#100: Un creier bolnav ne costă dublu față de un corp bolnav: până la 60 de zile de muncă; A apărut a treia categorie de angajați: new collar; „Dismorfia financiară” – boala tinereții
Bonus: Succesul adulților de mâine: cultivarea auto-eficacității copiilor de azi; Românii, pe locul 27 la salarii și ultimul la educație online; 2024, anul concedierilor: >25.000 de oameni fără job.
Servus! Am ajuns la prag aniversar – ediția 100 este aici. Cadoul nostru e încrederea ta, constanța cu care ne citești și feedback-ul constructiv, care ne ajută să facem tot mai bine.
Ne găsești și în versiunea internațională, aici. Trimite cele mai valoroase informații și către prietenii sau colegii tăi, indiferent de limba vorbită.
Noua categorie de angajați: după blue și white, acum avem new collar.
Angajații new collar (în traducere liberă „guler nou") reprezintă o nouă categorie pe piața muncii, iar numărul lor este în continuă creștere. Ce îi deosebește de white collar sau blue collar (gulerele albe – angajații cu muncă de birou și gulerele albastre – angajații din departamentele de producție)? Cumva, preiau câte puțin din fiecare, angajații new collar remarcându-se prin abilitățile tehnice avansate, care nu sunt însă susținute de studii în domeniu.
Numărul angajaților new collar crește cel mai repede în domenii precum sănătatea, ingineria și tehnologia, unde nevoia de specialiști depășea cu mult oferta pieței de talent. Și mai ales în contextul în care 66% din populația lumii nu deține pregătire universitară. Această categorie de angajați se plasează în jumătatea superioară a scării salariale, demonstrându-și valoarea prin teste practice, nu diplome – iar remunerația lor este dictată și de cererea ridicată pentru competențele lor specifice.
Termenul „new collar” nu e neapărat nou – a fost folosit prima oară de Ginni Rometty, fost CEO IBM, acum aproape un deceniu, însă a rămas nefolosit la adevăratul potențial până în prezent. Prin eliminarea cerinței unui grad universitar, companiile moderne recunosc importanța competențelor practice peste cea a reușitelor academice, deschizând calea spre o forță de muncă mai diversă și mai adaptată cerințelor actuale ale pieței.
Tinerii de azi versus tinerii din ‘90: mai mulți bani, mai multe datorii.
Generația Z se descurcă mult mai bine decât tinerii din '90 când vine vorba de salarii. În Statele Unite, salariul mediu anual al tinerilor între 18 și 24 de ani a fost de aproximativ 20.000 de dolari în 2023, comparativ cu 15.462 de dolari în 1993, ajustat pentru inflație. Cei cu vârste între 25 și 29 de ani câștigă cu aproape 10.000 de dolari mai mult față de tinerii de acum 30 de ani, conform Pew Research.
Pe hârtie totul sună bine, dar în realitate generația Z se confruntă cu mai multe dificultăți: tinerii sunt mai afectați de costurile mari de trai, când ajung în anumite etape ale vieții. Cu alte cuvinte, nu își permit traiul pe care și-l permiteau părinții lor la aceeași vârstă.
Mai mult, „dismorfia financiară", o distorsiune a percepției financiare, e foarte comună în generația Z. Un sondaj realizat de Intuit Credit Karma în SUA arată că 69% nu se așteaptă să devină bogați, iar 95% recunosc impactul negativ al acestei realități distorsionate asupra finanțelor lor. Exacerbată de rețelele sociale și de cultura celebrităților, această formă de dismorfie conduce deseori la decizii financiare greșite, cu efecte și mai grave pe termen lung.
În rândul tinerilor cu vârste între 25 și 29 de ani, ponderea împrumuturilor pentru studenți a crescut de la 28% în 1992 la 43% în 2022, iar creșterea a fost și mai mare pentru cei între 30 și 34 de ani (de la 18% la 39%). De asemenea, tinerii care își cumpără o casă se confruntă cu datorii ipotecare mai mari decât generațiile anterioare.
