HWNews #10. Azi, despre sindromul impostorului, scaunele pentru workaholici și mediocritatea dominantă a managerilor din Europa.
Bonus: Ce joburi vor Zeții, cum ne șlefuim corporateza și plusurile și minusurile muncii la distanță.
Servus! Suntem la ediția 10 a Newsletterului Hacking Work și la peste 3100 de abonați - iar pentru asta vă suntem recunoscători fiecăruia dintre voi.
Împreună, ducem misiunea asta mai departe, scriem și vorbim clar, curajos și cinstit despre piața muncii, ca să ajutăm oamenii buni și profesioniștii pasionați să găsească împlinire, sens și bucurie în ceea ce fac.
Să vă fie de folos!
Munca la distanță agravează sindromul impostorului.
70% din populație a suferit cel puțin o dată de sindromul impostorului, potrivit International Journal of Behavioral Science. Ba mai mult, într-un studiu recent desfășurat pe piața muncii din Statele Unite, 40% din 1000 de angajați au admis că se luptă cu sindromul impostorului, în activitatea lor de zi cu zi. Cu alte cuvinte, foarte mulți oameni se simt incompetenți și nepregătiți pentru ce au de făcut și au momente în care cred că ocupă un rol pe care nu îl exercită cu competență sau primesc un salariu mai mare decât cel meritat.
Sindromul impostorului poate fi și mai intens într-un mediu în care comunicarea nu are loc în mod direct. Contactul personal redus ne determină să ne retragem în capul nostru, iar fără beneficiul limbajului corpului și al altor comunicări nuanțate din partea celorlalți, care ne oferă feedback imediat, gândurile noastre autolimitante tind să preia controlul.
Acest lucru poate duce la o pantă alunecoasă, în care căutăm dovezi pentru a ne confirma cele mai negative convingeri - că nu suntem suficient de bine pregătiți pentru misiunea care ne-a fost încredințată și că nu merităm locul pe care l-am obținut în cadrul echipei din care facem parte.
Prevalența muncii la distanță a făcut, de asemenea, mai dificil și pentru manageri să-și poată ajuta echipele să identifice și să combată sindromul impostorului, atunci când acesta apare.
Lisa Ames, CMO al Norwest Venture Partners, dezvăluie propria ei luptă cu sindromul impostorului în timpul pandemiei și lecțiile pe care le-a învățat, ca lider care coordonează o echipă remote:
Împărtășește-ți povestea și experiențele cu echipa ta, asumă-ți vulnerabilitatea și încurajează-i și pe ceilalți să iasă din zona de confort.
Ascultă activ, păstrează-te atent la indiciile de bază ale sindromului impostorului (spre exemplu, dacă un membru al echipei manifestă un comportament autocritic puternic, pare nesigur pe abilitățile sale sau tinde să își minimizeze contribuțiile).
Adu oamenii împreună, constant, în întâlniri informale și fără agendă prestabilită.
Pune întrebări în mod clar și empatic, interesează-te realmente de modul în care se simte echipa ta.
Oferă feedback pozitiv, în mod clar și specific.
Sprijină-le membrilor echipei tale dezvoltarea profesională, acumularea de noi cunoștințe și evoluția constantă, personalizată ambițiilor lor de carieră.
Sursa foto: The Imposter, Russell Harry Lee
Design revoluționar: Scaunul de birou pentru workaholici
Vrei să readuci oamenii la birou și te zbați degeaba? Poate ar fi cazul să te gândești că ar trebui să redesenezi experiența pe care le-o oferi acolo. Circulă viral aceste imagini create de designerul britanic Chairbox, care ironizează modul în care prea multe companii își consideră și tratează angajații. Ne-a plăcut expresivitatea ”scaunelor multifuncționale 2 în 1”, care par desenate special pentru workaholicii ce și-ar petrece întreaga viață la birou.
”Imediat ce angajatul își dă viața la muncă, firma trebuie doar să pună capacul peste scaun și să depoziteze angajatul în cimitirul corporației”, scrie Chairbox, descriindu-și produsul.
Sincere condoleanțe, dacă simțiți o astfel de experiență la job. Aveți măcar colivă la desert?
