#90: „Paid to Quit”: stai sau iei banii și o tai?; Hacking Food: 40% din angajați sacrifică prânzul pentru muncă; Tinerii preferă TikTok University.
Bonus: Cum aducem oamenii înapoi la birou – Metoda Bullshit; Visuri, taică: săptămâna de lucru de patru zile la români; Training din pix, loialitate din pix.
Servus. Am ajuns la borna cu numărul 90. Mulțumim că ne ajutați să ajungem la cât mai mulți oameni buni și ne învățați cum să vă fim de folos.
Poți fi plătit să-ți dai demisia? Noua problemă a angajatorilor: nu le mai pleacă oamenii.
În realitatea de azi a afacerilor se conturează un nou trend: angajații nu mai demisionează. Dacă în septembrie 2021, în timpul „Marii Demisioneli", un număr impresionant de 4.4 milioane de oameni plecau din organizații, până în septembrie 2023, cifra a scăzut la 3.7 milioane. Această schimbare i-a pus pe angajatori în situația neașteptată de a se întreba ce vor face cu angajații care nu vor să plece.
Un sondaj recent arată că în 2022, 62,3% dintre angajații americani erau mulțumiți de joburile lor, un record absolut de la începerea acestor măsurători, în 1987. Flexibilitatea sporită la locul de muncă, inclusiv opțiunea de a lucra de acasă și zilele de concediu plătite par să fie elementele critice în creșterea satisfacției profesionale.
Pe de altă parte, rata de loializare a angajaților a scăzut semnificativ la unele companii mari, depășind bugetele alocate pentru echipe. Liderii se confruntă cu decizia dificilă de a amâna proiecte sau de a reduce personalul suplimentar. În plus, angajările au încetinit în octombrie; companiile americane au angajat doar jumătate din numărul de persoane din septembrie, dar chiar și așa, rata șomajului rămâne foarte mică, de doar 3.9% – aproape de pragul minim istoric. De asemenea, rata demisiilor a rămas constantă la 2.3% în această toamnă. În sondaje, un număr impresionant de 73% dintre angajați au declarat că plănuiesc să rămână la locurile lor de muncă actuale, față de 61% anul trecut.
În acest context, Amazon vine cu o soluție inovatoare: programul „Pay-to-Quit". Angajaților li se oferă un bonus anual dacă aleg să demisioneze, sumă care pornește de la 2.000 de dolari și crește anual, până la 5.000 de dolari. Jeff Bezos spune că scopul este să-i facă pe oameni să reflecteze dacă chiar vor să rămână în companie, pentru că un angajat care nu vrea să fie acolo nu este sănătos nici pentru el, nici pentru companie. Uri Gneezy, economist comportamental, subliniază că acest tip de strategie nu doar ajută la clarificarea motivației angajaților, dar îmbunătățește și productivitatea și loialitatea celor care aleg să rămână.
Tiktok, mai util decât diploma de facultate?
Aproape jumătate dintre angajați consideră că facultatea nu i-a pregătit corespunzător pentru joburile actuale, conform unui sondaj realizat de Go1. În locul unei diplome universitare, tinerii preferă instruirea practică (47%) și clipurile explicative de pe TikTok (42%).
61% dintre angajați cred că experiența de muncă reală i-a pregătit cel mai bine pentru rolurile lor de azi, însă își exprimă frustrarea față de modul în care firmele i-au instruit. Programele oferite de angajatori sunt văzute ca un simplu „element de bifat", cu un conținut impersonal, fără valoare practică.
Tinerii cred că noile tehnologii sunt cruciale pentru dezvoltarea lor profesională: 31% dintre cei din Generația Z și Mileniali spun că instrumentele bazate pe inteligența artificială generativă le sunt suficiente în procesul de învățare, în comparație cu 12% dintre Baby Boomers.
Propaganda reîntoarcerii la birou se bazează pe date false.
Pe măsură ce lupta pentru revenirea la birou s-a intensificat, a crescut și numărul vocilor care susțin că munca de la distanță este mai puțin productivă. Cu toate astea, o analiză mai atentă a datelor relevă o logică defectuoasă.
