#91: Un sfert din români trăiesc la limita subzistenței; Salariile muncite vs. Salariile meritate, o analiză cu cifrele pe masă; 64% dintre angajați se laudă cu munca roboților.

Bonus: Cât ne costă obezitatea și perfecționismul?; Trend nou în sustenabilitate – Shame to Fly vine cu buzunare pline pentru șefi; 56% dintre angajați ar pleca de bunăvoie, decât duși cu zăhărelul.

Nov 23, 2023

Servus. Ediția 91 a newsletter-ului Hacking Work e aici. Trimite tot ce îți place și colegilor sau prietenilor tăi.

România, cea mai săracă țară bogată.

În 2022, peste 4 milioane de români au fost afectați de sărăcie, adică aproape o cincime din populația totală a țării, conform datelor Institutului Național de Statistică. România rămâne astfel la coada clasamentului european în ceea ce privește rata sărăciei relative, alături de Letonia și Bulgaria, iar numărul românilor care se confruntă cu deprivarea materială și socială a crescut, ajungând la 24,3% din populație. Cei mai vulnerabili sunt copiii, precum și femeile cu un nivel scăzut de educație.

La nivel național, riscul de sărăcie sau excluziune socială variază considerabil între regiuni: dacă în Sud-Est rata atinge 46,9%, în regiunea București-Ilfov nu depășește 20%.

În total, în 2022, 330.000 de persoane au fost expuse simultan la toate cele trei forme ale sărăciei: era predispuse din punct de vedere social, trăiau în deprivare materială și socială severă și locuiau în gospodării unde se lucra foarte puțin sau deloc.

Ajutoarele sociale, alocațiile și pensiile au contribuit mult la evitarea unei situații și mai grave. În absența acestor forme precare de sprijin, aproape jumătate din populația României ar fi fost sub pragul sărăciei, iar în cazul persoanelor vârstnice, procentul ar fi urcat la aproape 85%.

Shame to Fly: Noul trend în sustenabilitate, aliat și buzunarelor șefilor.

Multinaționalele reduc călătoriile de afaceri cu avionul, ca parte a unei mișcări de sustenabilitate și reducere a costurilor, potrivit Deloitte „CxO Sustainability Report 2023”, studiu care a implicat peste 2000 de executivi de top din 24 de țări.

Trendul cunoscut sub numele „Shame to fly" încurajează companiile să limiteze călătoriile cu avionul doar la întâlniri esențiale cu clienții sau furnizorii, oferind conferințele online ca alternativă. Această schimbare are un impact negativ asupra turismului de afaceri în orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca sau București.

Studiul subliniază că 40% dintre companiile europene intenționează să își reducă călătoriile în viitor, punând accent pe sustenabilitate și eficiența costurilor. Trei sferturi dintre companii au crescut investițiile în sustenabilitate în 2022, plasând schimbările climatice în topul priorităților de management, iar inițiativele includ optimizarea consumului de energie și reducerea călătoriilor de serviciu.

Epidemie de perfecționism: toxicitatea ascunsă sub 10 pe linie.

Ginni Rometty, fostul președinte și CEO al IBM, a făcut recent o declarație provocatoare, spunând că perfecționismul, pe care multă vreme l-a considerat un atu, este de fapt un atribut al liderului toxic.

„Îmi spuneau Red Pen”, a mărturisit Rometty, în cadrul Summitului World Business Forum, după o carieră de 39 de ani în IBM, referindu-se la obiceiul său de a corecta orice. Această obsesie pentru găsirea greșelilor, a recunoscut ea, a avut un impact negativ asupra angajaților, descurajându-i și demotivându-i. Rometty a subliniat că perfecționismul nu doar că stagnează progresul, dar polarizează oamenii din punct de vedere ideologic, împiedicând progresul în multe domenii.

Psihologul Kate Rasmussen adaugă că perfecționismul devine o problemă tot mai mare pentru noile generații de specialiști, atrăgând atenția asupra tendinței îngrijorătoare care a ajuns să semene cu o adevărată epidemie: „Doi din cinci copii și adolescenți sunt perfecționiști. Începem să vorbim chiar despre o problemă de sănătate publică”.