Europa, campioană mondială la manageri mediocri.
De 10 ani încoace, țările Europei sunt în fruntea clasamentului celor mai fericite locuri de pe planetă. În 2022, cei mai fericiți oameni locuiesc în 8 țări din Europa. Am putea spune că totul e lapte și miere aici, dar în realitate lucrurile sunt mult mai șubrede.
Pe cât de fericiți ne declarăm, pe atât de nemulțumiți suntem de locul de muncă. Procentul angajaților implicați la locul de muncă (14%) în Europa este cu 7 puncte procentuale mai mic decât media globală (21%).
Explicația că europenii muncesc pentru a trăi și nu trăiesc ca să muncească a fost deseori invocată pentru a justifica nemulțumirea lor față de locul de muncă. Și totuși dacă această nemulțumire ar fi cu adevărat bazată pe cultură, de ce există atâtea organizații cu o rată de implicare a angajaților de 2 ori mai mare decât cea globală?
Principala cauză a fost tratarea necorespunzătoare a oamenilor la locul de muncă, volumul de lucru, problemele de comunicare și lipsa sprijinului, conform Gallup. Pe cine au toate în comun? Pe manager. Studiile arată că 70% din variația implicării membrilor unei echipe este determinată de manager.
97% dintre managerii germani consideră că sunt manageri buni, însă 69% dintre angajații germani declară că au manageri nepotriviți. Deloc întâmplător, 60% dintre managerii germani declară că nu au avut nicio pregătire în management.
Două treimi dintre angajații care cred că managerul lor îi ajută să-și stabilească prioritățile sunt angajați implicați, conform unui studiu Gallup. Organizațiile care conștientizează că relația manager-angajat este cel mai important motor al implicării și creșterii angajatului și abordează acest aspect cu aceeași rigoare, disciplină și dedicare cu care abordează alte probleme de afaceri vor avea o rată mare a implicării angajaților.
Fericirea întrece salariul în topul așteptărilor angajaților.
90% dintre angajați cred că cel mai mult la locul de muncă contează „cum ne simțim”, iar majoritatea consideră că este responsabilitatea angajatorului lor să creeze un mediu de lucru fericit, conform unui nou sondaj Indeed-Forrester.
Salariul echitabil și flexibilitatea sunt beneficii importante în acest moment, însă pentru a obține bucuria reală de a merge la muncă angajații trebuie să fie energizați și motivați de ceea ce fac, să resimtă sentimentul de apartenență și să aibă încredere în angajatorul lor.
80% din respondenți doresc să li se pună la dispoziție informații despre bunăstarea angajaților înainte de a accepta o ofertă de muncă, iar 61% cred că în zece ani de acum încolo, angajații nu se vor mai îndrepta spre companiile care nu acordă prioritate fericirii și bunăstării.
Mai mult, un nivel scăzut de bunăstare la locul de muncă vine la pachet cu 84% mai multe șanse ca angajatul să-și părăsească actualul loc de muncă. La polul opus, angajații mai fericiți sunt mai implicați și pot aduce profituri cu 23% mai mari pentru companiile care pun preț pe starea lor.
MIT: Munca remote reduce drastic inovația.
Odată cu munca de la distanță, la prestigiosul MIT (Massachussetts Institute of Technology), comunicarea directă între diferite centre de cercetare s-a diminuat cu 38%, ceea ce a dus la o scădere a conexiunilor între persoane care nu au avut nicio altă interacțiune anterioară și care stau la baza schimbului de idei noi ce contribuie la inovație, după cum ne demonstrează un nou studiu realizat chiar de ei.
Pe măsură ce organizațiile îmbunătățesc modul de realizare a muncii de acasă, ar trebui să găsească și modalități de a încuraja interacțiunile întâmplătoare între departamente, pentru a stimula răspândirea informațiilor noi și contactul cu oameni din domenii conexe.
Munca de la distanță dă naștere unui nou tip de de turism.
