#89: Viața unei familii în România = 10.000 de lei lunar; Reacții fierbinți din IT: cine mărește salarii, cine compensează, cine aruncă greul pe angajați?; 50% din tineri se vor șefi neurodiverși.
Bonus: Roboții ar putea gândi ca oamenii în doar 5 ani; Românii lasă de la ei aproape orice pentru 4 zile de lucru; Dislexia deschide noi căi ale cunoașterii; Discuții politice la job: da ori ba?
Servus! Ediția 89 a HWNews este aici. Mulțumim că o trimiți și altor oameni din cercul tău, pentru a-i ajuta să se păstreze informați.
Antreprenoriatul, drumul pavat cu neurodiversitate ales de 50% dintre tineri.
Jumătate dintre tinerii Generației Z aspiră să devină antreprenori sau să înceapă propria afacere, potrivit unui sondaj realizat de Samsung și Morning Consult. Aceștia sunt din ce în ce mai dezamăgiți de munca tradițională, dorindu-și mai multă flexibilitate și un impact semnificativ al muncii lor pe care cred că îl pot obține doar devenind proprii lor șefi.
Alte cercetări sugerează că Zeții sunt mai înclinați să înceapă propriile afaceri deoarece văd lumea diferit. Un studiu realizat de ZenBusiness arată că peste jumătate dintre cei din Generația Z se consideră neurodiverși, iar peste 80% cred că neurodiversitatea reprezintă un avantaj și mai prețios în antreprenoriat decât în carierele tradiționale.
Această generație este condusă către antreprenoriat de dorința de a avea un impact pozitiv și cuantificabil în lume, evitând să urce pe scara ierarhiei corporative. Pentru aceștia, posibilitatea de a-și face auzită vocea și de a-și urmări ambițiile constituie o prioritate.
Pensionarea flexibilă, alternativa preferată de seniori.
În prezent, pensionarea devine o decizie flexibilă pentru mulți americani. Aproximativ unul din șase pensionari americani iau în considerare revenirea la muncă din motive personale (57%), necesitatea de a avea mai mulți bani (53%) și plictiseală (52%), conform unui studiu de la Paychex.
„Flextirement" este o abordare nouă care devine tot mai populară și le permite angajaților să treacă la un program de lucru redus până la momentul pensionării. Această schimbare se bazează pe nevoile și dorințele angajaților mai în vârstă și reprezintă o tendință care ar putea avea un impact semnificativ în piața muncii.
De asemenea, studiul Bain & Company estimează că până în 2030, 150 de milioane de locuri de muncă vor fi ocupate de angajați cu vârsta peste 55 de ani, reprezentând peste o pătrime din totalul forței de muncă. Acest lucru sugerează o schimbare demografică, angajații experimentați rămânând activi și contribuind la economie în timp ce se pensionează.
Această abordare poate aduce beneficii atât angajaților, cât și angajatorilor care pot să valorifice cunoștințele și experiența angajaților mai în vârstă, economisind totodată costurile instruirii și angajării altor persoane. Despre asta am vorbit și în episodul de Hacking Work Podcast cu Barbu Mateescu - urmărește-l dacă vrei să obții o imagine mai amplă asupra subiectului.
10.000 lei pe lună, prețul traiului decent al unei familii din România.
Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2023, raportată la luna septembrie, a fost de 9.978 de lei pe lună pentru o familie cu doi copii care merg la școală, conform unui raport al Fundației Friedrich Ebert România. O familie de doi adulți și un copil are nevoie de 8.205 lei pe lună pentru un trai decent, iar o familie formată din doi adulți fără copii este de 6.162 lei pe lună. O persoană adultă singură are nevoie de 3.807 lei pe lună.
Creșterea de la un an la altul, în medie, este de 15,2%. Valorile au fost actualizate față de luna septembrie a anului trecut și recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2023, raportat la luna septembrie 2022.
Reforma fiscală ne suflă prin buzunare, angajați și angajatori, deopotrivă.
O analiză recentă realizată de Crowe România indică faptul că angajatorii din construcții, industria agroalimentară și IT vor fi nevoiți să-și crească cu până la 18% cheltuielile cu oamenii, ca urmare a modificărilor fiscale intrate în vigoare la 1 noiembrie 2023. Aceste schimbări afectează direct peste 800.000 de oameni, adică aproximativ 16% din totalul angajaților din România, și indirect, pe noi toți.
