HWNews #7: Despre burnout-ul care ne pândește pe toți și româncele care muncesc cu normă triplă.
BONUS, fenomene în creștere: sclavie modernă, quiet quitting și revenirea forțată la birou
Servus, bun găsit la ediția 7 din Newsletterul Hacking Work. Scriem curajos, cinstit și clar despre piața muncii, ca să mergem la serviciu, nu la scârbiciu.
Să vă fie de folos!
Femeile din România muncesc cu normă triplă.
Trăim într-o țară unde încă predomină mentalitatea ”femeia trebuie să stea la oale și cratițe”. Ziarul Libertatea pune cărțile pe masă și aduce în atenția publică o temă prea puțin discutată, dar destul de dureroasă pentru femeile din România. Munca din gospodărie e aproape invizibilă, iar majoritatea femeilor nu sunt apreciate pentru întreținerea gospodăriei, creșterea copiilor și îngrijirea rudelor mai în vârstă, diagnosticate cu diferite afecțiuni.
Conform datelor Eurostat, în medie, o femeie din România petrece peste cinci ore pe zi muncind în propria gospodărie și având grijă de familie. Dacă facem rapid o socoteală, asta înseamnă 35 de ore pe săptămână, 140 de ore pe lună, iar bărbații români dedică mai puțin de trei ore pe zi pentru aceleași activități.
Dacă la egalitatea salarială suntem pe locul 2 în Uniunea Europeană, în ceea ce privește munca domestică stăm destul de rău. Datele din Barometrul de Gen din 2018 arată că munca din gospodărie pică pe umerii femeilor și foarte puțini bărbați se ocupă de gătit sau spălat rufe.
82% dintre femei au spus că se ocupă de călcatul rufelor, față de doar 24% dintre bărbați;
80% dintre femei au spus că spală haine, față de doar 26% dintre bărbați;
77% dintre femei au spus că pregătesc mâncarea, față de doar 25% dintre bărbați;
73% dintre femei au spus că spală vase, față de doar 26% dintre bărbați;
71% dintre femei au spus că fac curat în casă, față de doar 26% dintre bărbați.
Au existat inițiative pentru recunoașterea muncii casnice încă din anii ‘70, prin remunerarea femeilor, menită să le ofere o anumită independență financiară față de bărbați. În ultimii ani, țări ca Italia sau India au încercat să propună plata unor indemnizații, sau chiar salarii, pentru femeile casnice.
În ceea ce privește țara noastră, fostul ministru al economiei, Ioana Petrescu, a declarat pentru Libertatea că munca domestică nu ar trebui remunerată, dar părinții ar trebui susținuți mai mult din punct de vedere financiar de către stat, pentru că se ocupă de creșterea viitoarei forțe de muncă.
Photo by John Arano on Unsplash
Burnout-ul modifică structura creierului.
Tindem să ne gândim la burnout ca la o condiție strict emoțională sau mentală, însă el are și un impact fizic extrem de puternic. Tot ceea ce simțim sau gândim provine din creierul nostru, astfel că schimbările de dispoziție, gândirea încețoșată sau un temperament foarte coleric își au sursa în funcționarea fizică a creierului.
Cercetări recente din Suedia au reliefat faptul că persoanele care suferă de epuizare au conexiuni mai slabe între amigdala cerebrală și cortexul prefrontal ventromedial, partea creierului implicată în funcția executivă sau capacitatea de a înăbuși impulsurile, de a face planuri pe termen lung și de a ne controla comportamentul pentru a le duce la îndeplinire.
Tradus în limbajul de zi cu zi, înseamnă că amigdala, care funcționează ca sistemul de alarmă al creierului tău, responsabilă pentru semnalizarea impulsurilor negative, este hiperactivă. Între timp, sistemele menite să contracareze amigdala prin mecanisme logice sunt slăbite. Deloc surprinzător, asta afectează performanța.
O sinteză alcătuită din 15 studii de înaltă relevanță academică a constatat că „sistemele executive de atenție și memorie par să sufere în asociere cu epuizarea, iar funcționarea cognitivă este afectată la persoanele care suferă de burnout”.