Angajații profită de flexibilitatea muncii și se transformă în nomazi digital, iar tot mai multe țări oferă diverse beneficii pentru a atrage mai mulți turiști. Unele țări se gândesc să ofere vize pentru nomazii digital, pentru a le extinde șederea. Localnicii se opun, însă, unui flux mare de străini, pentru că șederea lor afectează prețurile chiriilor, dar și mediul înconjurător - un exemplu în acest sens ar fi Bali, unde în locul lanurilor de orez apar hoteluri sau vile.
Care sunt zilele bune pentru creativitate la birou?
Experiența de la locul de muncă influențează semnificativ creativitatea și performanța angajaților, conform cercetătorilor de la Universitatea Virginia Commonwealth. Pentru a-și întări afirmațiile, ei au realizat un studiu despre cum arată o zi la birou pentru fiecare angajat dintre cei 11.000 de respondenți.
Au descoperit că există cinci categorii de experiențe la locul de muncă: zile toxice (în jur de 8% din totalul zilelor de muncă), zile în care suntem detașați (aproximativ 10%) și nu ne implicăm în activități, zile normale (34% din totalul zilelor lucrătoare), zile de foc sau criză (în jur de 19%) și, în final, zilele ideale pentru muncă.
Oamenii au un nivel ridicat al creativității în zilele ideale, dar și în acele zile de foc, pentru că întâmpină anumite obstacole pentru care trebuie găsite soluții rapide. La polul opus, în zilele toxice, sugrumate de deadline-uri și diverse conflicte ori în zilele în care suntem detașați creativitatea și performanța au un nivel foarte scăzut.
Birourile trebuie redesenate pentru munca post-pandemie.
Doar 38% dintre angajați spun că organizațiile au modernizat tehnologiile video pentru o mai bună calitate a ședințelor online, conform celui de-al 5-lea raport anual privind munca de la distanță realizat în 2021 (State of Remote Work).
De la începutul pandemiei și până azi, doar 24% dintre companii au mărit numărul sălilor de ședință și a spațiilor de colaborare. Cu toate acestea, doar 36% dintre angajați susțin că biroul este locul potrivit atunci când ai de realizat muncă individuală. Dacă locul tău de muncă nu e pregătit pentru munca de tip hibrid, atunci e posibil să fie un spațiu care nu aduce niciun plus de valoare.
Sursă foto: Johnson Wang / Unsplash
Ce joburi caută tinerii Zet?
Este clar că tinerii din GenZ gândesc diferit față de generațiile anterioare, iar asta se vede în felul în care lucrează și în criteriile pe baza cărora își aleg meseriile. Angajații din Generația Z sunt cei mai mulțumiți, comparativ cu alte generații, cu rolurile care le oferă oportunitatea de a modela cultura organizațională și de a avea impact social, de asta caută locurile de muncă care sunt înrădăcinate în comunitate și creativitate, conform unui raport Glassdoor.
În topul celor mai căutate 10 poziții de către GenZ, pe locul 1 se află Recrutarea Corporativă, evaluând poziția la un rating de 4.79 din 5, urmat de poziția de Manager de Marketing (4.56) pe locul 2 și Social Media Manager (4.46) pe locul 3. Nu e de mirare faptul că mulți dintre tinerii care lucrează în industrii creative sunt creatori de conținut pentru companii mai mari, care rezistă la schimbările economice.
Pe lângă aceste joburi, topul continuă cu Data Scientist, Product Manager, Specialist IT, Coordonator de cont, Analist de Credit, Inginer de proiect, iar pe locul 10 se află poziția de Specialist de Vânzări (4.28).
3 idei bune pentru interviu.
Mergi la interviu. Sunt trei lucruri care te vor ajuta să faci impresie bună: oferă exemple concrete atunci când ți se cere să descrii o situație prin care ai trecut și documentează-te despre compania la care aplici, află care sunt misiunea și viziunea ei, pentru a te convinge dacă e locul potrivit pentru tine - asta spun editorii de la Fast Company.
De asemenea, e bine să te arăți curios și să pui întrebări smart interlocutorilor tăi, în timpul interviului - cum ar fi cum se simt ei în companie, care sunt responsabilitățile lor sau cum arată o zi în activitatea lor.
Mission Impossible 2022: Recrutarea și Loializarea în IT.