Efectele reformei fiscale, pe scurt:
În construcții, aproximativ 450.000 de angajați vor fi afectați de reducerea facilităților fiscale introduse în 2019.
În sectorul agroalimentar, peste 250.000 de angajați vor suporta consecințele reducerii progresive a facilităților.
În sectorul IT, unde salariul brut mediu era de aproximativ 14.500 lei pe lună în august 2023, programatorii vor plăti un impozit de 10% pentru partea din venitul brut ce depășește 10.000 lei pe lună.
Subiectul fierbinte al momentului: impactul taxelor IT. Primele reacții ale companiilor de software.
Din 1 noiembrie, guvernul PSD-PNL a implementat noi taxe pe salariile din IT, modificând regimul fiscal și punând capăt scutirii de 10% de care angajații din sectorul de software beneficiau. Află cum se adaptează companiile de software din România la aceste schimbări - își ajustează bugetele pentru a compensa aceste taxe? Mențin salariile nete ale angajaților, sau îi lasă pe aceștia să resimtă impactul financiar? Am strâns pentru tine toate datele ajunse la noi în formă oficială sau neoficială despre acest subiect - și vom continua să actualizăm articolul oră de oră, pe măsură ce primim noi mesaje și informații.
Contribuie la discuție, spune-ne cum se modifică lucrurile în firma pentru care lucrezi (pe mail la doru@dorusupeala.ro și/sau prin comentarii la articol) și ajută-ne să oferim imaginea completă.
Angajații dislexici, avantaj vizibil pe piața muncii.
Dislexia este o afecțiune pe care angajații preferă să nu le-o dezvăluie angajatorilor, deși se estimează că 20% din populația lumii are o formă de dislexie, potrivit Universității Yale. Tot mai multe companii recunosc că modul de gândire al acestor angajați (empatia, gândirea critică și rezolvarea creativă a problemelor) poate stimula inovația și performanța, încercând să-i sprijine mai bine pe acești angajați.
LinkedIn a lansat un curs de învățare pentru organizații și angajați pentru a-i ajuta să înțeleagă cum să sprijine persoanele cu dislexie și cum să le aprecieze tipul diferit de gândire. Cursul abordează, de asemenea, crearea unei culturi organizaționale deschise acestui tip de gândire, dar și modalități de adaptare a proceselor de recrutare pentru a oferi oportunități egale tuturor candidaților.
Ce compromisuri ar face angajații pentru săptămâna de lucru de patru zile?
92% dintre tineri din Generația Z și Mileniali ar face sacrificii în schimbul unei săptămâni de lucru de patru zile, conform unui sondaj Bankrate. Acestea includ mai multe ore de muncă (48%), schimbarea locului de muncă (35%), lucratul în weekend sau seara (27%) și acceptarea unei reduceri salariale (13%).
Angajații mai în vârstă manifestă de asemenea interes pentru săptămâna de lucru de patru zile, peste 86% dintre angajații din Generația X și Baby Boomers fiind dispuși să facă compromisuri în schimbul unei săptămâni de lucru mai scurte. Cu toate că programul de cinci zile rămâne standard în SUA, 22% dintre angajații americani anticipează că săptămâna de lucru de patru zile va reprezenta normalitatea în următorii cinci ani.
Interesul crescut al angajaților pentru companiile care oferă astfel de programe îi poate determina și pe alți angajatori să introducă săptămâna de lucru de patru zile. Angajații pot negocia programul de lucru în același mod în care negociază salariile, fiind astfel cu un pas mai aproape de atingerea echilibrului dintre carieră și timpul liber.
Ieri, SF. Azi, plauzibil: roboții ar putea gândi ca oamenii în doar 5 ani.
Creierul uman e tot mai aproape de a fi descifrat. Există o probabilitate de 50% ca inteligența artificială generală (AGI), capabilă să îndeplinească sarcini intelectuale comparabile cu cele umane, să devină realitate până în 2028, conform șefului departamentului de Inteligență Artificială DeepMind al Google, Shane Legg. Această perspectivă provocatoare nu e nouă, expertul a lansat-o prima oară pe blogul personal la finalul anului 2011, însă e privită în continuare mai mult cu scepticism decât cu entuziasm, având în vedere provocarea de a defini și, în special, de a testa o entitate capabilă să rivalizeze cu complexitatea gândirii umane.