Cele 12 etape ale burnout-ului.
Simptomele burnout-ului variază de la unele mai ușoare, dar îngrijorătoare, pe care probabil le întâlnești în fiecare zi la locul de muncă, și până la colapsul total. Cu siguranță ne dorim să le evităm pe cele mai severe dintre ele, însă nu putem face asta fără să fim atenți la cele mai subtile și (aparent) minore semnale.
Iată care sunt cele 12 etape ale burnout-ului, potrivit psihologilor Herbert Freudenberger și Gail North:
Te simți constrâns să dovedești mai mult.
Muncești din greu și ești incapabil să te oprești.
Îți neglijezi nevoile.
Ce poți face dacă ești în primele 3 etape: stabilește care sunt cele 1-3 lucruri zilnice privind sănătatea ta pe care nu le vei negocia, apără-ți timpul personal ca și cum ar fi o întâlnire importantă de la muncă și fă o listă cu lucrurile pe care le faci bine pentru a simți echilibru.
Dai vina pe alții sau pe situație.
Îți modifici valorile.
Negi problemele existente.
Dacă te regăsești în etapele 4, 5 și 6 poți lua următoarele măsuri: reconectează-te la ceea ce este important pentru tine, vorbește cu prietenii și familia și cere-le părerea, identifică un aspect care nu are legătură cu munca și prioritizează-l.
Te retragi din viața socială.
Ai schimbări ciudate de comportament.
Te depersonalizezi.
Cum poți acționa dacă te regăsești în cele trei etape anterioare: spune ceea ce simți unui prieten, coleg sau unui specialist în resurse umane, ia în considerare colaborarea cu un terapeut, fă mișcare și adoptă o nutriție mai sănătoasă pentru a-ți îmbunătăți starea de spirit.
Simți un gol interior.
Ești în depresie.
Ești în burnout total.
Dacă etapele 10-12 fac parte din realitatea pe care o trăiești, nu mai sta pe gânduri și cere ajutorul unui specialist, împărtășește ceea ce simți unei persoane în care ai mare încredere și ia o pauză de la muncă pentru a te concentra pe recuperarea ta.
Cu cât îți dai seama mai repede dacă te afli în vreuna dintre etape și nu ignori semnalele de avertizare doar pentru că sunt minore, cu atât poți acționa mai rapid și poți cere ajutor, evitând situația de a ajunge în ultimele etape ale burnout-ului.
Autor imagine: Alf Lokkertsen
Fenomenul quiet quitting capătă amploare și atenție.
Conform unui studiu al ResumeBuilder.com, 21% dintre americani practică fenomenul de quiet quitting care, pe măsură ce devine din ce în ce mai răspândit, capătă tot mai multe înțelesuri.
Pentru Maggie Perkins, profesoară și realizatoare de video-uri pe TikTok, quiet quitting este o tactică de supraviețuire, un mecanism de adaptare, iar pentru Clayton Farris, scriitor și creator de conținut, presupune mai mult o schimbare mentală și constă în a prioritiza alte lucruri înaintea muncii, fără a te simți prost din cauza asta.
Quiet quitting înseamnă apatie sau, altfel spus, ”fac doar munca pentru care sunt plătit/ă”. Joe Grasso, psiholog, doctor la Universitatea din Austin, Texas explică pe scurt pentru Washington Post care sunt semnele de quiet quitting: scăderea motivației și a implicării angajaților în activitățile companiei, limitarea comunicării și a interacțiunilor doar la ceea ce ține strict de muncă, îndeplinirea lentă și fără implicare a task-urilor.
Prezenteismul digital înghite minim o oră în fiecare zi.
54% dintre angajații din economia cunoașterii simt presiunea să arate că sunt online în anumite momente ale zilei și că lucrează, ajungând să petreacă 67 de minute zilnic doar încercând să demonstreze asta colegilor și managerilor, potrivit unui studiu realizat de Qatalog și GitLab.