Companiile din industria tech se confruntă cu adevărate provocări când vine vorba de recrutare și de munca în sistem hibrid. Vor fi schimbări semnificative (acolo unde nu se întâmplă asta deja) în procesele de recrutare și în ceea ce privește munca de la distanță, după cum ne arată raportul realizat de A.Team, pe baza unui sondaj care a inclus atât angajați, cât și reprezentanți din C-level.
39% dintre angajatori susțin că locurile de muncă disponibile, precum cel de specialist de produs sau inginer, se ocupă cel mai greu, iar 62% declară că durează mai mult de 4 luni pentru a găsi persoana potrivită pentru rolurile respective.
Cauza principală pentru durerile de cap ale oamenilor de HR ar fi Marea Demisioneală. Aproximativ 44% dintre companii și-au pierdut cei mai buni angajați, iar pentru a compensa măcar parțial pierderile, 80% dintre organizații susțin că se gândesc să angajeze oameni fără studii aprofundate în domeniu. Printre ele se numără și giganții Apple și Meta, care au anunțat deja că pentru anumite roluri vor renunța la cerințe legate de studiile superioare.
87% dintre cei intervievați susțin că doar cu ajutorul programelor de mentorat și al cursurilor care asigură dezvoltarea profesională vor reuși să crească gradul de loialitate al angajaților. În ceea ce privește munca de la distanță, 55% dintre companii se gândesc să le ceară angajaților să vină mai des la birou.
Doar că asta s-ar putea să nu fie cea mai bună decizie, iar angajații ar putea avea reacții dure (cum e exemplul angajaților de la Apple) sau e posibil să consulte site-urile de joburi și să le caute doar pe acelea care vin la pachet cu flexibilitate 100%.
Nu te grăbi nicăieri, ai ajuns doar la jumătatea newsletterului, iar în partea a doua avem mult conținut foarte-foarte atrăgător și distractiv 😊.
Dacă ne citești pe GoogleMail, mergi acum pe browser ca să citești tot ce ți-am pregătit, iar dacă pui lectura pe pauză, nu uita să revii.
Un nou trend isteț de la Google: Quiet Hiring.
Ca răspuns la Quiet Quitting, a apărut Quiet Hiring – o metodă excelentă pentru angajatori, dar periculoasă pentru angajații mediocri. Concret, este vorba de identificarea și ”vânarea” în scop de recrutare a angajaților proactivi, motivați, implicați.
Fie că sunt deja angajații tăi sau lucrează la alte firme, strategia Quiet Hiring se concentrează pe alegerea profesioniștilor cu grad înalt de implicare și motivație și plasarea rapidă și prioritară a acestora în rolurile potrivite profilului lor.
Noua strategie de recrutare, folosită și promovată de Google, se dovedește a fi extrem de eficientă – însă funcționează doar pentru angajații dispuși să exceleze. În esență, „Quiet Hiring” se concentrează pe angajații care vor să-și asume responsabilități suplimentare, iar cum studiile arată că cei cu performanțe înalte pot produce cu 400% mai mult decât angajatul obișnuit, din perspectiva afacerii, prioritizarea acestora are sens fiindcă aduce rezultate financiare valoroase.
Dar cum rămâne cu toți cei care „demisionează tacit”, adică fac quiet quitting? În mod cert, le va fi mult mai greu să obțină un loc de muncă la Google sau la o companie cu valori similare. Trendul de Quiet Hiring le dă puterea înapoi angajaților – dar doar celor care doresc să avanseze în cariera și să obțină performanțe de top.
Sursă foto: Randy Fath on Unsplash
Vorbiți corporateza? Poate o mai șlefuiți.
Online-ul a dus inevitabil la o răcire a relațiilor interumane, la o comunicare sterilă care se desfășoară în cea mai mare parte în scris, prin e-mailuri sau pe chat. Multe fraze standard utilizate în e-mail-uri pot fi interpretate ca pasiv-agresive. Fiecare destinatar are propriul lui mod de interpretare a mesajului, fiind destul de dificil să interpretăm corect tonul unei fraze scrise.