Topul angajatorilor „Așa nu”.

În companii precum Apple, Amazon și Meta, angajații pleacă din organizație în mai puțin de doi ani de la angajare. Deși Apple și Meta au fost considerate angajatori de top, schimbările recente, printre care politicile de revenire la birou, concedierile și lipsa stabilității au avut un impact notabil.

Resume.io a efectuat o analiză a datelor de pe LinkedIn pentru a identifica companiile cu cea mai scurtă durată de angajare. Rezultatele arată că industria tehnologică se confruntă cu o rată a fluctuației angajaților de 13,2%. Iată clasamentul angajatorilor cu nivel scăzut al loialității angajaților:

În paralel, în Marea Britanie, loialitatea angajaților este influențată de aspecte precum costul vieții. Un studiu realizat de PwC arată că 21% dintre angajații britanici sunt nemulțumiți de joburile lor actuale, iar companii precum InterContinental Hotels & Resorts, NatWest Group plc și WPP se regăsesc în topul angajatorilor cu cel mai mic nivel al loialității.

În compania ta cum stau lucrurile – stau oamenii de drag, sau doar ca să-și plătească ratele?

„Gras și sănătos” – care e prețul kilogramelor în plus?

Obezitatea crește absenteismul și scade productivitatea angajaților, conform unui nou studiu Harvard. Angajații care suferă de obezitate lipsesc mai multe zile de la serviciu din cauza problemelor de sănătate asociate, comparativ cu colegii lor, și au un randament mai scăzut. Asta duce adesea la munca nefinalizată și la costuri suplimentare pentru angajatori – directe și indirecte – de până la 6759 de dolari anual.

În 2022, aproximativ 58% dintre adulţii români erau supraponderali, din care mai mult de 11% se aflau în evidențe cu un anumit grad de obezitate. Moldova înregistrează cea mai înaltă rată de obezitate din țară – 23,8%, urmată îndeaproape de Oltenia și Muntenia, cu 21,3%, şi apoi de regiunile Banat, Crişana şi Transilvania, unde procentul obezităţii se situează la 18,8%.

Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că în anii următori obezitatea va duce la mai multe cazuri de cancer prevenibile decât fumatul.

Cine ne-a lucrat aici e robot, dar șeful nu știe.

64% dintre angajați recunosc că antrenează roboții să lucreze în locul lor și prezintă lucrările create cu ajutorul inteligenței artificiale generative drept realizări proprii.

Conform unui studiu recent Salesforce, care a implicat aproximativ 14.000 de angajați cu normă întreagă din 14 țări, 28% dintre angajați utilizează platformele generative la locul de muncă, dintre care peste jumătate o fac fără știrea angajatorilor.

În plus, 41% dintre aceștia și-ar putea chiar exagera abilitățile ce țin de inteligența artificială, pentru a obține noi oportunități de carieră, mai bine plătite. Tendințele îi încurajează: Biroul de Statistică al Muncii din SUA estimează o creștere cu 22% a angajărilor de profesioniști în inteligență artificială și machine learning până în 2030. Cercetările McKinsey arată că inteligența artificială generativă ar putea duce la automatizarea a până la 70% din locurile de muncă până în 2030.

Cursurile și programele de învățare a tainelor AI, cum ar fi cele oferite de Coursera și Codecademy, au înregistrat o creștere exponențială a înscrierilor. Mai mult, companiile le oferă angajaților astfel de oportunități, iar unde acestea lipsesc, oamenii plătesc pentru aceste cursuri pentru a rămâne la curent cu schimbările și noutățile din domeniu.

Amenințările angajaților au funcționat: Sam Altman s-a întors la OpenAI.

(n.r.: Am scris și am rescris această știre de câteva ori în ultimele zile, așa că sperăm că nu se mai pot schimba prea multe până mâine dimineață.) Sam Altman a fost reinstalat ca CEO al OpenAI, după ultimele informații, reușind să inverseze decizia consiliului de administrație de a-l destitui – ba chiar, alături îi vor rămâne doar oamenii care nu i-au contestat poziția. Triumful celui pe care îl putem percepe azi ca fiind unul dintre cei mai iubiți lideri din tehnologie vine ca urmare a fantasticei mobilizări și a campaniei susținute de aliați, angajați și investitori.