Angajații participă la meeting-uri despre care știu că sunt inutile, răspund la e-mail-uri în momente alese strategic și recurg la fel de fel de metode pentru a-i convinge pe ceilalți că muncesc din greu.
În același studiu, 81% dintre angajații care lucrează în domeniul cunoașterii cred că sunt mai productivi și au rezultate mai bune atunci când au mai multă flexibilitate, iar 65% dintre cei care lucrează în mod regulat asincron au spus că acest lucru a avut un impact pozitiv asupra bunăstării lor.
Săptămâna de 4 zile, experiment de succes.
În contextul pandemiei, cei 500 de angajați de la compania Alida din industria tech au transmis managementului că își doresc ca săptămâna de lucru să fie de 4 zile. Desigur, implementarea unei astfel de decizii implică mult scepticism, dar și hârțogărie, chiar și în Canada. Să nu uităm că la fel a fost și cu Work From Home, la începutul pandemiei.
Ei bine, cele mai mari temeri ale companiilor s-au dovedit a fi adevărate avantaje competitive. Astfel, board-ul companiei Alida a testat ideea ca angajații să lucreze 4 zile pe săptămână în loc de 5, fără a modifica salariile. Experimentul a durat 2 luni, iar rezultatele au fost neașteptat de bune:
Angajații sunt fericiți pentru că pot să se ocupe și de pasiunile lor sau să petreacă mai mult timp cu cei dragi;
Oamenii reușesc să găsească acel echilibru între muncă și viață personală, acordând o atenție sporită sănătății mentale;
Oamenii de la HR zâmbesc mai des când analizează datele și descoperă că loialitatea angajaților e mai ridicată ca niciodată;
Compania a avut încredere în oameni că își pot face munca la fel de bine ca până în prezent și acest sentiment este conștientizat de către toți angajații, chiar și de cei care sunt în proces de onboarding.
Din păcate, prea puține companii oferă deocamdată angajaților încrederea pe care o merită, deși cel mai important beneficiu imediat este creșterea loialității. Compania Alida va analiza în detaliu în următoarele șase săptămâni rezultatele experimentului, pregătindu-se să implementeze săptămâna de lucru de 4 zile în mod oficial.
Un alt experiment de succes, de data asta din Marea Britanie: timp de 6 luni, angajații de la Atom Bank din nord-estul Angliei au lucrat 4 zile pe săptămână, iar rezultatele i-au surprins chiar și pe cei mai pesimiști.
Anne-Marie Lister, unul dintre managerii de la Atom, a declarat pentru News Sky că săptămâna de 4 zile reprezintă viitorul în ceea ce privește viața profesională și încurajează și alte organizații să facă pașii necesari pentru a implementa cât mai repede această măsură.
Pe lângă creșterea productivității și satisfacției angajaților există și alte beneficii majore:
A crescut numărul candidaților la job-urile publicate de banca Atom cu 49%, în ianuarie 2022, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.
91% dintre angajați au reușit să își rezolve task-urile în cele 4 zile de muncă, iar 92% și-au reorganizat programul pentru a se bucura de 3 zile de weekend.
Departamentul de Resurse Umane a raportat o scădere semnificativă a numărului de zile de concediu medical.
Scurte și tari.
Hai cu Tata: musai înapoi la birou. Tata Consultancy Services, una dintre cele mai mari companii de consultanță și IT din lume, le-a permis angajaților să lucreze de acasă încă de la începutul pandemiei, însă acum își cheamă angajații de la niveluri ierarhice superioare înapoi la birou, urmând ca și restul să li se alăture, treptat.
___
Ford concediază din nou. Aproximativ 3.000 de angajați ai companiei Ford vor fi concediați în SUA, Canada și India, pe fondul transformărilor prin care trece compania, dar și al redistribuirii resurselor și optimizării costurilor.
___
Novartis concediază 8000 de oameni în toată lumea. Zvonurile care circulă de două luni încoace se adeveresc: Novartis, unul dintre giganții din domeniul pharma, a anunțat că va reduce numărul de angajați de la 108.000 la 100.000, o mare parte dintre poziții fiind din managementul de vârf. Efectul? Compania va economisi un miliard de dolari.