Tinerii de azi se căsătoresc și întemeiază familii mult mai târziu decât cei din generațiile anterioare. Doar 7% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani erau căsătoriți în 2023, comparativ cu 18% în 1993. Scăderea a fost și mai accentuată în rândul celor cu vârste între 25 și 29 de ani: 29% au fost căsătoriți în 2023, comparativ cu 50% în 1993. Între timp, locuitul cu părinții este mai frecvent în prezent: dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani 57% locuiesc cu un părinte în prezent, comparativ cu 53% în 1993.
Început de 2024: peste 25.000 de concediați la nivel global, într-o singură lună.
Compania germană de software SAP a anunțat un program de restructurare de două miliarde de euro pentru 2024, care va afecta 8.000 de posturi (peste 7% din totalul angajaților), în contextul în care încearcă să-și consolideze activitățile bazate pe inteligența artificială. Pentru majoritatea angajaților afectați vor fi implementate programe de demisie voluntară și vor fi aplicate măsuri interne de recalificare. La finalul anului 2023, grupul avea aproximativ 107.000 angajați în 160 de țări.
Microsoft va concedia aproximativ 1.900 de angajaţi din divizia de jocuri (aproximativ 9% din totalul angajaților). CEO-ul Microsoft Gaming, Phil Spencer, a spus că disponibilizările fac parte dintr-un „plan de execuţie” mai amplu care ar reduce „zonele de suprapunere”, la puţin mai mult de trei luni după ce Microsoft a încheiat achiziţia Activision Blizzard.
Iar SAP și Microsoft nu sunt singurele companii care au anunțat concedieri în ultimele zile:
eBay disponibilizează 1.000 de angajați, aproximativ 9% din totalul angajaților cu normă întreagă. CEO-ul eBay spune că a fost nevoit să recurgă la aceste concedieri pentru că este singurul mod în care compania poate deveni mai „agilă”, menționând că numărul mare de angajați și cheltuieli eclipsează creșterea afacerii.
Retailerul suedez H&M a anunțat un plan de închidere a 28 dintre cele 133 de magazine din Spania și de concediere a până la 588 de angajați. În Spania, H&M s-a confruntat cu absenteism și angajați care se plâng de suprasolicitare, potrivit unor surse sindicale.
Business Insider concediază aproximativ 8% din totalul angajaților. Angajații disponibilizați vor primi compensații minim 13 săptămâni, asigurare medicală până în luna mai și servicii de asistență în carieră.
Salesforce renunță la aproximativ 700 de angajați (aproximativ 1% din total), conform Wall Street Journal. Cu toate acestea, compania are încă 1.000 de locuri de muncă deschise.
Start-up-ul fintech, Brex, a eliminat 20% din totalul posturilor, afectând 282 de angajați. În nota trimisă angajaților, CEO-ul subliniează că au decis să arunce o privire atentă asupra structurii companiei și să reducă numărul de straturi dintre lideri și angajații de la baza acesteia.
Retailerul John Lewis Partnership ia în considerare reducerea a până la 11.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani. Cel puţin 10% din totalul angajaților ar putea fi afectați la sediul central, dar și în supermarketuri şi magazine. „John Lewis Partnership are un plan de revenire la profit, care implică investiţii masive pentru a ne îmbunătăţi oferta, tehnologia și magazinele şi pentru a deveni mai eficienți”, a declarat compania pentru Reuters.
În prima lună a anului 2024, peste 98 de companii tech au concediat în total mai mult de 25.000 de angajați, iar aceste cifre continuă să crească. Lista acestor organizații și situația disponibilizărilor este actualizată constant pe Layoffs.fyi, iar un infografic la fel de cuprinzător poți găsi și aici, realizat de Visual Capitalist:
60 de zile de muncă pe an – atât poate ajunge să ne coste sănătatea mintală.
Angajații tineri, parte a generațiilor Z și mileniali, își pierd o zi de muncă pe săptămână din cauza problemelor de sănătate mintală, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie. Tinerii britanici sub 30 de ani pierd în medie 60 de zile de productivitate pe an, din cauza problemelor de sănătate mintală, în comparație cu 36,3 zile raportate de generațiile cu mai mare grad de senioritate. Această situație nu afectează însă doar indivizii, ci și economia Regatului Unit, cu un cost anual estimat la 138 de miliarde de lire sterline.