Studiul care a fost cel mai des utilizat pentru a argumenta necesitatea muncii de la birou se bazează pe un raport de lucru al cercetătorilor de la Biroul Național de Cercetare Economică. Experimentul a împărțit aleatoriu angajații care lucrau ca operatori de introducere date pentru o companie din India în două: muncă remote și muncă de la birou, timp de opt săptămâni. Concluzia comunicată atunci a fost că angajații remote erau cu 18% mai puțin productivi decât colegii lor care lucrau de la birou.
Jurnaliștii au constatat că studiul are probleme majore: în primul rând, angajații incluși au fost recrutați în mod specific, ori ei nu sunt reprezentativi pentru toți angajații din toate industriile din întreaga lume. În al doilea rând, măsurarea productivității lor a fost „viteza netă", sau numărul de intrări corecte făcute într-un minut. Astfel, „scăderea de productivitate" se referea doar la cât de repede puteau ei introduce numere într-un fișier.
Astfel de erori se văd și în alte studii, și asta ridică problema credibilității întregii mișcări de readucere la birou a angajaților.
În ciuda dovezilor limitate sau chiar manipulate, corporațiile încearcă din ce în ce mai mult să discrediteze munca la distanță. Declarațiile referitoare la aceste decizii nu par să justifice schimbarea, în afara de clișeele despre „unitate" și referințe vagi la cultura organizațională.
Tu mai „pierzi timpul” mâncând?
Angajații sunt cu 40% mai predispuși să renunțe la pauza de prânz pentru a munci, față de anul trecut – o tendință îngrijorătoare semnalată în raportul ezCater.
Aproape jumătate (48%) dintre ei omit prânzul cel puțin o dată pe săptămână, iar procentele pentru tineri sunt chiar mai impresionante: 70% din reprezentanții generației Z sar peste masa de prânz din cauza temerilor legate de percepția șefilor.
În plus, 29% dintre angajați încearcă să protejeze timpul de prânz marcându-l în calendare, dar 62% ajung să-l folosească în alte scopuri, ceea ce ridică noi preocupări legate de sănătatea echilibrului dintre muncă și viață personală.
Ai sărit și tu prânzul în ultima vreme? Spune-ne de ce, în comentarii.
Training? Din pix. Loialitate? Tot din pix.
Programele de învățare și dezvoltare la locul de muncă sunt esențiale pentru implicarea și motivația angajaților, însă aproximativ jumătate dintre directori consideră că acestea sunt ineficiente. Angajații simt că nu au oportunitatea de a-și aplica abilitățile dobândite în organizațiile în care lucrează, conform unui sondaj realizat de edX și Workplace Intelligence.
Aproximativ 40% dintre respondenți spun că este posibil să demisioneze în următorul an pentru un job care le oferă oportunități mai bune de învățare și dezvoltare. Acest procent ajunge chiar la 50% în cazul Generației Z și al Milenialilor.
Deși identificarea acestor șanse și măsurarea rezultatelor le revin managerilor, mai mult de 40% dintre aceștia nu caută modalități de creștere și dezvoltare pentru oamenii lor și 28% nu măsoară rezultatele acestora.
Spațiile flexibile de lucru, noul standard pentru birou.
75% dintre companii plănuiesc să reducă suprafața birourilor în următorul an, mai multe cu 30% față de anul precedent. Aproximativ 40% dintre respondenți utilizează doar jumătate din spațiul de birouri disponibil, în timp ce doar 28% își folosesc întregul birou. Companiile care lucrează în regim hibrid se orientează către locuri mai flexibile, unde pot opta strict pentru spațiul necesar lor. Astfel, închirierea unui birou sau hot-desk în spații de coworking a devenit din nou populară.
Aproximativ 90% dintre companiile care lucrează hibrid folosesc spațiile flexibile ca o modalitate de reducere a costurilor, în creștere cu 8% față de 2022. Unele companii folosesc aplicații și platforme unde angajații își pot rezerva biroul și pot vedea ce rezervări au făcut colegii lor. În timp ce reducerile de spațiu pot aduce economii semnificative, este esențială crearea unor birouri atractive unde oamenii să-și dorească să lucreze împreună.
Inteligența Artificială face recrutare: cât, unde și de ce contează?
Gigantul Unilever folosește tehnologii bazate pe inteligența artificială în faza incipientă a recrutării, mai precis în analizarea CV-urilor primite de la candidați. O altă companie care a început să folosească inteligența artificială în recrutare este Blue, parte a grupului Autonom. Andrada Apostolescu, recruitment specialist la Autonom Drive, spune că tehnologia ajută la economisirea timpului de selecție a CV-urilor și că inteligența artificială va fi folosită chiar mai mult pe viitor în recrutarea angajaților companiei.