___
Viitorul testării manuale, sub semnul întrebării. 97% dintre testeri folosesc testarea automată, principalele motive fiind timpul și experiența utilizatorului, potrivit unui studiu realizat de compania Kobiton. 47% dintre respondenți spun că testarea manuală poate să dureze chiar și 3-5 zile înainte de un release, pe când cea automată durează maxim 6 ore.
___
Restrângerea birourilor, consecință a WFH. Compania KPMG își reduce cu 40% spațiul de lucru, datorită muncii de la distanță. Alături de KPMG, Meta și Amazon au anunțat că vor încetini planurile de extindere.
Eterna și fascinanta țărișoară.
Terapia de cuplu, încă un tabu în România.
Conform Institutului Național de Statistică, în 2020, în România s-a înregistrat un divorț la fiecare 3,5 căsătorii, astfel că o relație de iubire la români durează, în medie, 9 ani, și se sfârșește cel mai adesea prin divorț.
Domnica Petrovai, psiholog clinician, psihoterapeut și fondatoarea Școlii pentru Cuplu se numără printre psihologii care încearcă să educe oamenii astfel încât să nu mai perceapă terapia de cuplu ca pe ultima soluție.
___
Cluju-i fruncea la chirii.
Prețurile medii pentru închirierea apartamentelor cu 2 camere și ale garsonierelor au crescut cel mai mult în Cluj-Napoca, cu 30% în iulie 2022 față de 2021, potrivit unui studiu realizat de Storia. Dar mai avem o speranță: dacă nu se face metroul și cresc facturile de curent, gaze și întreținere, poate-poate mai scad prețurile în viitorul apropiat :) .
___
Angajații asiatici, sclavi pe plaiurile mioritice.
În domeniul HORECA din România există o nouă formă de sclavie: angajații din Asia sunt mințiți că li se prelungește permisul de ședere, primesc salariul minim, iar ce primesc la negru trimit acasă, celor dragi.
Fiindcă permisul de ședere costă mulți bani, angajatorii îi mint pe angajații asiatici, nu parcurg procesul de obținere a permisului și îi păstrează ilegal în țară, iar când sunt prinși, sunt expulzați.
_____
Un software făcut la Cluj ar putea salva viața a milioane de bolnavi de cancer.
Un grup de tineri inovatori din Cluj lucrează la o soluție software care ar putea salva milioane de vieți, aflați în fața celui mai crunt diagnostic.
Cu ajutorul Inteligenței Artificiale, aplicația Mediq, creată de echipa Synaptiq.io, reduce timpul necesar analizei imagisticii medicale de la patru ore la cinci minute, oferind astfel precizie, claritate și acces mai rapid la tratament pentru mai mulți pacienți.
Ca recunoaștere a valorii proiectului lor, au primit recent un grant de 158.000 de euro de la Innovation Norway și au câștigat concursul Demo Day organizat de BCR în programul InnovX.
Echipa Hacking Work i-a ajutat săptămâna aceasta să spună povestea ideii lor către cât mai multă lume, dezvoltând o campanie de comunicare ajunsă rapid pe cele mai importante platforme de presă din România.
Acesta este filmul în care spunem povestea Mediq by Synaptiq, o poveste care aduce speranță, optimism și încredere.
Vine după noi o generație fenomenală, care va schimba lumea. Tinerii de la Synaptiq sunt cu siguranță unii dintre cei care fac ziua de mâine mai bună.
Nu te grăbi, ai ajuns doar la jumătatea newsletterului 😊.
Dacă ne citești pe GoogleMail, mergi acum pe browser ca să citești tot ce ți-am pregătit, iar dacă trebuie neapărat să pui lectura pe pauză, nu uita să revii. Te asigurăm că e foarte tare până la final.
5 lecții despre reziliență.
Steve Magness este un scriitor și antrenor de performanță care a lucrat cu olimpici, directori și antreprenori, pentru a-i ajuta să performeze. El și-a petrecut ultimii cinci ani studiind reziliența și a ajuns la următoarele concluzii:
1. Avem o înțelegere fundamental greșită a ceea ce înseamnă a fi rezilient, confundăm duritatea cu puterea și autoritatea cu controlul și încă mai credem că liderii sunt cei cu pielea groasă, care nu se tem de nimic, își ascund emoțiile și vulnerabilitatea.
