HWNews #26: Bolile mintale sunt noua pandemie, iar șeful tău nemernic e foarte posibil să fi fost un copil narcisist.

Bonus: Softurile de urmărire pun angajații de fugă, Musk demolează Twitter, dar recesiunea și concedierile nu afectează profesioniștii serioși din sectorul Tech.

Nov 21, 2022

Servus! Ediția 26 e aici, caldă și plină de informații prețioase, pentru ca tu să te păstrezi informat și să mergi la serviciu, nu la scârbiciu.

Trimite ce îți place și consideri interesant și către prieteni și colegi!

Dacă faci suficient pe șeful, până la urmă devii.

Și n-are neapărat mult de-a face cu abilitățile reale. Copiii cu un nivel ridicat de narcisism se consideră lideri mai buni decât ceilalți și se comportă ca și cum ar fi, drept pentru care au mai multe șanse să și devină șefi.

Crezând că ești bun de șef, poți ajunge mai ușor în vârful ierarhiilor, spune un studiu publicat în Psychological Science, desfășurat pe 332 de copiii recrutați din școlile olandeze. Asta nu înseamnă că automat vei fi un șef bun, ci mai degrabă vei fi un nou practicant de leadershit.

Rezultatele studiului au arătat că nivelurile de narcisism ale copiilor au fost corelate pozitiv cu apariția spiritului de conducător, iar cei cu această trăsătură mai dezvoltată au acționat în mod natural drept șefi în sălile de clasă.

Aceiași copii sunt, însă, mai predispuși la a se considera mai buni decât restul, la a acționa impulsiv, arogant și autosuficient, astfel că poziția auto-asumată de superioritate nu a fost îmbrățișată de membrii grupului lor. Ceilalți copii au sesizat că narcisiștii egocentrici se comportă într-un mod totalitar și dezagreabil și, de cele mai multe ori, le-au contestat poziția.

Altfel spus, e foarte posibil ca șeful tău de azi, pe care îl vezi zi de zi la scârbiciu, să fi fost la un moment dat un narcisist de 7 ani care s-a hotărât că este superior celorlalți și nimic nu poate sta în calea visului său de putere.

Sursă foto: Geraldwalsh.com

Softurile de urmărire pun pe fugă angajații care lucrează de acasă.

37% dintre angajatori au instaurat sau au mărit numărul de software de urmărire a angajaților, de la începutul pandemiei încoace. Nu este surprinzător că 45% dintre angajați sunt stresați de faptul că sunt urmăriți de angajator, conform unui nou sondaj realizat de Owl Labs.

46% au declarat că, dacă nu pot lucra de acasă, ar urma trendul quiet quitting și ar depune mai puțin efort, în timp ce 39% au spus că și-ar da demisia. Între timp, 52% au declarat că ar fi dispuși să accepte o reducere a salariului de 5% sau mai mult pentru a putea alege de unde să lucreze.

Sursă foto: Shutterstock

Facturile de utilități ne vor duce mai des la birou? - Rezultatele sondajului din HWNews #23:

Acum puțin timp am propus un subiect de dezbatere, după ce am aflat că cererile pentru joburi 100% remote la nivel mondial au scăzut de la 60 la 44%, conform Flexa Careers.

O posibilă explicație era dată de creșterea facturilor de utilități și dorința de economisire, care au împins oamenii către birourile încălzite, întreținute și plătite de companie. Vă întrebam cu această ocazie în ce măsură decizia voastră de a vă întoarce la birou ar putea fi influențată de contextul actual al măririi costurilor administrative.

Atât pe LinkedIn, cât și în poll-ul lansat în newsletter, părerile au fost similare, cu foarte mici diferențe de procent, iar concluzia e clară: facturile umflate nu au devenit încă atât de intimidante încât să trimită oamenii înapoi spre birouri:

Rezultate sondaj ediția 23

Rezultate sondaj LinkedIn

Big Tech concediază, dar piața muncii rămâne fierbinte pentru personalul IT calificat.

Odată cu vestea că Twitter, Meta sau Salesforce renunță la o parte din forța de muncă, angajații din tehnologie au început să se arate mai îngrijorați de siguranța locului lor de muncă în fața recesiunii.

Deși o serie de mari companii tehnologice au luat măsuri pentru a reduce, îngheța sau chiar inversa angajarea, în eforturi preventive de a-și proteja bugetele, perspectivele pentru industria tehnologică în ansamblu sunt mult mai optimiste, cel puțin deocamdată, scrie platforma ZDNET.