Această revenire a pus punct celor cinci zile haotice la OpenAI și crizei majore care amenința să prăbușească gigantul, după ce 747 dintre cei 770 de angajați (adică 95%) semnaseră o scrisoare prin care își anunțau intenția de a demisiona în masă și chiar de a-și urma fostul CEO la Microsoft. Într-o postare pe platforma X, OpenAI a anunțat că „a ajuns la un acord de principiu pentru ca Sam să se întoarcă la OpenAI ca CEO, cu un nou consiliu”. Altman și-a exprimat de asemenea entuziasmul de a reveni la OpenAI și de a continua parteneriatul strâns cu Microsoft.

Pe de altă parte, se prea poate ca această dovadă recentă de loialitate să fi ajutat, mai ales în contextul în care OpenAI pare a-și dori să câștige cu orice preț războiul talentelor, și oferă resurse tehnologice futuristice și pachete salariale de până la 10 milioane de dolari pentru a atrage de partea lor cercetătorii de top ai Google.

România în top 5 la numărul accidentelor fatale de muncă din UE.

România se clasează pe locul 5 din Europa la numărul de accidente mortale la locul de muncă, cu trei decese la 100.000 de muncitori. Cu toate acestea, în România au fost declarate doar 50 de accidente de muncă non-fatale la 100.000 de angajați în 2021 (ultimul loc din Europa), conform Eurostat.

Majoritatea accidentelor de muncă non-fatale se întâmplă bărbaților (68,3%), pentru că ei lucrează în număr mai mare în domeniile din care provin două treimi din accidente – construcții, transporturi, industria prelucrătoare și agricultură. Cauzele accidentelor? De cele mai multe ori pierderea controlului echipamentului de lucru sau căzăturile. Cum pot fi prevenite? Printr-un mix de legislație adecvată (rolul statului) și măsuri de prevenire și reducere a riscurilor (rolul angajatorului).

Accidentul de muncă este definit ca „un eveniment în timpul serviciului care duce la vătămări fizice sau psihice”. Aici intră și accidentele rutiere, chiar și cele survenite în urma navetei în unele țări (printre care și România), cu anumite condiții.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Scurte și tari.

Angajările în startup-urile europene din tehnologie au scăzut cu aproape 40%, conform unui raport al Ravio, în contextul mediului economic incert, marcat de reducerea finanțărilor și creșterea ratelor dobânzilor. Companiile se concentrează acum mai mult pe păstrarea angajaților actuali și pe egalitatea salarială, inclusiv reducerea decalajului salarial de gen.

___

Facebook și YouTube rămân cele mai populare surse de informare în rândul adulților, conform unui nou raport Pew Research. Conform studiului, 30% dintre adulții americani își iau regulat știrile de pe site-ul deținut de Meta, urmat îndeaproape de YouTube, cu 26%. Raportul evidențiază, de asemenea, creșterea interesului pentru știri pe platforme precum Instagram și TikTok, cu 43% dintre utilizatorii TikTok declarând că se informează frecvent din videouri - o creștere semnificativă față de 22% în 2020. Mai mult de jumătate dintre americani (56%) spun că obțin adesea informații de pe dispozitive digitale, iar femeile sunt mai prezente pe Facebook, Instagram și TikTok, în timp ce bărbații sunt mai activi pe Reddit, X și YouTube.

___

Să-ți ții angajații în școală, metodă eficientă de loializare. XPO Logistics, o companie de transport mărfuri, a început de câțiva ani să ramburseze școlarizarea angajaților, motivându-i astfel să-și termine studiile. Prin aceste beneficii și programe educaționale, firma a creat un climat de învățare propice angajaților, iar efectele nu au întârziat să apară. Cercetările arată că 3 din 5 angajați simt nevoia să răspundă cu loialitate angajatorilor care le oferă acces la o varietate de beneficii educaționale. Mai mult decât atât, angajații care se înscriu în aceste programe își exprimă dorința de a-și asuma roluri cu responsabilitate mai mare în companie.