Această diferență semnificativă este atribuită lipsei de sprijin adecvat pentru sănătatea mintală din partea angajatorilor, în special pentru angajații mai tineri și cei cu venituri mai mici. Problemele de sănătate mintală conduc la o pierdere de productivitate de 150%, mult mai mare decât cele 54 de procente cauzate de problemele fizice. În plus, tinerii prezintă rate de depresie de două ori mai mari și niveluri mai ridicate de epuizare și oboseală, față de colegii lor mai în vârstă.
Cu toate că unii angajatori oferă instrumente de asistență pentru sănătatea mintală și 85% dintre oameni le consideră utile, doar 25% dintre ei le și folosesc.
Măsurile fiscale ne ucid spiritul antreprenorial.
Numărul de firme nou-înființate în România a atins cel mai scăzut nivel de după pandemie – un fenomen pe care experții îl atribuie creșterii taxelor și climatului economic dificil.
Conform datelor din Registrul Comerțului, în ultimul an s-au înregistrat cu 5.000 mai puține firme față de 2022, ajungând la doar 147.000. Măsurile fiscale introduse de guvern descurajează inițiativa antreprenorială, în special în rândul celor interesați de înființarea microîntreprinderilor.
„Dacă auzi tot timpul că vor creşte taxele, mai greu iei decizia să începi o afacere. Este o perioadă de conservare a resurselor“, concluzionează Radu Georgescu, managing partner al CFO Network, companie de servicii contabile şi de consultanţă financiară.
Munca „de oriunde” – cauză și efect, două studii de caz.
De la terminarea pandemiei încoace, șefii încearcă să-i ademenească, să-i convingă ori chiar să le impună angajaților să se întoarcă la birou. Companiile insistă că angajații sunt mai productivi de la sediu, în ciuda studiilor care contrazic acest lucru.
Universitatea din Pittsburgh a analizat 137 de companii din S&P 500 în perioada 2019-2023 și a descoperit că firmele care le-au solicitat angajaților să revină la birou nu au înregistrat nicio creștere economică, dar 99% dintre ele au înregistrat o scădere a satisfacției angajaților la locul de muncă.
„Când îi forțezi pe oameni să se întoarcă la birou, ceea ce nu convine majorității, aceștia reacționează negativ pentru că știu că își pot face treaba și de la distanță.” spune Mark Ma, autorul studiului.
Datele Biroului de Statistică a Muncii din SUA arată că aproximativ 78% dintre angajați au lucrat de la sediul companiei în decembrie 2023, față de 81% în 2022.
În cealaltă parte a lumii, gigantul australian de software, Atlassian, își încurajează angajații să lucreze „de oriunde”. Accentul e pus pe cum se desfășoară munca, nu pe spațiul de unde se realizează. În raportul „Lecții învățate: 1.000 de zile de muncă distribuită la Atlassian”, compania a chestionat 5.000 de angajați. 92% dintre respondenți spun că politica „zero zile obligatorii la birou” este esențială pentru ca ei să dea tot ce au mai bun, iar 91% spun că este unul dintre motivele principale pentru care rămân în firmă.
În firma pentru care lucrezi cum stau lucrurile? Câte zile trebuie să lucrezi de la birou? Dar câte ai vrea?
Românii nu se înghesuie să se întoarcă acasă doar pentru bani.
În pofida credinței populare că salariile mari ar atrage imediat românii din diaspora înapoi pe plaiuri autohtone, lucrurile nu stau chiar așa. Calitatea serviciilor din sănătate, educație, infrastructură și mentalitatea societății, în general, au devenit mai importante decât remunerația în decizia românilor de a reveni în țară, după cum concluzionează un sondaj desfășurat pe un grup popular de socializare.