Printre cele mai comune expresii pasiv-agresive folosite în comunicarea la locul de muncă se află clasicul „kind/friendly reminder” din engleză, ce poate fi interpretat ca o formulare de falsă amabilitate, în timp ce „Așa cum am promis” sau „Așa cum am discutat” pot fi omise, deoarece sunt adesea interpretate drept mărci ale superiorității. În loc să le folosești, ai putea trece direct la subiect.
„Mulțumiri anticipate” ar putea forța interlocutorul să facă ceea ce i-ai cerut, înainte de a analiza dacă are resursele necesare, iar „S-a notat!” sau „Se face!” sunt expresii rigide, militărești, care de obicei se citesc cu ochii dați peste cap. Ar putea fi înlocuite cu niște cuvinte mai prietenoase - chiar și simplele „Mulțumesc” sau „Am primit” ar putea face diferența.
Scriind acest segment, ne-a ajuns sub ochi un promo al filmului românesc ”Team Building”, care ajunge în cinematografe pe 30 septembrie. Priviți ce frumos este demontată ”corporateza” în acest film, pe care îl recomandăm cu căldură tuturor celor care s-au săturat de limba de lemn din organizații:
https://youtube.com/shorts/yRpgt91SJNw
Idei noi: salariu mărit pentru demisionari.
Angajații care anunță cu șase săptămâni mai devreme că vor părăsi compania primesc o mărire salarială de 10% pentru restul zilelor petrecute în companie, explică Jon Frank, fondatorul agenției Gorilla 76, într-o postare pe LinkedIn.
Acest lucru la prima vedere șocant îi încurajează pe oameni să schimbe ceva în viața profesională, să facă ceva diferit dacă se simt blocați, iar compania îi ajută să găsească un loc de muncă potrivit, pentru a avea o tranziție ușoară. La rândul ei, compania câștigă claritate și eficiență: poate lucra din timp la procesele de înlocuire și evită pagubele produse de un comportament de tip quiet quitting.
Nu în ultimul rând, compania câștigă simpatia și deschiderea demisionarilor, care ar putea lua în calcul să se întoarcă la un moment dat, dar reușește și să proiecteze în interiorul echipei o atmosferă mai relaxată, în care oamenii simt că există o plasă de siguranță ceva mai solidă decât înainte.
Scurte și tari
De ce eșuează săptămâna de lucru de patru zile? Sunt cinci mari erori strategice pe care le-a identificat Stephanie Vozza la cei care au încercat fără succes. Dacă te gândești să treci la acest model, e musai citești, ca să știi de ce să te ferești.
___
Cum să demisionezi înțelept și cu stil. Un ghid foarte complet, foarte folositor și foarte elegant alcătuit de Stylist, o platforma de lifestyle britanică.
___
Cum cucerești atenția și simpatia recrutorului? Nickle LaMoreaux, Chief Human Resources Officer la IBM, zice că este important să arăți în CV, interviu sau scrisoarea de intenție exemple din ce ai muncit și ai reușit, dar mai ales să încerci să explici cum îți vei folosi priceperea pentru a rezolva una dintre problemele actuale ale angajatorului. A fi proactiv este mereu o idee bună.
___
Paradoxul monitorizării. Angajații supravegheați agresiv de șefi și de firmă tind să încalce mai des regulile, devin mai leneși și mai lenți și chiar fură din bunurile firmei, mai mult decât cei nesupravegheați, arată un studiu al cercetătorilor de la Harvard citat de Fortune.
___
Indienii, mai mulți decât chinezii. Un raport al ONU arată că India va depăși China ca număr de locuitori, în 2023. Ambele țări au acum circa 1,4 miliarde de cetățeni, iar în întreaga lume există 8 miliarde de oameni, estimările fiind că vom fi 8,5 miliarde în 2030.
___
Fabrică Ericsson în România. Gigantul Ericsson va construi o fabrică de dispozitive 5G de mari dimensiuni în România. Grupul suedez caută un spațiu 30.000 de metri pătrați necesar unei noi fabrici de sisteme radiante pe tehnologie 5G, o adevărată provocare pentru dezvoltatorii imobiliari specializați în spații industriale.