___

Gigantul Tata Consultancy Services (TCS) cere relocarea a peste 2.000 de angajați – mai precis, aceștia au fost notificați să se mute în alte locații și au la dispoziție maxim 15 zile. TCS a decis recent că angajații sunt obligați să lucreze de la birou cinci zile pe săptămână, iar sindicatul angajaților a depus o plângere la Ministerul Muncii din India. Compania e parte din Tata Group – conglomeratul indian care deține branduri globale precum Jaguar și Land Rover. Din octombrie 2023 grupul asamblează telefoane Apple în India pentru piața de acolo.

___

3 din 5 angajați români testează piața muncii mergând la interviuri de angajare. Mai precis, din cei 1600 de angajați români intervievați, 60% au participat la cel puțin un interviu de angajare pentru o altă companie decât cea în care lucrează în prezent. În plus, alți 20% au declarat că plănuiesc să participe la interviuri în perioada următoare.

___

Creșterea pensiilor cu 40% în 2025 promisă de Guvern ar duce România în recesiune, neputând fi susținută de buget în condițiile în care veniturile sunt insuficiente, consideră analiștii financiari. „Creșterile de pensii promise vor avea un impact sever asupra bugetului de stat. Prin urmare, în loc să reducem serios acest deficit bugetar, noi suntem pe punctul să-l creștem și mai mult”, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Pe lângă asta, în anii următori, populația României va scădea și mai mult, ceea ce va duce la accentuarea crizei din piața muncii.

___

TotalEnergies oferă câte 2000 de euro fiecăruia dintre cei 35.000 de angajați ai săi, pentru un trai mai verde, sprijinind astfel adoptarea soluțiilor ecologice pe care și le doresc. Stimulentul financiar este destinat achiziționării de mijloace de transport ecologice + accesorii și îmbunătățirii eficienței energetice în casele angajaților. Acordul intră în vigoare la 1 ianuarie și întărește angajamentul companiei către obiectivele ecologice naționale. Fondurile pentru acest program provin din profiturile nete ale companiei, care s-au dublat în 2022, ajungând la 36,2 miliarde de dolari.

___

Peste 69% dintre angajați scriu recenzii online despre foștii angajatori, iar peste jumătate dintre acestea au un caracter negativ, conform unui studiu recent. Totodată, aproximativ 30% dintre angajații din Marea Britanie se simt incomod să ofere feedback negativ despre managerii lor în cadrul unui exit interview.

___

Amazon concediază 180 oameni din divizia sa de jocuri, în contextul scăderii interesului cu privire la acest segment. Vicepreședintele Amazon Games a subliniat necesitatea concentrării resurselor pe domenii cu potențial de creștere. Această mișcare face parte dintr-un val mai larg de reduceri de personal inițiat de Amazon anul acesta, care a inclus 18.000 de poziții eliminate la nivel global.

___

Nepal interzice aplicația TikTok, citând ca motive principale perturbarea armoniei sociale și a relațiilor familiale, pe care utilizarea platformei le-ar atrage după sine. Ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Rekha Sharma, a declarat că decizia a fost luată în urma unui număr crescut de cazuri de infracțiuni cibernetice legate de celebra aplicație – peste 1.600, mai precis, în ultimii patru ani. Decizia, criticată de liderii opoziției ca fiind o încercare de a limita libertatea de exprimare, urmează unei directive recente care cere platformelor de social media să-și stabilească birouri în țară.

Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:

Vrei oameni buni? Ține-te de cuvânt.

70% dintre angajați consideră că sensul lor personal este în mare măsură definit de munca lor. Organizațiile utilizează ideea de „scop" la locul de muncă pentru a atrage și loializa angajații, oferindu-le oportunitatea de a lupta pentru acțiuni cu care rezonează, precum reducerea emisiilor de carbon sau crearea de locuri de muncă în comunitățile defavorizate. Cu toate acestea, angajații se pot simți trădați atunci când promisiunile și valorile nu sunt susținute de acțiuni consistente din partea angajatorului.