Factorii decisivi pentru acest salt uriaș al tehnologiei sunt creșterea exponențială a puterii de calcul și a volumului de date disponibile, două tendințe care continuă să domine peisajul tehnologic actual. Cu inovații în învățarea și dezvoltarea modelelor AI precum GPT-4, Legg consideră că industria este pregătită să antreneze modelele superioare, cu un volum de date ce depășește experiența umană, posibilă cheie spre deblocarea misterelor AGI.
ChatGPT - jumătate da, jumătate ba.
Aproximativ 59% dintre utilizatorii de Internet folosesc ChatGPT, conform unui studiu recent efectuat de Cult Research. Respondenții folosesc chatbotul ca pe un asistent virtual, pentru a obține informații pe diverse subiecte. Aproape toți respondenții (98%) sunt familiarizați cu termenul de "inteligență artificială", iar ChatGPT este perceput ca un exemplu relevant în acest domeniu. Doar 28% dintre cei chestionați nu au interacţionat niciodată cu un chatbot.
Majoritatea utilizatorilor ChatGPT sunt femei, cu vârste între 26 și 39 de ani, în timp ce utilizatorii mai puțin activi fac parte din intervalul 40-55 de ani.
Cod roșu de disponibilizări în Europa.
Mai mulți angajatori din Europa au anunțat în ultimele luni că vor concedia sute sau mii de angajați în contextul economic actual, al reducerii puterii de cumpărare și al problemelor specifice care le afectează sectoarele de activitate, conform Reuters.
Continental, furnizorul de componente auto, intenționează să își închidă fabrica germană din Gifhorn până la sfârșitul lui 2027. În primă fază vor fi afectați 450 din cei 900 de angajați ai fabricii. Volkswagen urmează să concedieze 2.000 de angajați ai Cariad, compania sa producătoare de soluții software pentru mașini.
Nici în companiile din sectorul alimentar, retail și al bunurilor de consum situația nu este mai favorabilă: Electrolux a declarat că va concedia 3.000 de angajați pentru a reduce costurile, Husqvarna urmează să desființeze în jur de 300 de locuri de muncă, iar Wilko urmează să dea afară 1.300 de angajați.
Alte companii europene care se pregătesc să dea afară angajați sunt: BNP Paribas, filiala din Polonia a băncii franceze va concedia până la 900 din angajați în următorii 3 ani, Deutsche Bank pregătește disponibilizarea a 10% din cei 17.000 de angajați ai săi în decursul următorilor ani, Rolls-Royce, producătorul britanic de motoare pentru avioane, va disponibiliza până la 2.500 de angajați și UBS, cea mai mare bancă elvețiană, va renunța la 3.000 de angajați.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
WeWork, gigantul serviciilor de coworking, a intrat în colaps financiar și solicită protecție împotriva falimentului - o mișcare care deschide calea renegocierii datoriilor și restructurării. Compania, care a fost evaluată la 47 de miliarde de dolari înainte de criză, a pierdut sume uriașe în prima jumătate a anului 2023, iar acum speră să revină pe linia de plutire prin reduceri semnificative de datorii și rezilierea contractelor de închiriere nerentabile. Colapsul vine ca efect al unei perioade marcate de managementul instabil și pandemie, situație alarmantă semnalată încă din august către SEC, autoritatea de reglementare a pieței bursiere din SUA.
___
Angajatorii români caută să-și mărească echipele, nu și bugetele. Conform unei analize eJobs, companiile românești au publicat aproximativ 315,000 de noi joburi, dar nu s-au înghesuit să ofere și majorări salariale semnificative în 2023. Candidaturile pentru aceste posturi deschise au crescut cu 10%, atingând aproape 9 milioane de aplicări, însă așteptările salariale ale candidaților depășesc ofertele cu 25-30% în aproape toate domeniile. Pe harta salarială, Bucureștiul rămâne pe primul loc cu salarii medii de 5000 RON net pe lună (1,000 EUR), urmat de Timiș și Cluj, cu 4700 RON (945 EUR) respectiv 4500 RON (905 EUR).
___
Pandemia ne-a lăsat mai bolnavi. În perioada post-pandemică, angajații și-au luat concedii medicale cu 15% mai frecvent față de anii anteriori. Un studiu realizat la nivel mondial de Gusto dezvăluie o creștere semnificativă, cu 30% dintre angajați utilizând zile de concediu medical în acest an, comparativ cu doar 15% în 2019.