___
Engleza pierde teren, în comunicarea globală.
The Economist a studiat schimbările de trend din industria muzicală pe parcursul a 5 ani, pe baza melodiilor din top 100 de piese din 70 de țări. Examinând 13.000 de hituri în 70 de limbi, împreună cu genul, limbajul liric și naționalitatea artistului, țările au fost grupate în funcție de preferințele muzicale:
Grupul celor care preferă muzica în limba engleză: numărul hiturilor în engleză a scăzut de la 92% la 90%;
Grupul celor care preferă spaniola: engleza pierde teren, de la 25% din hituri ajungând la 14%;
Grupul care ascultă melodii locale, indiferent de limbă: limbă engleză a scăzut de la 52% la 30%.
În general, când vorbim despre muzică, există o tendință de declin a supremației limbii engleze. Trendurile din industria muzicală se schimbă, tot mai multe melodii străine devenind hituri internaționale.
Reîncep cursurile și evenimentele la Școala SPOR.
Am acaparat luna noiembrie cu evenimente faine și îndelung așteptate. Primele la care suntem nerăbdători să ne întâlnim sunt conferințele Community Conference. Quality is not a standard de la Timișoara (7 noiembrie) și Cluj (8 noiembrie) dedicate comunității tech. Discutăm împreună cu Peter Leeson și Monica Chiș, consultați recunoscuți cu expertiză solidă în domeniu, despre un subiect strategic important – calitatea, într-o atmosferă prietenoasă și confortabilă.
Continuăm discuția despre calitate în cadrul The Smart Leadership Workshop: Motivating Quality care va avea loc la Cluj (15 noiembrie) și Timișoara (17 noiembrie). Alături de Peter Leeson, participanții la workshop vor învăța în mod interactiv ce înseamnă o cultură eficientă pentru calitate și inovație în echipe, departamente și organizații, și cum o pot construi.
Prin exerciții practice, vom identifica punctele forte și slabe ale culturii, vom discuta abordări și posibilități de consolidare a aspectelor benefice și de înlăturare a celor dăunătoare. Va fi o zi de instruire, un atelier în care vom învăța cum să facem o diferență reală în organizația pe care o conducem sau din care facem parte.
Ne vedem la workshopul lui Peter, musai!
#Știațică?
Angajații economisesc bani aducându-și câinii la muncă. Se pare că proprietarii de câini nu au probleme cu întoarcerea la birou, iar asta pentru că a-ți aduce animalul de companie la muncă nu este doar un lucru bun pentru bunăstarea mintală, ci reprezintă și o economie considerabilă de bani.
În medie, angajații americani ar putea economisi 138 de dolari săptămânal, sau peste 7.000 de dolari anual, dacă angajatorii le permit să-și ducă animalul de companie la muncă, potrivit unui studiu recent al serviciului mobil de îngrijire a câinilor Barkbus. Același raport a constatat că 86% dintre angajați ar aștepta cu nerăbdare să lucreze la birou mai mult, dacă ar putea să-și aducă zilnic blănoșii la serviciu.
Companii precum Amazon, Ben & Jerry’s, Etsy, Glassdoor, Google și ClickUp au adoptat deja acest nou trend. Chiar și multe instituții conservatoare o iau în considerare, precum firma londoneză Slaughter and May, care și-a lăsat avocații să-și aducă câinii la muncă. Întrucât companiile fac eforturi pentru politica de întoarcere la birou, acesta ar putea fi un alt beneficiu atrăgător pentru a încuraja angajații să se alăture bucuroși.
Sursă foto: Cookie the Pom on Unsplash
Cartea câștigătoare.
Vorbim despre sens și semnificație în fiecare ediție, iar azi îți recomandăm o carte esențială, emoționantă și tăioasă, totodată. Societatea bazată pe individualism în care trăim duce la formarea unor conexiuni tot mai superficiale între oameni. Autorul cărții „Al doilea munte. În căutarea sensului vieții”, David Brooks, ne oferă câteva explicații și argumente în cartea sa.