Există patru aspecte care indică angajamentul autentic al unei organizații față de scopul declarat:

Organizațiile ar trebui să investească resurse semnificative, inclusiv timp, bani, formare și oameni, pentru a-și susține obiectivele.
Este esențial ca scopul să fie clar și relevant pentru toți angajații, cu stimulente pentru colaborare în afara domeniilor și departamentelor specifice.
Angajații trebuie să vadă impactul muncii lor, iar organizațiile ar trebui să le ofere șansa de a înțelege modul în care contribuția lor face o diferență.
Scopul autentic nu se bazează pe profit, ci redefinește modul în care organizațiile acționează, necesitând ajustarea proceselor și structurilor.

Cei trei cavaleri ai nefericirii la job, de la Adam Grant.

Angajații sunt în prezent mai nefericiți decât oricând de la începutul pandemiei, conform unui studiu BambooHR bazat pe răspunsurile a 57.000 de angajați. Adam Grant, psiholog la Wharton și totodată unul dintre cei mai credibili oameni din domeniu, identifică trei factori majori care contribuie la această situație:

Epuizarea emoțională din cauza „permacrizei": Sentimentul general de apatie și neliniște, amplificat de războaie continue, dezastre naturale legate de climă și neliniști sociale.
Confruntarea cu un mediu de lucru toxic, în care oamenii nu se simt încurajați ori în siguranță, nici chiar cât să ceară ajutor.
Disrupția cauzată de inteligența artificială: temerile angajaților cu privire la potențialul lor de înlocuire și provocările de a se adapta la această nouă realitate.

Ca o completare, Adam Grant vede normalizarea instrumentelor AI ca pe o oportunitate de a ne ușura sarcinile de lucru și de a avansa spre o săptămână de lucru de patru zile.

Salariu versus ore muncite: ce e corect în lume versus normal în România.

Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din 2022, există variații considerabile între orele de muncă și salariile angajaților din țările membre - lucru reliefat și printr-o ilustrație publicată de VisualCapitalist. Islanda conduce clasamentul cu cel mai mare salariu săptămânal, 1,528 de dolari, și un tarif orar mediu de aproape 55 de dolari, având și cele mai puține ore de muncă lucrate săptămânal, 27.87. Luxemburg ocupă locul al doilea, iar Statele Unite, Elveția și Belgia completează top cinci țări cu cele mai mari salarii săptămânale din OECD. La polul opus, angajații din Mexic câștigă în medie 321 de dolari pe săptămână, cel mai mic salariu din aceste date.

În contrast, salariile ajustate după paritatea puterii de cumpărare (PPP) nu reflectă întotdeauna diferențele reale, afectate de factori precum tarifele, costurile combustibililor pentru bunurile esențiale, monopolurile, cartelurile și taxele guvernamentale. Deși salariile din țările cu venituri mai mari par un avantaj major, acestea corespund adesea unui cost mai mare al vieții. De exemplu, Elveția, Danemarca și Islanda se numără printre țările cu cel mai mare cost al vieții, în timp ce Mexicul este mult mai accesibil. Așadar, deși un islandez câștigă în medie de aproape 7 ori mai mult decât un mexican, realitatea cheltuielilor pentru un stil de viață mediu în ambele țări s-ar putea să încline balanța calității vieții către muncitorul mai „sărac” la final de lună.

În contextul economic global, România stă destul de rău în ceea ce privește raportul dintre orele lucrate și salarizare. În 2023, salariul mediu brut lunar în România este de puțin sub 2000 de dolari, nivel care ne plasează țara într-o poziție inferioară. În plus, cu un program de lucru mediu de 39.7 ore pe săptămână, românii lucrează cu mult peste media de lucru din țările cu cele mai mari salarii săptămânale din blocul OECD.

Quiet Cutting: nemulțumire da, transparență ba.

„Quiet cutting” este fenomenul prin care angajaților le sunt atribuite roluri noi cu speranța că, în cele din urmă, aceștia vor renunța de bunăvoie și demisiona, astfel încât compania să economisească costurile de concediere. Aproape 24% dintre angajatori practică quiet cutting din motive ce țin de managementul performanței, economisirea costurilor și reorganizarea, arată un sondaj realizat de Zetwerk.

Aceste companii ajung să concedieze mai mult de unul din trei dintre angajații „realocați”. Angajații entry-level sunt cei mai frecvent concediați (53%), urmați de cei cu roluri middle (40%), de management (5%) și senior (2%).