Cel mai recent Raport privind locurile de muncă al CompTIA, de exemplu, a constatat că organizațiile din tehnologie au angajat peste 20.700 de angajați doar luna trecută, făcând ca octombrie 2022 să fie a 23-a lună de creștere consecutivă a ofertei de muncă.

Analiza CompTIA, care se bazează pe date de la Biroul de Statistică al Muncii din SUA, a constatat că ocuparea generală a forței de muncă în domeniul tehnologiei a crescut cu 193.900 de oameni în anul 2022, până în prezent - o creștere sănătoasă de 28% față de anul trecut.

Numărul de noi locuri de muncă este, de asemenea, în creștere: doar în octombrie au fost lansate aproape 317.000 de noi oferte, o creștere de peste 10.000 față de septembrie. În special, pozițiile pentru dezvoltatori de software și ingineri au condus topul, cu 85.796 de posturi noi deschise în octombrie.

Piața muncii din Marea Britanie prezintă o imagine similară: în ciuda creșterii puternice a inflației și a costului vieții, datele arată că bugetele și sumele cheltuite pentru tehnologie au crescut la a treia cea mai rapidă rată din ultimii 15 ani. Chiar dacă economia va da semne de regres, oamenii buni și profesioniștii înalt calificați își vor găsi loc mereu, destul de repede.

În fața crizei, angajații cu performanțe scăzute sunt mai vulnerabili ca niciodată.

Patru din cinci manageri generali se așteaptă la o recesiune în următoarele șase luni, ceea ce se traduce prin faptul că eforturile lor sunt mai concentrate ca oricând pe eficientizarea costurilor, mai ales pe reducerea celor care au de-a face cu personalul slab performant.

26% dintre companii vor reduce numărul de angajați cu normă întreagă în următoarele 12-18 luni, potrivit celui mai recent sondaj Pulse Survey al PwC, bazat pe feedback-ul a 657 de directori executivi din SUA.

Mai mult de o treime (37%) au declarat că sunt „complet încrezători” în capacitatea companiei lor de a îi identifica pe cei cu performanțe slabe și a renunța la serviciilor lor, ca un prim pas în controlarea costurilor forței de muncă.

Mai mult, 81% dintre directorii de resurse umane au spus că implementează cel puțin o tactică de reducere a forței de muncă, în perioada următoare, printre care pensionarea voluntară, înghețarea angajărilor și prioritizarea în funcție de performanță. Tu ai simțit asta în organizația din care faci parte?

Musk și Twitter: cum să distrugi rapid o organizație.

Noua viziune a lui Elon Musk pentru Twitter nu s-a dovedit atrăgătoare pentru majoritatea oamenilor rămași în companie după primul val de concedieri.

Mai puțin de jumătate din cei aproximativ 4.000 de angajați rămași în companie după recentele disponibilizări plănuiesc să-i fie alături în continuare lui Musk, ceilalți căutând deja locuri de muncă în care să nu întâlnească un CEO narcisist, egocentric, abuziv și cu decizii abrupte.

Musk le-a ordonat angajaților Twitter interesați să lucreze pentru versiunea sa „hardcore” a Twitter să se înregistreze pe o listă până joi, la final de program, pentru a-și păstra locul de muncă; în caz contrar considerându-se automat că au demisionat voluntar.

Atât de mulți angajați au refuzat să se înscrie, înfiorați de gestionarea recentă a managementului, încât i-a luat pe Musk și echipa sa de tranziție prin surprindere, conform Business Insider.

Twitter și-a închis brusc birourile joi, pe fondul a ceea ce a fost considerat demisie în masă, iar angajaților li s-a cerut să plece și li s-a interzis reintrarea în spațiu până luni (azi). Un motiv al închiderii birourilor este și frica managementului de sabotaje și dereglări ale sistemelor informatice, din partea angajaților nemulțumiți.

O parte din reacțiile angajaților au devenit virale:

@fredericktjoseph Welp Elon… #elon #elonmusk #twitter #twittermemes #sanfrancisco

Tiktok failed to load.

Enable 3rd party cookies or use another browser

Chiar și cu mai puțin de 2000 de angajați rămași, Musk a trimis și o avertizare către toți managerii companiei, amenințându-i că vor fi concediați dacă îi susțin pe angajații care nu sunt „excepționali”, continuând astfel tratamentul șoc aplicat în noul regim instaurat la Twitter.