Deși punem pe primul loc cariera, situația materială sau statutul, ajungem într-un moment în care ne schimbăm radical punctul de vedere și ne orientăm mai mult spre relații, vocație și comunitate, căutând un sens mult mai profund.
Sweet and Spicy.
Amy Hwang este caricaturist pentru The New Yorker încă din 2010 și câștigătoarea premiului Silver Reuben 2019 al Societății Naționale a Caricaturiștilor.
Un artist complex și fin observator al comportamentelor umane, care își extrage inspirația din realități cotidiene, sociale și chiar politice, pe care mai apoi le „îmbracă” elocvent și curajos în ilustrații inteligente, pline de umor, satiră și sens: ”Demisia tacită a fost OK pentru o vreme, însă demisia zgomotoasă a fost cea care mi-a oferit rezultatele pe care mi le doream”.
InSPORation.
Omul de știință Sergiu Pașca, profesor la celebra Universitate Stanford, și-a propus să înțeleagă cum se dezvoltă creierul uman, cum inversăm procesele din acesta și ce anume îl face susceptibil la dezvoltarea unor boli.
În cea mai recentă cercetare a sa, pe care a prezentat-o public la TED în august 2022, el demonstrează alături de echipa sa că țesutul neuronal auto-organizat derivat din celule stem posedă capacitatea de a forma circuite.
Mai precis, explică modul în care se formează „organoizi” și „asambloizi” în creier (mai mulți organoizi adunați formează acest asambloid) – și explică modul în care aceste părți ale sistemului nervos ne aduc mai aproape de aflarea secretelor creierului.
Video:
Salariul în crypto? Prea puțin interesant acum.
Săptămâna trecută v-am întrebat dacă ați accepta să primiți salariul în criptomonede. Azi revenim cu rezultatele, după 161 de voturi. Cea mai mare parte (57%) dintre cei care ați votat nu ați fi de acord sau ați accepta doar o parte foarte mică din salariu (27%). Acest fapt se poate datora riscurilor pe care angajatul trebuie să și le asume și incertitudinii, criptomonedele fiind o investiție într-o piață extrem de fluctuantă. Dacă monedele virtuale vor căpăta stabilitate și predictibilitate, situația s-ar putea schimba, pe viitor.
ProVorbe.
„Leadership-ul este ridicarea viziunii unei persoane către obiective mai înalte, creșterea performanței unui om la un standard mai înalt, construirea personalității omului dincolo de limitele sale normale.”
Citatul de azi îi aparține lui Peter Drucker, supranumit Părintele Managementului, fost lider în dezvoltarea educației în management, consultant, autor și pedagog.
Ce-am mai muncit.
Oare de ce tot mai mulți angajatori își protejează angajații prin abonamente medicale, chiar dacă nu sunt obligați legal? Răspunsul este simplu: pentru că este mai bine pentru oamenii și echipele lor, dar este mai bine și pentru organizație. Adică e mai profitabil așa.
Explicăm treaba asta în noul articol de blog, ce vine însoțit și de un prim video din noua serie ”Make It Work”:
Video:
Newsletterul este creat, scris și expediat cu bucurie de echipa Hacking Work: Izabella, Daiana, Ioana, Tomi și Doru, alături de o parte din voluntarii noștri dedicați - Ioana Racolța, Sergiu Oltean și Sergiu Ursan, acompaniați de grafica lui Ionuț.
MedLife și DevNest sunt susținătorii proiectelor Hacking Work.
Acest concept a fost realizat de Pluria, Undelucram.ro și Școala SPOR.
Echipa Parametru se ocupă de producțiile video.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
___
Îți mulțumim că ne ajuți să devenim mai buni cu fiecare ediție. Fiecare comentariu, apreciere, distribuire sau abonare ne ajută înzecit - la fel și fiecare dintre ideile pe care alegi să ni le împărtășești.
Aici sunt edițiile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 - merită toate citite și explorate repetat, mai ales dacă nu ai reușit să le parcurgi dintr-o singură lecturare.
Dacă ai ceva valoros să le spui cititorilor noștri, scrie-ne și vedem cum putem să te ajutăm: news@hackingwork.ro.
Ne revedem joia viitoare. Servus!