Alte concluzii importante ale cercetării:

50% dintre angajați se simt trădați de această abordare și ar prefera una mai directă;
62% nu au fost mulțumiți de noul rol;
Aproape 30% au lăsat o recenzie negativă companiei, în urma acestui tertip;
Unul din trei angajați au fost „realocați” în cadrul companiei și aproape jumătate cunosc un coleg afectat de această practică;
Aproximativ 40% dintre angajații realocați au părăsit în cele din urmă compania.

Este important ca angajatorii să conștientizeze nevoia de transparență și etică în relația cu angajații, 56% dintre angajați preferând să fie concediați în mod direct decât să fie victime ale fenomenului quiet cutting. Atunci când concedierea este necesară și inevitabilă, sinceritatea și claritatea comunicării pot atenua impactul negativ asupra moralului angajaților și reputației companiei.

Se-ntâmplă și la case mari: birou sau „men’s club”?

Wall Street Journal publica în 2020 o investigație amplă, pornind de la cultura organizațională a FDIC – autoritate de reglementare bancară - prin care ieșea la iveală o atmosferă toxică, presărată cu incidente de hărțuire sexuală, poze nud nesolicitate și invitații în cluburi de striptease. Reprezentanții agenției bancare se jurau pe atunci că vor lua măsuri imediate împotriva acestor comportamente inadecvate, ca parte din mișcarea #metoo.

Timpul a trecut, lucrurile au rămas la fel. Angajații afirmă că hărțuirea sexuală, misoginismul, sexualizarea femeilor și consumul intens de alcool sunt încă practici răspândite în organizație - pe care o aseamănă cu un „club al bărbaților”. Lipsa de sancțiuni când vine vorba de aceste comportamente toxice au determinat angajatele de sex feminin să fugă mâncând pământul.

Jobul, locul unde înfloresc relațiile romantice.

Aproximativ 85% dintre aventurile extraconjugale încep la locul de muncă, arată un studiu realizat în Marea Britanie. Potrivit cercetării, directorii de vânzări ocupă primul loc în rândul relațiilor extraconjugale (14,5%), fiind urmați de profesori (13,7%), angajații din domeniul sănătății (12,5%), cei din transport și logistică și cei din industria ospitalității.

25% dintre respondenți recunosc că locul de muncă le-a creat condițiile primei infidelități. În cele mai multe cazuri, flirtul a început prin mesaje text, apeluri telefonice și rețele de socializare, dar și în cadrul evenimentelor precum petrecerile de Crăciun, conferințe și teambuildinguri. În ciuda politicilor stricte privind relațiile romantice la locul de muncă, 25,5% spun că flirtează cu un coleg, iar aproximativ 15% susțin că au sentimente mai profunde. Mai mult decât atât, aproape 13% spun că au o „soție de serviciu” sau un „soț de serviciu”.

Rezultatele sondajului: Ce compromisuri ești dispus să faci pentru săptămâna de lucru de patru zile?

După cum ne indicau și statisticile privind compromisurile pe care sunt dispuși să le facă angajații pentru săptămâna de lucru de patru zile despre care am scris în ediția 89 a newsletter-ului, rezultatele sondajului nostru sunt în aceeași sferă.

Aproximativ 61% dintre cei 1476 de respondenți ar face compromisuri dacă ar avea posibilitatea de a lucra patru zile pe săptămână în loc de cinci, însă nu ar accepta o reducere salarială. 22,63% sunt dispuși să renunțe la o parte din salariu, iar 16,73% nu ar face niciun compromis pentru o săptămâna scurtă.

InSPORation: Amazon, o poveste despre prieteniile de-o viață.

E acea perioadă a anului când marile branduri intră într-o competiție neoficială a celor mai bune reclame de Crăciun. Săptămâna asta ne-a atras atenția reclama celor de la Amazon UK. Într-un minut, cei de la Amazon au reușit să includă cele mai bune ingrediente pentru o reclamă care va rămâne în mintea oamenilor: emoție, bucurie, râsete, nostalgie + logo-ul, strecurat inteligent, fără a întrerupe fluxul poveștii + cutia, unul dintre elementele distinctive în care Amazon a investit mult timp.