Psihologul Daniel David, rector al UBB, explică această tendință prin diferențele culturale și psihologice: cei care au trăit mult timp în străinătate au adoptat valori diferite și pun acum un accent mai mare pe calitatea vieții decât pe venituri. El subliniază că există totuși și români care s-ar întoarce pentru salarii mai mari, dar această dorință este mai frecventă printre cei care nu au petrecut mult timp dincolo de granițele țării, ori a celor care au încă familiile aici.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
Se fac și angajări. Chipotle, lanțul de restaurante cu mâncare specific mexicană, angajează 19.000 de oameni, în special pentru „sezonul burrito” – perioada martie-mai când vânzările cresc. Pentru a loializa și atrage în continuare angajați din generația Z, compania oferă beneficii inedite: le facilitează economiile pentru viitor, în timp ce tinerii își plătesc creditele studențești Adică atunci când angajații fac plăți pentru împrumuturi, Chipotle echivalează aceste plăți prin contribuția cu aceeași sumă în planurile lor de pensionare, în limita a 4% din salariul anual. Salariile medii sunt de 17 dolari/oră.
___
Compania americană Blankfactor deschide două noi sedii în România. Lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți, Blankfactor își extinde operațiunile în România, deschizând birouri în Cluj și București. Compania și-a început activitatea aici acum șase luni, sub conducerea lui Andrei Mocan, SVP of Delivery și Managing Director Blankfactor România. Până în prezent, compania și-a alăturat peste 75 de ingineri specializați în plăți și continuă să caute cele mai strălucite minți din ecosistemul fintech românesc.
___
Lupta pentru întoarcerea la birou: EY urmărește prezența angajaților la birou, cu date de acces. Gigantul EY se confruntă cu provocări în implementarea politicii de întoarcere la birou, și mai nou folosește datele anonimizate ale accesului prin turnicheți pentru a monitoriza cât de des vin angajații la biroul din Marea Britanie. Potrivit Financial Times, peste 50% dintre membrii echipelor nu reușesc să îndeplinească politica firmei, care le impune să lucreze de la birou cel puțin două zile pe săptămână. Alte companii, inclusiv Goldman Sachs și Citibank, au adoptat măsuri similare de monitorizare a prezenței angajaților, adâncind prăpastia dintre dorința de flexibilitate a angajaților și impunerea colaborării fizice, venită din partea șefilor.
___
Germania testează săptămâna de lucru de patru zile. Experimentul începe pe 1 februarie și se va întinde pe o perioadă de șase luni.
___
Teoria conspirației, mai nou material didactic. Un lector de la Universitatea din Derby adoptă o metodă neconvențională de predare, folosind teorii ale conspirației și parapsihologie pentru a își învăța studenții să gândească critic. Această abordare își propune să îi ajute pe studenți să dezvolte abilități de evaluare și analiză pragmatică a informațiilor, prin confruntarea cu idei cât mai provocatoare.
___
Figma intenționează să le ofere angajaților mai multe acțiuni după ce afacerea de 20 miliarde de dolari cu Adobe s-a prăbușit. În urma acestui eveniment, Figma își recompensează angajații cu mai multe acțiuni evaluate la 10 miliarde de dolari și oferă un program opțional pentru cei care aleg să părăsească compania până la 31 ianuarie: primesc trei luni de salariu în numerar și păstrează toate acțiunile dobândite, indiferent de vechimea în firmă.
___
E nevoie de un milion de specialiști în machine learning (învățare automată) până în 2027. Această creștere estimată de 40% în domeniu reprezintă cea mai mare creștere a oricărei ocupații, conform Raportului Forumului Economic Mondial din 2023 privind viitorul locurilor de muncă. Bootcampurile emergente oferă formare intensivă în domeniu, cu programe scurte, accesibile și flexibile, adesea completate de servicii de consultanță în carieră și mentorat, devenind esențiale pentru a umple golul de talente tehnice.
