operăm este acum foarte diferită, iar afacerea și produsul nostru s-au schimbat și continuă să se schimbe, ceea ce a necesitat luarea de măsuri necesare care ne vor ajuta să menținem o companie sănătoasă și prosperă pe termen lung", a scris pe Linkedin Oliver Dlouhy, directorul companiei.
Block concediază aproximativ 1.000 de persoane (10% din totalul angajaților), ca parte a unei ajustări strategice în contextul dificultăților din industria IT. Compania a înregistrat o creștere rapidă, ajungând la 13.000 de angajați în trimestrul al treilea al anului 2023, dar nu a reușit să mențină același ritm în ceea ce privește veniturile.
Snap Inc, compania care deține aplicația Snapchat, va concedia 10% din angajați (500 de persoane). „Ne reorganizăm echipa pentru a reduce ierarhia și a promova colaborarea în persoană. Ne concentrăm pe sprijinirea membrilor echipei care pleacă și suntem foarte recunoscători pentru munca lor grea și numeroasele contribuții la Snap”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Compania americană Okta elimină 400 de locuri de muncă (7% din total), ca parte a eforturilor de eficientizare a costurilor. Compania se confruntă cu o creștere a cheltuielilor și dorește să își optimizeze investițiile.
🌶️ Sweet & spicy.
Acel moment când angajatorul te bate la cap să mergi să lucrezi de la birou, însă biroul e la fel de sărac în interacțiune fizică ca lucratul de la distanță.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Ediția internațională e disponibilă aici – dă de știre tuturor prietenilor și colegilor care nu sunt vorbitori nativi de limbă română, că ne pot citi și în engleză.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.