Revista britanică de marketing și comunicare Campaign consideră că reclama este un clișeu și că are un storytelling „leneș”. De altfel, Amazon a fost desemnat „Curcanul Săptămânii” (Turkey of the Week), în timp ce alți experți susțin că reclama de anul acesta este una dintre cele mai bune de până acum. Povestea celor trei prietene care se reunesc, melodia numai bună de fredonat a celor de la The Beatles și momentul deschiderii cutiei par a fi ingredientele unei conexiuni instant.

Tu ce părere ai? Ce sentimente ți-a trezit reclama?

Tipuri de colegi toxici la locul de muncă.

Fiecare persoană are propriul stil de lucru, dar există și oameni a căror viziune despre muncă împiedică colaborarea și productivitatea în cadrul unei echipe. Iată câteva tipuri de colegi toxici:

Can’t Do Chris: Este rezistent la schimbare și se află în opoziție față de ideile altora. Este centrat pe sine și se consideră mai bun decât ceilalți.
Siloed Sally: Se concentrează pe obiectivele individuale sau ale unei echipe restrânse, neglijând deseori imaginea de ansamblu. În general își fac treaba, însă trebuie menținut un echilibru între scopul echipei și cel al companiei.
Naggy Nelly: Sunt executanți eficienți, dar nu au înțelegere pentru timpul, responsabilitățile sau modul de lucru al colegilor. Comunicarea și stabilirea priorităților sunt esențiale în relația cu aceștia.
Bureaucrat Bobby: Angajați dedicați procedurilor rigide, fapt care le reduce capacitatea de inovare sau de adaptare la situații noi. Identificarea modalităților de a naviga în jurul procedurilor fără ca aceștia să opună rezistență este cheia comunicării.

Adaptează-ți comunicarea în funcție de tipologia persoanei cu care interacționezi. Chiar dacă ai fi cel mai prietenos și înțelegător coleg sau șef, când comunici cu un coleg sau angajat toxic este nevoie să fii hotărât și să încerci să înțelegi ce se află în spatele acelui comportament.

Dacă lipsa motivației e problema, implicarea reală, ascultarea și sprijinul pot reprezenta soluția. O parte dintre aceștia s-ar putea să fie imposibil de schimbat, însă există șansa să găsești un coleg implicat acolo unde nu te aștepți.

Uite ce fain. Fika: Un alt fel de pauză de cafea.

Cultura muncii din Suedia e deja recunoscută pentru accentul pus pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Suedezii acordă prioritate timpului petrecut departe de locul de muncă, beneficiind de politici generoase de concediu de odihnă, concediu parental și o tradiție unică numită fika. Această pauză de cafea, luată de două ori pe zi, favorizează socializarea, relaxarea și reducerea stresului, contribuind la un mediu de lucru mai armonios și mai productiv.

Cea mai cunoscută dintre activitățile practicate la muncă este Fika (derivat din cuvântul suedez pentru cafea, „kaffe”). Aceasta presupune să te ridici de la birou pentru a bea o cafea și a împărți cu colegii o prăjitură. Fika reprezintă pentru suedezi o pauză colectivă. Ea permite colegilor să se conecteze la nivel personal, promovând munca în echipă. Cadrul informal încurajează comunicarea deschisă și schimbul de idei, sporind colaborarea și inovarea. „Nu este un moment pentru a vorbi despre muncă - este o pauză de la muncă, pentru a vorbi despre alte lucruri", spune Lotta Henrysson, șefa departamentului de resurse umane la Vattenfall Suedia.

📖 Cartea câștigătoare.

Vrei să înveți ceva nou dar nu știi cu ce să începi? Daniel Willingham, în cartea „Fii mai deștept decât creierul tău”, oferă exemple practice din lumea reală și vorbește despre cele mai recente cercetări despre cum să-ți antrenezi creierul ca să înveți mai bine.

Descoperă modurile în care ne putem păcăli creierul să învețe, înainte să ne păcălească el pe noi. Găsești cartea la editura Publica. Spor la citit. 🙂

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Daiana, Andreea, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.