___
Fericirea angajaților americani e în cădere liberă, a atins un nou minim istoric, potrivit Indexului de Fericire a Angajaților realizat de BambooHR, bazat pe mai mult de 1.6 miliarde de evaluări ale angajaților. Cu o scădere de un punct în eNPS (scorul Net Promoter pentru angajați) în trimestrul trei față de trimestrul doi, cercetarea corelează direct această tendință descendentă cu incertitudinile economice. Specialiștii recomandă îmbunătățirea procesului de onboarding și promovarea transparenței în companii ca măsuri de ameliorare a situației.
___
Șoferii, curierii și gestionarii, la mare căutare. Până acum în 2023, cele mai multe oferte de job au fost în producție, depozit și logistică, cu peste 100.000 de locuri de muncă noi listate, urmate îndeaproape de posturile pentru șoferi și servicii de curierat, care au generat peste 64.000 de anunțuri. Interesul candidaților a fost și el crescut și s-a materializat în peste 400.000 de candidaturi pentru posturi curier, rolurile din acest sector fiind ocupate în medie în doar 12,4 zile, marcând cele mai căutate și rapid acoperite roluri deschise din anul în curs.
___
Frica inconștientă a managerilor ne costă 36 de miliarde de dolari anual, conform unui studiu realizat pe baza unui eșantion de 2000 de manageri cu vârste cuprinsă între 24 și 54 de ani, din companii de peste 500 de angajați din Statele Unite, Marea Britanie și Australia. Concluzia: o treime dintre liderii de corporații operează sub influența unei frici inconștiente, tradusă printr-o emoție nejustificată care îi face să piardă în medie 10 ore de productivitate pe săptămână. Echivalentul a aproximativ 29.000 de dolari pe an, per manager fără să mai includem aici și impactul asupra motivației angajaților aflați în subordine, care suferă într-un mediu dominat de frică și cu o noțiune precară de siguranță psihologică.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Bunăstarea angajaților nu e moft, ci esența succesului.
În epicentrul dezbaterii globale despre viitorul pieței muncii, cel mai recent studiu al McKinsey Health Institute (MHI) vine ca un avertisment pentru lideri: bunăstarea angajaților nu este doar o normă etică, ci un multiplicator al performanței. Rezultatele sondajului, ce a cuprins peste 30.000 de angajați la nivel global, sunt clare: experiențele pozitive în mediul de muncă cresc bunăstarea angajaților cu 49%. În paralel, datele indică un posibil deficit financiar îngrijorător pentru companii – între 228 și 355 milioane de dolari pierduți anual per companie medie din S&P 500, drept consecință directă a lipsei de motivație și sănătății precare a angajaților.
Analiza globală dezvăluie o varietate de practici în ceea ce privește bunăstarea în muncă. La nivel mondial, Japonia se situează pe ultimul loc, cu un minim istoric de 25%, în timp ce Turcia se bucură de un maxim de 78% în scorurile de bunăstare.
Printre principalele semnale de alarmă: burnout-ul angajaților - mai mult de unul din trei oameni la nivel global se simt obosiți și lipsiți de energie la locul de muncă. Cu toate astea, jumătate din ei tot spun că se simt bine la serviciu, chiar dacă sunt epuizați.
În esență, studiul avertizează că firmele trebuie să pună mai mult accent pe o atmosferă de lucru care să-i încurajeze pe angajați să dea atenție tuturor aspectelor vieții – la nivel fizic, mintal, spiritual și social. Investiția în bunăstarea angajaților nu e doar strategie de atragere a oamenilor și loializare, ci și strategie de creștere a profitabilității.
Cum ajungi la oameni: ghid pentru o comunicare internă eficace.
În constant bombardament informatic, capacitatea de a comunica clar și eficient în interiorul companiilor pare că se diminuează pe măsură ce devine mai esențială decât oricând. Iată câteva modalități prin care putem îmbogăți și diversifica modul în care ne conectăm și împărtășim cunoștințe, contribuind astfel la un mediu de lucru mai dinamic, mai atrăgător și mai incluziv:
1. Digital + Tipărit, ca să nu ajungi în Spam. Chiar dacă digitalul este la putere, experții spun că nu ar trebui să neglijăm puterea tangibilului. Afișe pentru evenimente, mesaje simpatice puse prin locuri inedite, ori chiar versiuni tipărite ale buletinelor informative sunt eficiente în a atrage atenția (chiar și atunci când te-ai obișnuit cu un inbox plin) și a oferi o varietate în comunicare.