De la lansarea sa, tot mai mulți candidați au folosit ChatGPT. 46% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și incluse într-un studiu realizat de ResumeBuilder.com au folosit ChatGPT pentru a-și scrie CV-ul sau scrisoarea de intenție.
Dintre acești candidați, 70% au obținut o rată de răspuns mai mare atunci când au trimis un CV realizat cu ajutorul inteligenței artificiale decât unul clasic, iar 59% au fost chiar angajați. În timp ce unii manageri consideră că ChatGPT ar putea încuraja minciuna, alții sunt de părere că chatbotul îi poate ajuta pe candidați să elaboreze un CV care să-i ajute să se pună în valoare.
Abandonul bugetelor anti-abandon.
Aproximativ 300 de inspectori școlari și angajați ai inspectoratelor primesc salarii cu până la 50% mai mari, pentru că sunt implicați în proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), respectiv prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), proiecte cu valoare totală de 543 milioane de euro.
Deși granturile pentru școli au fost majorate, doar o mică parte din sume au fost cheltuite de fapt în unitățile școlare, deoarece majoritatea nu au capacitatea instituțională de a gestiona sume mai mari. PNRAS ar fi trebuit să reprezinte resuscitarea educației în zonele defavorizate, dar în realitate fondurile sunt greu de cheltuit, din pricina birocrației și ineficienței sistemului de implementare.
Munca neplătită și nevăzută, un alt obstacol în calea egalității de gen.
Dezvoltarea profesională a femeilor este grav afectată de volumul de muncă neremunerată pe care acestea o prestează, prăpastie adâncită în perioada pandemiei COVID-19. Femeile sunt adesea încărcate cu sarcini casnice care le consumă timp și energie, lăsându-le cu mai puține oportunități de a avansa în carieră, în ciuda faptului că acum lucrează cot la cot cu bărbații. Spre exemplu, în Regatul Unit, femeile dedică zilnic patru ore muncii neplătite, comparativ cu aproximativ două ore, în cazul bărbaților, deși programul lor de muncă este similar.
Experții avertizează că femeile se confruntă astfel cu o barieră invizibilă în carieră. Conform McKinsey, pentru fiecare 100 de bărbați avansați într-o funcție managerială, doar 87 de femei obțin aceeași promovare, iar pentru femeile de culoare, cifra scade la 73.
De asemenea, într-un mediu de lucru hibrid, bărbații sunt mai predispuși să vină la birou și sunt percepuți ca fiind mai productivi din cauza prejudecății de proximitate, în timp ce femeile (fiind adesea principalele responsabile de îngrijirea familiei) rămân acasă. Ele continuă să și muncească, în aceeași măsură, doar că munca lor este mai greu de observat.
În 2019, Parlamentul European a adoptat Directiva privind Echilibrul dintre Viața Profesională și cea Personală, care încurajează o distribuire mai echitabilă a responsabilităților parentale și a muncii neremunerate, și abordează subreprezentarea femeilor pe piața muncii. Termenul limită pentru ca toate statele membre UE să transpună această directivă în legislația națională a fost august 2022 - cu toate astea, majoritatea se confruntă încă cu provocări în aplicarea concretă a măsurilor.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Un nou val de concedieri lovește în noiembrie: Dish Network plănuiește să concedieze peste 500 de oameni, Nextdoor va reduce numărul angajaților cu 25%, iar Pfizer va concedia 781 de angajați din New Jersey. Lanțul de cafenele Panera dă afară, la rândul său, 306 angajați (17% din total). Situația completă, actualizată la zi, e disponibilă pe Forbes Layoff Tracker. În urma scandalurilor recente, și PwC concediază 338 de oameni în Australia și aproximativ 600 în Marea Britanie.
___
Conflictul dintre Israel și Hamas a dus la pierderea a 61% dintre locurile de muncă din Gaza, conform Organizației Internaționale a Muncii a ONU. Această pierdere semnificativă, echivalentă cu 182.000 de locuri de muncă, va avea impact economic pe termen lung.