Sursă foto: Aurich Lawson/ Ars Technica

Cercetare: cum gestionează managerii conflictele?

Georgiana Bigea, doctorandă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj-Napoca relocată temporar pentru un schimb de experiență la Universitatea din Fribourg, Elveția, realizează o cercetare cu scopul de a măsura modul în care managerii gestionează conflictele în cadrul organizațiilor. Un aspect despre care se vorbește mult prea puțin și care are o importanță majoră în cadrul organizațiilor.

Haideți să o ajutăm prin completarea chestionarului și să contribuim la cercetarea relevantă, utilă și valoroasă la care lucrează. Este o ocazie bună de a porni un dialog necesar despre conflictele de la locul de muncă și modul în care managerii gestionează situația. În plus, în momentul în care răspundeți, sunteți înscriși automat și într-un concurs.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi datorită sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Ai ajuns la jumătatea ediției de azi și ai aflat multe lucruri interesante.
Mulțumim că nu te oprești aici și continui că citești tot ce ți-am pregătit!

Bolile mintale: următoarea pandemie. Cât ajunge să coste bunăstarea angajaților?

Subiectul sănătății mintale este unul delicat în SUA, unde lipsa accesului gratuit la servicii medicale cauzează probleme sociale majore, iar asta nu se repercutează doar asupra indivizilor, ci și asupra angajatorilor, pe care îi atinge unde îi doare mai tare: la profituri.

Au apărut cercetări care cuantifică pierderile companiilor cauzate de starea fizică și mintală precară a angajaților. Iar cei care au răspuns că starea lor mintală este slabă (3%) sau doar suficient de echilibrată (16%) sunt campionii concediilor neprogramate. Aceștia lipsesc de la muncă de patru ori mai des decât colegii care își evaluează sănătatea mintală că fiind bună (34%), foarte bună (34%) sau excelentă (13%).

În cifre clare, asta se traduce prin 12 zile libere în plus pentru prima categorie, față de doar 2,5 zile pentru ceilalți. Iar în bani, fiecare zi pierdută înseamnă 340$/ angajat full time și 170$ pentru part time. Mai precis, vorbim despre o pierdere cumulată de 47,6 miliarde de dolari, la nivelul forței de muncă din SUA. O sumă pe care nici statul și nici antreprenorii nu o mai pot ignora pentru mult timp.

Sursă foto: Getty Images

Categoriile cele mai afectate de aceste probleme sunt tinerii și femeile - ori, cel puțin ei recunosc mai des. Astfel, femeile sub 30 de ani o duc cel mai greu din această perspectivă (36%), iar pe piața muncii sunt disproporționat de dezavantajate.

Importanța bunăstării psihice a angajaților, chiar și din perspectivă economică, a fost demonstrată în nenumărate studii. Ea stă la baza unei organizații funcționale și trebuie să fie o prioritate pentru oricine dorește să construiască sustenabil și eficient, pe termen lung.

Într-o țară ca România, care nu oferă aceste servicii, sau acolo unde ele nu sunt de calitate, un pachet de angajare care include și servicii de wellbeing poate face diferența.

Sursă foto: Gallup

Scurte și tari.

Angajata plătită cu mai puțin de 700 de lei pe lună a câștigat definitiv procesul împotriva firmei Tanex, după 2 ani. În mai 2020, Angelica Rădulescu, angajată pe atunci la Tanex, a postat pe Facebook o fotografie cu salariul ei. După o lună de muncă, primise 693 de lei (670 de lei ca avans, și 23 de lei lichidare). Nu a fost singura angajată care a pățit asta, însă a fost singura concediată, după ce angajatorul a invocat o „abatere disciplinară gravă”, prin faptul că muncitoarea ar fi făcut „declarații publice în mass-media despre societate și despre salariații acesteia, prejudiciind imaginea acestora”. Deși nimeni nu i-a dat vreo șansă de reușită, femeia a dat Tanex în judecată, și ieri a câștigat definitiv procesul, verdict în urma căruia va primi toate salariile.
___

Avem tot mai puțini tineri în Europa. Tinerii de 15-29 de ani reprezentau 16,3% din populația UE, la 1 ianuarie 2021. Populația Europei îmbătrânește, iar până în 2050 ponderea tinerilor va fi de 14,9%. România se numără printre țările unde îmbătrânirea se accentuează: sunt cu 21% mai mulți cetățeni care au peste 65 de ani decât copii până în 14 ani.