2. Mizează pe audio-video. Multora dintre noi ne place să vizionăm sau să ascultăm mai degrabă decât să citim. Video-urile pot transmite mesaje vii despre viziunea companiei, în timp ce podcasturile pot aduce liderii mai aproape de echipe, printr-o conexiune personală. Oricare variantă va fi privită drept mult mai umană decât un simplu mail.
3. Accesibilitatea ca prioritate: Toți angajații trebuie să aibă acces la informații, indiferent dacă sunt sau nu la birou. Prin urmare, intranetul companiei trebuie optimizat pentru mobil.
4. Echilibrează informațiile, oferă un rezumat: Fie că este vorba de articole sau informații detaliate, oferă întotdeauna și o versiune simplificată, pentru cei care doresc doar să înțeleagă esența, ori care nu sunt atinși în mod direct de mesajul tău. Infograficele pot juca un rol crucial aici, transformând date complexe într-un format vizual ușor de digerat.
5. Sintetizează: Creează un rezumat săptămânal care să cuprindă cele mai importante știri și actualizări, oferindu-le oamenilor o imagine de ansamblu sau un reminder, unde e nevoie.
Diversitatea în comunicare este, dincolo de canale sau tehnologie, esențială pentru a ajunge la nucleul angajamentului fiecărui angajat și a-l păstra viu. Modurile multidimensionale prin care comunicăm nu trebuie să fie văzute ca un obiectiv de bifat, ci ca o parte integrantă a culturii companiei.
Rezultatele sondajului: Plictiseala la muncă.
48% dintre respondenții sondajului publicat pe platformele noastre (Substack, Linkedin, Facebook și YouTube) s-au simțit plictisiți la locul de muncă și acest lucru i-a deranjat. 15% nu au fost deranjați de acest lucru, 11,45% au avut joburi care le-au oferit provocări profesionale, iar aproximativ 26% au identificat singuri aspecte provocatoare la locul de muncă.
Sindromul BoredOut este opusul stării de epuizare datorată muncii, fiind caracterizat de o plictiseală cronică. Este caracterizat de trei comportamente: încărcarea cu sarcini repetitive și monotone, plictiseala – caracterizată printr-o stare de apatie deoarece angajatul nu știe cu ce să-și ocupe timpul și dezinteresul datorat lipsei de identificare cu munca depusă.
Uite ce FAIN: Terapia genetică poate reda auzul.
La o întâlnire desfășurată în Belgia, cercetătorii de la Universitatea Fudan au prezentat o descoperire remarcabilă: mai mulți copii surzi și-au recăpătat auzul prin intermediul terapiei genetice, marcând astfel o premieră în acest domeniu.
Acești copii s-au confruntat cu surzenia din cauza moștenirii unor copii defecte a genei responsabile de producerea proteinei otoferlină care are un rol crucial în transmiterea sunetelor de la celulele ciliare ale urechii interne către creier. Pentru a restabili această funcție, au fost utilizați viruși inofensivi care transportă ADN ce conținea o copie funcțională a genei otoferlină.
Patru din cei cinci pacienți tratați au acum o anumită capacitate auditivă. Acest tip de surzenie este extrem de rară, reprezentând doar între 1% și 3% din toate cazurile de surzenie moștenită. Cu toate acestea, această descoperire oferă speranță în ceea ce privește tratamentul altor forme genetice de pierdere a auzului.
Discuțiile politice - cum ne afectează colegii și mediul de lucru?
Mai mult de jumătate dintre americani (61%) discută politică la serviciu, iar tendința este de creștere, mai ales în rândul generațiilor mai tinere. Dar ce efect are acest lobby asupra relațiilor colegiale și care e impactul discuțiilor frecvente pe teme politice asupra mediului de lucru? Un sondaj al Glassdoor din SUA concluzionează că 82% dintre cei chestionați nu au o problemă să lucreze alături de cineva care are opinii politice diferite.
Se ridică natural întrebarea dacă și companiile ar trebui să-și asume poziții politice și să-și afirme valorile, într-o lume în care generațiile tinere caută companii cu care să rezoneze. Numai că adoptarea unei astfel de atitudini poate avea un efect nefast, de respingere a angajaților actuali și potențiali. Peste 30% dintre respondenții sondajului spun că nu ar lucra pentru o companie cu viziuni diferite de ale lor sau ar pleca dintr-una care s-ar poziționa opus opțiunii lor politice.
Cu toate acestea, o poziționare corectă și autentică ar putea consolida imaginea companiei. Această orientare ar putea fi considerată un factor crucial în atragerea și loializarea angajaților, în special a celor care împărtășesc aceleași valori, construind astfel un mediu mai armonios și echilibrat în cadrul organizației.