___
MedLife extinde rețeaua de Centre de Medicina Stilului de Viață BetterMe cu două noi unități, în Cluj-Napoca și Timișoara, după cel din București. Centrele BetterMe oferă o abordare integrată a sănătății, combinând specialități medicale și non-medicale cum ar fi nutriția, psihologia, somnologia, activitatea fizică și mindfulness-ul. Echipe multidisciplinare formate din medici, dieteticieni, experți în fitness și consilieri de sănătate mintală colaborează pentru a oferi pacienților planuri personalizate pentru un stil de viață sănătos și echilibrat.
___
Cât lucrează, de fapt, angajații Google? Un reprezentant Google a declarat într-un memo intern că angajații companiei lucrează, în medie, mai mult de 8 ore. Declarația a stârnit reacții în rândul angajaților, unii creând meme și viralizând informațiile, după ce în vară au circulat rapoarte despre programul ușor de la Google și angajați care lucrau doar o oră pe zi. Google le permite să aplice pentru programe de lucru care reprezintă 60% sau 80% dintr-un program full-time, precum și pentru alte variante de muncă part-time, în funcție de circumstanțele personale.
___
Apple plătește 25 de milioane de dolari drept compensații, în urma acuzațiilor de discriminare în procesul de angajare. În 2018 și 2019, Apple a fost acuzată că a favorizat lucrători imigranți în detrimentul candidaților din SUA și a discriminat uneori și non-rezidenții. Deși compania a negat orice nereguli, a acceptat să contribuie la un fond de compensații și să plătească o amendă, pentru a soluționa cazul.
___
Samsung și-a dezvăluit modelul propriu de inteligență artificială – „Gauss", la Samsung AI Forum 2023 în Coreea de Sud. Gauss vine ca un concurent serios pentru ChatGPT, Bard și Dall-E, capabil să genereze text, să scrie cod și să creeze și editeze imagini. Componentele pot funcționa independent pe dispozitive, fără necesitatea unei conexiuni la internet, asigurând securitate și confidențialitate utilizatorilor. Samsung plănuiește să integreze aceste tehnologii în seria flagship Galaxy S24.
___
Firma de pază a stadionului Ghencea, amendată pentru peste 600 de angajați fără acte în regulă. Într-un caz de încălcare gravă a legilor muncii, firma din București a fost amendată cu 600.000 de lei de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, după ce s-a descoperit că peste 600 de angajați lucrau fără documentele necesare. Printre neregulile găsite se numără 16 persoane fără contracte de muncă, 308 cu contracte înregistrate post activitate și 299 care depășeau norma de muncă.
___
Reach, grupul care deține Daily Mirror și Daily Express concediază 10% din totalul angajaților. CEO-ul a fost criticat într-o transmisiune live, unde angajații i-au cerut demisia, comparând comportamentul companiei față de angajați cu cel al unui părinte abuziv. Aceste măsuri vin în contextul unei lupte împotriva scăderii veniturilor din publicitatea online și din cea tipărită. Sindicatul jurnaliștilor este îngrijorat de amploarea și impactul pe care această mișcare o poate avea asupra jurnalismului de calitate și al securității locurilor de muncă.
___
Forbes a lansat „Future of Work 50 2023”. Altfel spus, lista scurtă a celor mai emblematici 50 de lideri, gânditori și echipe care reinventează lumea muncii azi, într-o perioadă marcată de schimbări profunde. Lista evidențiază figuri cheie care modelează trendurile muncii, abordând teme precum inteligența artificială, dar și noile modele de lucru și de management al echipelor.
___
România a avut cea mai mare scădere a producției de cereale din Uniunea Europeană, în 2022, cu 32% (8,9 milioane tone) mai mică decât cea din 2021. Astfel, țara noastră a ajuns pe locul cinci în UE ca producător de cereale, după Franța, Germania, Polonia și Spania. Această scădere e pusă (cel puțin parțial) pe seama temperaturilor ridicate și secetei și afectează întreaga Europă, a cărei producție totală a scăzut cu 9% în aceeași perioadă.
___
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Fericirea la job are o rețetă: interacțiunile umane.
Oamenii care lucrează cu drag au performanțe mult mai bune și prezintă cu 40% mai puține șanse să caute alt loc de muncă, potrivit datelor Institutului BCG Henderson. Un alt aspect crucial pentru lideri este legat de activitățile care contribuie cel mai mult la bunăstarea angajaților la job, și anume colaborarea cu alții și consolidarea relațiilor din cadrul echipei.