2. Trebuie să îți înțelegi semnalele negative, în loc de a le ignora, pentru a le putea controla.
3. Bravura îți e inamic, nu aliat - dacă ești sincer cu tine însuți și îți recunoști punctele forte și slăbiciunile, atunci poți să te împaci cu ceea ce te confrunți și să-i faci față mai ușor.
4. Ar trebui să răspunzi, nu să reacționezi - ia-ți o pauză în momentele dificile și nu acționa defensiv. Ascultă și înțelege înainte de a răspunde.
5. Adevărata putere vine din siguranță. Iar siguranța vine din echilibru și competență, dar și din susținerea celorlalți.
Când te uiți la ceea ce funcționează pe termen lung, cercetările arată că sportivii au performanțe mai bune și sunt mai rezistenți atunci când nevoile lor psihologice de bază sunt îndeplinite.
Când mediul tău de lucru îți oferă scop, sprijin, loc de progres, simțul misiunii și sentimentul de apartenență, ai mai multe șanse de a performa.
Un studiu recent desfășurat cu peste 1.000 de angajați a arătat că cel mai puternic predictor pentru cât de bine s-au descurcat cu munca solicitantă a fost dacă se simțeau respectați și apreciați de manageri.
În alte cercetări, cei care raportează că simt mai multă autonomie și mai puțin micromanagement au niveluri mai ridicate de satisfacție și performanță în muncă. Când satisfacem oamenilor aceste nevoi, creăm un mediu în care oamenii joacă pentru a câștiga, în loc de a juca pentru a nu pierde.
Microsoft măsoară progresul angajaților, nu implicarea.
Pentru a diminua provocările întâlnite în măsurarea implicării (”engagement”) angajaților, Microsoft a avut în vedere o nouă abordare. A reinventat sistemul de măsurare a progresului pe baza a cinci componente: salariul, avantajele, oamenii, mândria și scopul. Pentru Microsoft, împlinirea înseamnă „să fii energizat și motivat să faci o muncă semnificativă”.
Ce a constatat Microsoft în urma unui sondaj în rândul angajaților:
(1) cultura companiei este percepută diferit de angajații care progresează și de cei care nu,
(2) oamenii au nevoie de un mediu de lucru sănătos și prosper pentru a avea o experiență profesională pozitivă și
(3) progresul angajaților nu este același lucru cu echilibrul dintre locul de muncă și viața personală.
Efectele nedorite ale transparenței salariale.
Companiile din întreaga lume adoptă din ce în ce mai mult practici de transparență a salarizării, ca mijloc de a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați și de a promova un mediu de lucru pozitiv și de încredere.
Transparența recompenselor poate ajuta companiile să atingă aceste obiective, dar poate avea și consecințe nedorite, precum comprimarea beneficiilor (pentru a scădea inechitatea salarială, managerii tind să înghețe creșterile salariale pentru anumiți angajați și să le crească pe ale altora), negocierea recompenselor personalizate (angajații răspund compresiei salariale induse de transparență căutând modalități alternative de a primi recompensa care consideră că li se cuvine), dar și o mai mare deschidere a managerilor către „ocolișuri” legislative (acceptând aceste solicitări personalizate, managerii se asigură că nu își pierd talentele și că diferențele reale, obținute prin recompense, rămân în afara reflectoarelor).
Pentru a preveni ca transparența salariilor să devină mai mult o corvoadă decât o practică utilă, companiile trebuie să treacă dincolo de simpla accesibilitate la informații despre plăți și să se asigure că managerii și angajații înțeleg logica care stă la baza gestionării salariilor și a performanței, iar procesele și efortul lor funcționează sincronizat pentru a atinge obiectivele strategice ale organizației.
Suntem mai productivi într-un sistem hibrid.