___
Angajații vor AI, companiile întârzie să le ofere. 79% dintre angajații de la nivel global vor instruire în domeniul inteligenței artificiale, potrivit unui raport al Oliver Wyman. Cu toate acestea, doar 64% consideră că primesc formarea necesară, iar 57% găsesc instruirea lor inadecvată. Există o discrepanță între rapiditatea cu care angajații adoptă tehnologia AI pentru sarcini individuale și ritmul lent al companiilor în integrarea acesteia. În plus, angajații plasează AI pe primul loc în topul prioritățile de recalificare, în timp ce șefii abia pe locul al patrulea ca importanță, după alte competențe soft precum gândirea analitică, leadershipul, influența socială sau cursurile de etichetă, așa cum am văzut în ediția trecută a newsletterului.
___
Neuralink a reușit să implanteze primul cip în creierul unui om. Elon Musk a dezvăluit că Neuralink, compania sa, a reușit cu succes implantarea unui dispozitiv wireless în creierul unui pacient. Miliardarul anticipează că primul produs al companiei, numit Telepathy, va schimba radical modul în care o persoană interacționează cu tehnologia, oferindu-i posibilitatea de a controla un telefon sau un computer doar prin puterea gândurilor. Studiul are în vedere utilizarea tehnologiei pentru a ajuta la vindecarea afecțiunilor neurologice complexe.
___
Angajații Google au fost avertizați că în cursul acestui an concedierile vor veni în mai multe valuri, conform The Verge. CEO-ul Google, Sundar Pichai a scris într-un e-mail intern: „Aceste eliminări ale unor roluri nu sunt totuși la scara celor de anul trecut și nu vor atinge fiecare echipă". Un reprezentant al Google a confirmat pentru Reuters că un e-mail a fost trimis tuturor angajaților, dar a refuzat să dezvăluie conținutul suplimentar al acestuia.
___
Manager la autoritatea de reglementare financiară din UK obligat de către judecător să se întoarcă la birou. Elizabeth Wilson, manager la Financial Conduct Authority, și-a dat în judecată angajatorul după ce i-a fost respinsă cererea de a lucra permanent de acasă. Judecătorul cazului a susținut că munca de la distanță este dăunătoare pentru activitatea sa, iar întoarcerea la birou ar facilita discuțiile rapide și comunicarea nonverbală.
___
„Angajații care lucrează remote sunt lipsiți de atașament, pasiune și creativitate”, a spus CEO-ul L’Oreal în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția. Compania le impune angajaților să fie prezenți la birou cel puțin trei zile pe săptămână și a fost una dintre primele care a emis directive privind întoarcerea la birou după perioada de izolare din 2020.
Avem internet, dar nu să învățăm cu el.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație online, conform Eurostat. Doar 10% dintre românii cu acces la internet între 16 și 74 de ani au făcut un curs online sau au utilizat materiale de învățare online în cele trei luni anterioare sondajului, comparativ cu o medie de 30% la nivel european. Olanda a avut cea mai mare pondere (54%) de utilizatori de internet care au făcut un curs online sau au utilizat materiale de învățare online, urmată de Finlanda (53%), Suedia (48%), Spania (47%) și Estonia (45%). La polul opus, alături de România se mai află Cipru (16%), Bulgaria și Grecia (17%) și Polonia (18%). Poți vedea un tipar aici?
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
„Trasul la aceeași căruță”, cheia leadershipului autentic.
Apartenența este cea mai prețuită valoare umană, arată un studiu recent care a implicat 750.000 de oameni din întreaga lume. Conform McKinsey, 51% dintre cei care și-au dat demisia în 2022 au făcut-o deoarece nu aveau un sentiment de apartenență față de organizațiile în care lucrau. Toți avem nevoie de apreciere atât pentru ceea ce suntem, cât și pentru contribuțiile noastre unice, căutând să aparținem unui loc, unei echipe și misiunii în care credem. Cu toate acestea, stimularea sentimentului de apartenență este imposibilă fără autenticitate. Procesul de autocunoaștere este unul dificil, dar necesar: deși 95% dintre noi credem că suntem conștienți de sine, doar 10-15% atingem acest nivel, avertizează psihologul Tasha Eurich.
