BONUS: Cum să îți stabilești inteligent planul de carieră și să alegi între pasiune și salariu; Școala și elevii din România suferă mai rău ca acum 100 de ani
Problema după părerea mea este că amândoi au dreptate, și angajatorul și angajatul.
Problema este de fapt că nu există transparență între cei doi sau că nu s-au adaptat corect la ce înseamnă munca digitală sau aceea unde ai nevoie în mare parte de minte, nu de mâini, în ziua de astăzi.
Nu este corect să te angajezi pe full time 8 ore pe zi la doi angajatori care nu știu unul de celălalt, adică nu știu că au angajat același om pe normă întreagă.
Angajatorii și angajați laolaltă ar trebui să conștientizeze că nimeni nu muncește efectiv 8 ore pe zi, productiv și nici nu ar trebui să ceară acest lucru.
Numeroase studii arată că practic suntem productivi în jur de 3 ore pe zi, în rest ne pierdem timpul cu ceremonii inutile și cu proceduri prost gândite.
Angajatorii ar trebui să încerce să eficientizeze munca în compania lor și să ofere și contracte de muncă sau parteneriat B2B pe 2-4 ore pe zi, fără să scadă salariile. Dacă angajatul nu performează, îl schimbi. Dacă partenerul nu livrează, cauți altul și nu-l mai plătești pe celălalt.
Iar cine poate să ducă două joburi, fiecare cu câte 4 ore pe zi, să o facă, atât timp cât angajatorii, sau partenerii de business, știu care este disponibilitatea ta reală, și sunt de acord cu ea.
Prea suntem înrădăcinați în mentalitatea asta veche de muncitori dedicați companiei 100% ca și cum ar fi a lor, sau ca și cum ar face parte dintr-o afacere de familie, și în mentalitatea asta de a tace și a înghiți vrăjelile angajatorului doar pentru a-l putea fenta, în loc să încercăm să-l convingem, sau mai bine spus să-l constrângem la un contract just și echitabil pentru toți, din care să crească și business-ul dar și angajații lui.
Problema după părerea mea este că amândoi au dreptate, și angajatorul și angajatul.
Problema este de fapt că nu există transparență între cei doi sau că nu s-au adaptat corect la ce înseamnă munca digitală sau aceea unde ai nevoie în mare parte de minte, nu de mâini, în ziua de astăzi.
Nu este corect să te angajezi pe full time 8 ore pe zi la doi angajatori care nu știu unul de celălalt, adică nu știu că au angajat același om pe normă întreagă.
Angajatorii și angajați laolaltă ar trebui să conștientizeze că nimeni nu muncește efectiv 8 ore pe zi, productiv și nici nu ar trebui să ceară acest lucru.
Numeroase studii arată că practic suntem productivi în jur de 3 ore pe zi, în rest ne pierdem timpul cu ceremonii inutile și cu proceduri prost gândite.
Angajatorii ar trebui să încerce să eficientizeze munca în compania lor și să ofere și contracte de muncă sau parteneriat B2B pe 2-4 ore pe zi, fără să scadă salariile. Dacă angajatul nu performează, îl schimbi. Dacă partenerul nu livrează, cauți altul și nu-l mai plătești pe celălalt.
Iar cine poate să ducă două joburi, fiecare cu câte 4 ore pe zi, să o facă, atât timp cât angajatorii, sau partenerii de business, știu care este disponibilitatea ta reală, și sunt de acord cu ea.
Prea suntem înrădăcinați în mentalitatea asta veche de muncitori dedicați companiei 100% ca și cum ar fi a lor, sau ca și cum ar face parte dintr-o afacere de familie, și în mentalitatea asta de a tace și a înghiți vrăjelile angajatorului doar pentru a-l putea fenta, în loc să încercăm să-l convingem, sau mai bine spus să-l constrângem la un contract just și echitabil pentru toți, din care să crească și business-ul dar și angajații lui.