Mediul de lucru hibrid este la fel de productiv ca cel tradițional și chiar mai productiv decât munca permanentă de la distanță, dar acest lucru depinde de modul în care este măsurată productivitatea în organizație, dovedește un studiu realizat de Christos Makridis împreună cu alți trei cercetători de la Harvard. Dacă le vei cere angajaților să vină la birou, asigură-te că aceștia înțeleg de ce este valoros acest lucru și pentru ei, și pentru firmă.
Deși regretă plecarea, angajații nu vor să se întoarcă.
26% dintre respondenții care au demisionat regretă decizia, ne spune un sondaj realizat de platforma Joblist. Care sunt motivele? 40% dintre aceștia au demisionat fără a avea un nou loc de muncă, iar dificultățile din piața muncii au fost mai dificile decât se așteptau.
22% regretă pentru că simt lipsa oamenilor de la vechiul loc de muncă, pentru 17% noul loc de muncă nu este ceea ce își doreau, 16% consideră că vechiul loc de muncă era mai bun decât credeau și 9% dintre ei au o cultură organizațională defectuoasă la actualul loc de muncă.
Totuși, doar 17% dintre respondenți ar dori să se întoarcă la vechiul angajator. Jumătate dintre aceștia consideră că piața muncii se va înrăutăți în următoarele 6 luni, iar 60% dintre persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă simt că trebuie să facă asta cât mai curând, înainte ca piața muncii să se schimbe din nou.
„Clientul are întotdeauna dreptate”. Oare?
Ce faci atunci când clientul este ostil sau agresiv? Angajații din prima linie, cu precădere cei din domenii precum sănătatea și relațiile cu clienții, se lovesc de multe comportamente grosolane din partea clienților.
Dacă ai avut parte de astfel de experiențe, poți participa la o cercetare inițiată de Christine Porath, profesor de management la Universitatea Georgetown și promovată de Harvard Business Review.
Munca de acasă are efecte nevăzute asupra sănătății.
De aproape trei ani încoace, adaptarea la noile condiții de lucru a făcut ca patul, mesele destinate de regulă prânzurilor în familie și canapelele să devină spații de lucru.
Deși încă nu știm prea multe despre implicațiile pe termen lung ale lucrului de la distanță, cercetătorii sunt de acord că lucrul în afara unui cadru tradițional de birou poate avea un impact negativ asupra creierului și corpului nostru - de la oboseala ochilor și durerile de spate cauzate de pozițiile nefirești și până la modificări ale creierului, menite să compenseze lipsa interacțiunilor directe.
Într-un studiu Microsoft, cercetătorii au descoperit că „interacțiunea la distanță este mai provocatoare din punct de vedere mental decât colaborarea în persoană”. Studiul a constatat că „modelele de unde cerebrale asociate cu stresul și suprasolicitarea au fost mult mai mari atunci când colaborăm de la distanță decât în persoană”.
Pierderea unor indicii de context suplimentare, cum ar fi limbajul corpului unei persoane sau poveștile personale din pauzele de la birou pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra productivității și capacității de inovație, potrivit unui alt studiu recent.
Photo by Jodie Cook on Unsplash
Ce să întrebi și ce să nu întrebi la interviu.
De obicei, la finalul interviului de angajare, candidatul are posibilitatea de a adresa întrebări, la rândul său. Te-ai gândit vreodată ce întrebări preferă angajatorii și pe care ar fi bine să le eviți? Ți le spunem noi.
De adresat:
Există un proces formal de formare și integrare?
Investește compania în perfecționarea angajaților?
Promovările sunt corecte și bazate pe meritele angajatului?
De evitat:
Sunt persoane toxice în companie?
Compania are multe întâlniri inutile?
E vreo persoană care flirtează într-un mod insistent?
#Știațică:
Competiția amicală crește performanța. Atunci când simțim că suntem egali cu competitorul nostru și ne încurajăm reciproc, vom percepe competiția ca fiind o provocare, o șansă de a performa, și nu o amenințare. Astfel, menținerea unei competiții prietenoase este un avantaj, conform datelor din studiul realizat de către Christopher To, profesor de management al resurselor umane la Universitatea Rutgers.