Deducem astfel că prin conștientizarea de sine facem primul pas în crearea unei culturi a apartenenței. Liderii trebuie să încurajeze sentimentul de apartenență prin adoptarea autenticității în comportamentul și valorile lor. În lipsa acestei abordări, angajații pot simți lipsa motivației, iar consecințele negative vor apărea rapid.
Rolul eroului revine prietenului de la job.
Prezența unui „cel mai bun prieten" la locul de muncă a devenit mai importantă ca niciodată, în contextul creșterii în popularitate a muncii de la distanță și hibride. Conform noilor date oferite de Gallup, angajații cu un prieten apropiat la serviciu sunt mai loiali și productivi, contribuind semnificativ la rezultatele și profitul afacerii. De asemenea, sunt mai predispuși să finalizeze sarcinile mai eficient, să susțină un mediu de lucru mai sigur și incluziv și pentru colegii lor și să impresioneze clienții și partenerii.
În timpul pandemiei, nevoia de sprijin emoțional și social din partea prietenilor apropiați a crescut, devenind crucială pentru menținerea sănătății mintale a oamenilor. Din păcate, în Statele Unite, doar doi din zece angajați consideră că au un prieten apropiat la job, din pricina provocărilor legate de menținerea conexiunilor și a prieteniilor în echipele fizic distanțate.
Harta salariilor minime pe economie la nivel global în 2024.
România ocupă locul 27 în top, cu salariul minim net de 2.079 lei, cu 9,5% mai mare decât la începutul anului 2023. Argentina și Turcia au avut cele mai mari creșteri ale salariului minim, cu 138% și 100%, acestea fiind rezultatul compensării inflației puternice. Cele mai mici creșteri au fost acordate angajaților din Franța (3,4%), Germania (2,8%) și Thailanda (2,5%), în timp ce în Spania, Malaezia și Vietnam guvernele au înghețat salariul minim sau nu au decis încă majorarea acestuia.
Costul mediu total al coșului alimentar necesar unui adult la începutul anului 2024 este de 503,40 lei, în creștere cu 17,8% față de anul trecut, potrivit Picodi. Această sumă reprezintă 24,2% din salariul minim net, în comparație cu 22,5% la începutul anului trecut. La polul opus, Regatul Unit, Irlanda, Olanda, Luxemburg și Noua Zeelandă au cel mai bun raport dintre salariul minim și coșul de cumpărături: angajații cheltuiesc mai puțin de 1% din salariul minim pentru mâncare.
Generațiile tinere, mai credule în fața escrocilor.
Doar 15% dintre reprezentanții generației Z și 20% dintre mileniali se tem de furtul de bani sau active prin tactici înșelătoare, comparativ cu aproximativ o treime din generația X și baby boomers, conform unui sondaj Bank of America. Această percepție de siguranță vine în parte din accesul la aplicații bancare online, care le permite să verifice tranzacțiile în timp real. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că această încredere ar putea oferi un fals sentiment de securitate, întrucât frauda financiară poate avea consecințe grave.
Riscurile fraudei online sunt accentuate pentru tineri prin prezența lor online. Consumatorii au pierdut la nivel mondial aproximativ 2,7 miliarde de dolari în escrocherii pe rețelele sociale, iar pentru persoanele cu vârste între 20 și 29 de ani, 38% din pierderile prin fraudă au avut loc prin intermediul rețelelor sociale. Specialiștii recomandă verificarea regulată a extraselor de cont și a declarațiilor de card de credit, precum și un scepticism sănătos atunci când vine vorba de furnizarea informațiilor financiare online, pentru a preveni și detecta fraudele financiare.
Și au muncit „fericiți până la adânci bătrâneți”.
Având în vedere că trăim mai mult și suntem mai sănătoși, putem să luăm în calcul munca până la adânci bătrâneți? Posibilitatea de a avea un program de lucru flexibil ne determină să regândim vârsta de pensionare și felul în care privim îmbătrânirea.
Americanii se pensionează la vârsta de 62 de ani, potrivit unui studiu efectuat de Transamerica. Deși speranța de viață și vârsta oficială de pensionare au crescut, mulți angajați planifică să se pensioneze în jurul vârstei de 67 de ani. Ca să se retragă din activitate, majoritatea americanilor estimează o sumă uriașă pentru un trai confortabil: 1,8 milioane de dolari.