___

Traumele din copilărie cresc riscul apariției tulburărilor mintale. Dacă în copilărie ai avut parte de traume emoționale sau fizice, crește de trei ori riscul de a dezvolta anxietate, psihoză, OCD sau tulburări de tip bipolar la vârsta maturității, conform studiului realizat de cercetătorii de la Institutul de Cercetări Medicale Hospital del Mar.

___

SUA încurajează tranziția către energie verde în țările subdezvoltate. Reprezentanții americani ai comisiilor de mediu au dezvăluit un plan de compensare a emisiilor de carbon care ar permite corporațiilor să finanțeze proiecte de energie regenerabilă în țările în curs de dezvoltare care se luptă să treacă de la combustibilii fosili către soluții moderne, precum cele eoliene sau solare.

Sursă foto: Zbynek Burival on Unsplash

#Știațică?

Ce se întâmplă în creierul tău în timpul unui conflict?

Pe fiecare parte a creierului nostru, în spatele nervilor optici, există câte un nucleu al amigdalei cerebrale, care detectează frica și care ne ajută corpul să răspundă în mod corespunzător. Atunci când percepem o amenințare, amigdala începe să reacționeze, semnalând eliberarea hormonilor de stres precum cortizolul și adrenalina. Aceste răspunsuri instinctuale economisesc timp și energie și adesea ne mențin în siguranță.

Psihologii au descoperit că reevaluarea unei situații emoționale într-o lumină mai pozitivă sau neutră, ori ca o provocare, în loc de amenințare, îi ajută pe oameni să se concentreze și să ia decizii mai potrivite cu privire la modul de a acționa în astfel de situații.

Sweet and Spicy, bunătăți oferite de Tata Vlad.

Bunătățile de azi vin de la Work Chronicles, fără doar și poate una dintre cele mai de preț surse de amuzament dulce-amar, care surprinde de fiecare dată perfect cutumele de pe piața muncii.

Dacă te regăsești vreodată în situația de mai jos, iar lucrurile sună clișeic, exersat, și jobul este ambalat ca un pitch de vânzări, poate că ar trebui să nu ignori semnalele care te împing să părăsești încăperea. Lucrurile care „sună prea frumos pentru a fi adevărate” chiar așa și sunt.

Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului. Savurați cu încredere!

InSPORation.

Ia-ți aproape cutia cu șervețele și dacă n-ai văzut încă noua reclamă de sărbători de la John Lewis, apasă play. Bine, asta e treaba cu reclamele bune, că și dacă ai mai văzut-o, tot îi mai dai play o dată. Cum tocmai ce-am făcut eu în timp ce scriam textul ăsta.

Pe principiul „nu reparăm ceea ce nu-i stricat”, cunoaștem tradiția festivă a spoturilor John Lewis. Retailerul nu este pe cale să reinventeze roata în acest an – mai mult, merge pe traseul bine bătătorit al agenției de publicitate Adam&EveDDB, pentru a produce o poveste, ca de obicei, plină de emoție.

Un bărbat se luptă să învețe să se dea pe skateboard, iar skateboard-ul câștigă. Și cumva, niciun ochi nu rămâne neînlăcrimat până la final. O reclamă emoționantă și cu mult sens, menită să promoveze programul „Building Happier Futures” din cadrul John Lewis Partnership – un angajament de a ajuta tinerii din sistemul de îngrijire de stat pe termen lung.

Cartea câștigătoare.

Atenția noastră este unul dintre cele mai valoroase bunuri. Asta ne spune Jenny Odell în cartea „Cum să nu faci nimic. Economia atenției și capcanele ei”. Ne sacrificăm sănătatea și libertatea pentru a alimenta o lume care crede că valoarea noastră se măsoară în productivitate.

Considerată cartea anului, ne propune o schimbare a perspectivei în care privim lucrurile. Cum ar fi dacă o atenție mai mare asupra lucrurilor care chiar contează ar duce la o înțelegere mai adâncă a sinelui?

Ce-am mai muncit.

Ce îi lipsește sectorului IT din România? Cum putem schimba și repara România? Care sunt oportunitățile unui tânăr student în străinătate?

Abel Aioanei, un tânăr remarcabil timișorean care studiază și lucrează în Copenhaga, la unul dintre unicornii din sectorul fintech, ne răspunde la toate aceste întrebări în noul episod SPARKS.

Credem în puterea exemplelor și vă facem cunoștință cu tot mai mulți tineri remarcabili care au educația, curajul și determinarea de a schimba lucrurile în România.

Tu ce crezi despre spusele lui Abel?