_____
Sănătatea mintală, monitorizată prin piele. Cercetătorii de la Tandon School of Engineering de la New York University au creat o tehnologie care poate monitoriza sănătatea mintală prin piele, prin intermediul impulsurilor electrice. Fain, nu?
_____
Dependența de știri duce la probleme de sănătate. 73.5% dintre persoanele dependente de știri au suferit de boli mintale, iar 61% dintre acestea au suferit de boli fizice, ne spune un studiu realizat de Texas Tech University College of Media & Communication.
_____
Smartphone-ul afectează performanța cognitivă. Simpla prezență a smartphone-ului în încăpere ne afectează capacitatea cognitivă și ne limitează abilitatea de a ne păstra concentrați, indiferent dacă interacționăm sau nu cu acesta, ne spune un studiu publicat în Jurnalul Asociației pentru Cercetarea Consumatorului.
_____
Lipsa somnului ne face egoiști. Lipsa somnului duce la scăderea dorinței de a ajuta, reducând activitatea în zonele creierului responsabile de empatie și decodarea informațiilor necesare înțelegerii nevoilor și dorințelor celorlalți, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California.
_____
Consumul de struguri prelungește viața cu 4-5 ani. O echipă de cercetători condusă de Dr. John Pezzuto de la Universitatea Western New England a descoperit o serie de beneficii, după ce au inclus struguri în meniul șoriceilor din laborator. Dintre aceste efecte favorabile fac parte: scăderea grăsimii de pe ficat, scăderea riscului de obezitate, boli cardiovasculare, cancer sau Alzheimer și creșterea speranței de viață.
Șefu’ care taie chefu’: azi, managerii de la Apple.
Ordinul Apple de revenire la birou stârnește anxietate în Silicon Valley. V-am povestit în ultimele săptămâni, aici și aici, despre modul în care Apple a ales să gestioneze întoarcerea la birou a angajaților.
Încă urmărim fenomenul, iar acesta capătă noi valențe, pe măsură ce alte reacții apar: în urma cererii gigantului ca angajații să revină în mod obligatoriu la birou pentru trei zile pe săptămână, multiple grupuri care pledează pentru munca de la distanță în cadrul Apple au crescut la zeci de mii de membri.
Mișcarea Apple a dus la îngrijorări tot mai mari în rândul angajaților din domeniul tehnologiei, indiferent de organizația de proveniență, cu toate că majoritatea companiilor Big Tech au evitat forțarea unei decizii din partea personalului, pentru a nu declanșa exodul de talente.
Aceste fricțiuni au condus totuși la un contrast puternic în modul în care companiile de tehnologie din Silicon Valley văd viitorul muncii: în timp ce Tesla dă ultimatumuri, Meta păstrează opțiunea de lucru remote drept variantă permanentă pentru angajați, Dropbox și Airbnb se poziționează drept ”virtual first”, iar Amazon și Google amână încă să traseze clar limitele flexibilității.
Cartea câștigătoare.
Ce înseamnă să fii începător? Dincolo de faptul că este dificil, este o experiență extraordinară și oferă o satisfacție incredibilă, când reușești să savurezi plăcerea de a învăța și de a te reinventa la orice vârstă.
Săptămâna aceasta îți recomandăm cartea „Veșnic începători. Puterea și bucuria învățării continue” care ne vorbește despre cât de important este să redevenim începători și demontează credința că învățarea este doar pentru cei tineri. Relatările autorului Tom Vanderbilt, deseori comice, sunt întărite de explicații științifice despre progresele cognitive ale creierului atunci când dobândim aptitudini noi.
Concluzie: nu ezita să înveți constant ceva nou.
Sweet and Spicy.
Dacă nu o faci deja, musai să urmărești de acum înainte pagina Work Chronicles - o antologie fantastică de caricaturi digitale centrate pe bucuriile și frustrările de la locul de muncă.
Vei râde, vei zâmbi amar, pe alocuri te vei enerva, însă fiecare din ele poartă o concluzie pragmatică savuroasă și, în mod cert, în majoritatea te vei regăsi.