Încheiem cu o întrebare: tu cunoști orientarea politică a vreunei companii din România? Și îți influențează asta comportamentul față de produsele lor?
”Quiet Cutting”, mai mult normalitate decât fenomen: efecte pentru angajați + metode de supraviețuire.
Forțate de împrejurări, companiile recurg tot mai mult la restructurări tactice, pentru a reduce costurile - iar asta se traduce pentru unii angajați prin reducerea beneficiilor (și a atribuțiilor, pentru a le putea justifica) sau scăderi salariale. Deși sunt o variantă mai viabilă decât concedierea propriu-zisă, aceste restructurări vin la pachet cu alte costurile specifice.
Care sunt efectele resimțite de angajați? Pe termen scurt: demotivare, dezamăgire sau confuzie, ba chiar o scădere a încrederii în sine, nedreaptă mai ales fiindcă aceste restructurări nu sunt direct legate de performanțele angajaților. Pe termen lung: un potențial impact negativ asupra carierelor. Experții spun totuși că nu e ceva de speriat - o experiență solidă și abilitățile dobândite au o pondere mult mai mare în deciziile de angajare decât eventualele concedieri sau retrogradări.
Ce poți face? Indiferent dacă decizi să rămâi sau să pleci, pus în fața unei asemenea decizii, e important să te asiguri că abilitățile îți sunt utilizate la adevărata valoare. Consultanța în carieră, consultanța tehnică, antreprenoriatul, lărgirea ariei de networking și construirea de relații solide pot fi căi bune de urmat în reducerea efectelor quiet cutting-ului.
InSPORation: ”Dă-mi un motiv pentru care ai rămas acasă, în România.”
Lucian Mîndruță a călătorit prin țară și a cules poveștile de viață ale oamenilor remarcabili care și-au făcut un viitor în România. Unii dintre ei au plecat din țară, au studiat, și-au construit o carieră, alții și-au făcut studiile în marile orașe, iar apoi s-au întors acasă, în comunitățile mai mici.
Chiar dacă au reușit să se integreze în comunitățile din afară, să își facă prieteni, nu a fost suficient pentru mulți români. Rădăcinile, dorul de casă ori familia i-au adus înapoi și toți banii economisiți i-au investit aici într-o mică afacere. Și-au dat seama de puterea comunității și încearcă să schimbe ceva împreună, nu pe cont propriu.
Câteva exemple:
Mihai Barbu este un român stabilit în Apoș, județul Sibiu, care a lucrat 15 ani în Marea Britanie unde a învățat despre cai și în Danemarca. Când s-a întors a fost întrebat de cei din Danemarca: ”De ce pleci din Danemarca? Ce-ți lipsește pentru a fi împlinit?”. Răspunsul lui Mihai a fost: ”Aici vine autobuzul la fix.” Pentru noi răspunsul e amuzant, dar pentru nordici e probabil șocant.
”Eu cred că o comunitate poate să vindece economic, cultural, spiritual. Asta ne lipsește nouă, comunitatea.” - Alina Zară, fondator Mândra Chic, atelier de zestre contemporană, din satul Mândra, județul Brașov.
”Românii de azi găsesc mai multe motive de a se întoarce acasă decât părinții noștri, care aveau mai multe motive să plece.” - Mirela Todea, content marketer din Sebeș.
Pe paginile de Facebook și LinkedIn ale cunoscutului jurnalist Lucian Mîndruță găsești poveștile celor 15 români aleși (din cele peste 500 de propuneri primite) care au reușit să facă Rai din ce au avut, aici, în România.
📖 Cartea câștigătoare.
Ce faci când trebuie să iei o decizie importantă? Ai momente în care te îndoiești de tine sau te gândești obsesiv la alte decizii pe care le-ai luat și rezultatul nu a fost cel imaginat? Luarea unor decizii bune este o abilitate ce poate fi deprinsă de oricine.
În cartea Cum să decizi, Annie Duke oferă o serie de instrumente pe care oricine le poate folosi pentru a lua decizii mai bune. Vei învăța când să decizi rapid, când să nu te grăbești să decizi și când să decizi în avans, să identifici preconcepțiile ascunse și să iei decizii care te ajută să-ți atingi țelurile și să-ți respecți valorile.
PONT: Dacă te miști repede, până mâine o poți câștiga aici.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.