Realitatea este însă mai dură decât își închipuie mulți angajați – nu ajungem să ne pensionăm atunci când vrem noi. Jumătate dintre cei care au luat decizia de a se pensiona mai devreme au făcut asta din cauza unor probleme de sănătate, iar două cincimi din pricina unor modificări în ceea ce privește locul de muncă (disponibilizări sau restructurări). Studiul evidențiază un decalaj de cinci ani între așteptările oamenilor și realitatea pensionării. Așadar, chiar dacă mulți angajați declară că intenționează să lucreze după vârsta de pensionare, puțini vor face acest lucru.
Bărbații tineri din Marea Britanie muncesc tot mai puțin.
Potrivit Biroului Național de Statistică (ONS), numărul mediu de ore lucrate într-o săptămână a scăzut cu 1,3 ore de la sfârșitul secolului trecut. Declinul pare să fie generat în principal de reducerea orelor de lucru ale bărbaților care lucrează cu 3,3 ore mai puțin pe săptămână în 2022, față de 1998. În același timp, femeile lucrează mai mult – se înregistrează o creștere de 1,9 ore pe săptămână începând cu anii '90.
Această tendință de eliberare a programul tradițional de 9 la 5, pare să aibă un impact negativ asupra economiei Marii Britanii, însă se aliniază unui fenomen global de retragere a bărbaților din piața muncii, observat atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Banca Rezervei Federale din San Francisco oferă însă o perspectivă mai optimistă asupra acestui trend internațional. Scăderea orelor de muncă în rândul tinerilor ar fi explicată de faptul că mai mulți mileniali aleg să meargă la colegiu, în comparație cu baby boomers, însă se anticipează că aceștia vor reveni la muncă pe măsură ce înaintează în vârstă.
💡 Uite ce fain: Auto-eficacitatea – atuul copiilor de azi care rămâne în mâneca adulților de mâine.
Auto-eficacitatea este factorul crucial pentru succesul pe termen lung al copiilor și formarea lor în adulți pregătiți pentru viitor, concluzionează psihologul Aliza Pressman, în urma analizării datelor a peste 20 de ani de studiu alături de părinți și copii. Definită ca încrederea în propria capacitate de a atinge obiectivele stabilite, capacitatea de auto-eficacitate este adesea neglijată în educația copiilor, atât în sistemele educaționale, cât și acasă.
Aliza Pressman subliniază patru surse principale pentru dezvoltarea eficacității intrinseci: expunerea copilului la experiența de a reuși, observarea succeselor altora, exercițiul precedentului (a reamintirii succeselor trecute) și încurajarea menținerii unei stări de calm în fața provocărilor.
Studiile arată că tinerii care au o încredere solidă în propriile abilități sunt mai predispuși să accepte provocările și să depună eforturi constante pentru atingerea obiectivelor. De asemenea, aceștia tind să se concentreze pe factori controlabili în loc să atribuie eșecurile circumstanțelor externe sau lipsei unor talente personale. Altfel spus, sunt mai greu de zdruncinat și demoralizat. Abordarea auto-eficacității devine astfel esențială pentru dezvoltarea unei mentalități de creștere și a unei atitudini optimiste, elemente cheie pentru succesul pe termen lung al oricărui adult.
Tu ce crezi, e ușor de „predat” auto-eficacitatea? Dacă ai identificat pe propria piele anumite strategii, scrie-ni-le și nouă mai jos, în comentarii.
📖 Cartea câștigătoare.
Rezultatele unei organizații au la bază obiceiurile celor care o compun. De la această constatare simplă pornește Adrian Florea în Stell*r, ghidul practic util tuturor liderilor, directorilor de HR, antreprenorilor, managerilor care s-au întrebat vreodată de ce oamenii lor se comportă într-un anume fel și cititorilor fascinați de rolul fiecărui individ în ecosistemul unei echipe.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.