InSPORation.
În video-ul The story of Noah from Four Seasons, Simon Sinek atrage atenția unui lucru cât se poate de important: evoluția de la „a îți plăcea” la „a îți iubi” locul de muncă depinde de managerii tăi.
Povestea unui angajat care își desfășoară activitatea în două locuri de muncă similare, făcând exact același lucru, în exact aceleași condiții, singura excepție fiind stilul managerial, se transformă într-o lecție fantastică de leadership, bazată pe bun simț, empatie și capacitate de adaptare.
Dacă simți să ne împărtășești orice despre propria ta experiență și modurile diverse în care climatul ți-a influențat interacțiunile și percepția asupra muncii, știi unde ne găsești, pentru a ne-o împărtăși.
ProVorbe.
„Quiet quitting nu înseamnă leneveală.
A face doar ceea ce este strict necesar este un răspuns obișnuit pentru locurile de muncă proaste, șefii abuzivi și salariile mici.
Când oamenii se simt neglijați, aceștia vor înceta să le mai pese.
Dacă vă doriți ca ei să meargă mai departe, începeți să le oferiți o muncă semnificativă, respect și salarii corecte.”
Citatul aparține lui Adam Grant, unul dintre cei mai respectați autori și psihologi contemporani.
Ce-am muncit recent.
Am lansat al cincilea episod SPARKS - Smart People, Authentic & Remarkable Knowledge Stories în care am purtat o discuție cu Dragoș Călin, unul dintre cei dintre cei mai faini, pricepuți și îndrăgiți profesori de actorie din Transilvania.
Am vorbit despre ce înseamnă viața de actor și cea de dincolo de scenă, despre puterea empatiei, dar și despre oportunitățile care își croiesc drum spre tine, abia atunci când îți asumi pe de-a-ntregul talentul și limitările.
___
Am ajuns la finalul sezonului 1 al podcastului Hacking Work, care a adunat 32 de episoade. Vă mulțumim că ne urmăriți, că ne susțineți și că ne trimiteți mesaje prin care ne ajutați să devenim tot mai buni în ceea ce facem. Acum pregătim sezonul 2 și ne dorim încă o dată să vă aflăm părerea: ce întrebări aveți, ce teme v-ați dori să abordăm, ce invitați ar fi potriviți pentru podcast?
Ce întrebări aveți pentru noi? Primul episod din sezonul al doilea al podcastului Hacking Work vă va fi dedicat vouă, celor care ne urmăriți.
Doru Șupeală va răspunde întrebărilor pe care le primim de la voi, va citi scrisorile și poveștile care prezintă interes pentru publicul larg și va prezenta toate mesajele voastre, care credeți că sunt folositoare celor care ne urmăresc.
Vă rog trimiteți toate aceste mesaje, întrebări și povești pe mail la podcast@hackingwork.ro.
Mulțumim pentru încredere, interes și sprijinul pe care ni-l oferiți în dezvoltarea primului produs multimedia din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii.
Newsletterul este creat, scris și expediat cu bucurie de echipa Hacking Work: Daiana, Izabella, Ioana, Tomi și Doru, ajutați de grafica lui Ionuț.
Proiectele Hacking Work sunt susținute de MedLife și DevNest.
Acest concept a fost pus la cale de Pluria, Undelucram.ro și Școala SPOR.
De producțiile video se ocupă echipa de la Parametru.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram și 🔵Twitter.
_____
Îți mulțumim mult că ne citești și ne ajuți să creștem cu fiecare ediție. Fiecare comment, share, like sau subscribe ne ajută enorm.
Scriem curajos, pentru că merităm să mergem la serviciu, nu la scârbiciu. Aici sunt edițiile 1, 2, 3, 4, 5 și 6, dacă le-ai ratat - toate sunt foarte bune & faine.
Avem peste 2800 de abonați fideli. Dacă ai ceva important să le spui, hai să vedem cum putem să te ajutăm: news@hackingwork.ro
Ne reîntâlnim musai joia viitoare. Servus!