În același timp, oamenii se străduiesc să-și facă prieteni noi, iar acest lucru poate avea efecte importante asupra culturii de lucru și a fericirii angajaților, conform unei cercetări realizate de Pew Research Center. 8% dintre oameni nu au prieteni apropiați și doar 38% spun că au cinci sau mai mulți prieteni apropiați. Acest procent crește pe măsură ce înaintează în vârstă. Doar 32% dintre cei cu vârsta mai mică de 30 de ani au cinci sau mai mulți prieteni apropiați, față de 49% în cazul adulților de peste 65 de ani.
Prieteniile la locul de muncă sunt apreciate și valorificate de angajați deoarece contribuie la creșterea satisfacției și implicării la locul de muncă, potrivit Gallup. Aceste prietenii se pot transforma în relații de mentorat, numite „friend-torships", unde mentorul poate fi și prieten.
În mod interesant, sondajul a constatat că respondenții își petrec, în medie, aproximativ 25% din timpul lor pe activități administrative (trimiterea și răspunderea la e-mailuri, activități de birou, programarea întâlnirilor), deși este activitatea cea mai puțin plăcută pentru toți angajații. 17% din timp merge către activități interactive, și doar 3% pe activități de construire și consolidare a echipei.
Ce crezi că ar trebui să facă liderii pentru a încuraja răsturnarea acestor procente, într-o direcție unanim avantajoasă?
Instagram, un pericol major pentru minori.
Arturo Bejar, un fost angajat Meta, a depus mărturie în fața Congresului SUA, acuzând Instagram că nu protejează adolescenții de hărțuirea sexuală. Conform datelor sale, peste 20% dintre utilizatorii sub 16 ani ai platformei și-au deformat percepția de sine urmărind postările altora, iar 13% s-au confruntat cu avansuri sexuale nedorite, printre care și fiica sa.
„Am vorbit, sunt conștient că nu voi mai lucra niciodată în industrie”, concluzionează Bejar, care a lucrat pentru Meta, compania care deține Instagram și Facebook, între 2009 și 2015, în fruntea departamentului de Inginerie, și din nou din 2019 până în 2021, drept consultant.
Dezvăluirile le completează pe cele ale lui Frances Haugen, un alt fost angajat Meta, care evidenția în urmă cu doi ani impactul negativ al Instagram asupra sănătății mintale a adolescenților.
Pe lângă aceste acuzații, 41 de state americane au dat în judecată Meta, susținând că rețeaua de socializare a creat „trăsături dăunătoare și manipulatoare din punct de vedere psihologic”, care afectează sănătatea mintală a celor mai tineri (și totodată numeroși) utilizatori. Meta a răspuns spunând că a introdus actualizări de siguranță în urma acestor acuzații, dar foștii angajați, printre mulți alți critici, consideră că aceste măsuri sunt insuficiente.
Ca o nouă măsură împotriva hărţuirii, Instagram a introdus în premieră, momentan doar în Franţa, un „buton de siguranţă”, care permite utilizatorilor să apeleze direct o linie telefonică de urgenţă.
Sistemul medical din România: frecție la picior de lemn.
83% din posturile disponibile în sistemul medical nu sunt scoase la concurs din motive financiare, potrivit unui raport al Curții de Conturi, ceea ce acutizează criza de medici din România. Deficitul din spitalele din țară a fost de 9.845 de medici în perioada 2014-2021 și afectează cu precădere secțiile de anestezie și terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie și radiologie. Lipsa personalului medical a dus la închiderea a secții întregi în anumite spitale și la creșterea presiunii resimțite de medicii disponibili.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a subliniat că, deși salariile nu mai sunt o problemă majoră, există alte motive pentru care medicii pleacă din țară. Un factor important este numărul redus de avize de liberă practică eliberate anual de Colegiul Medicilor (doar 1.000) în comparație cu cei 3.800 de studenţi, români şi străini, care studiază la universităţile de medicină din țară.
Deși salariile au crescut semnificativ, medicii români sunt atrași să lucreze în alte țări europene, unde condițiile de muncă și pachetele salariale par mai atractive. Problema este complexă, având la bază nu doar aspecte financiare, ci și lipsa infrastructurii adecvate și a unor strategii pe termen lung pentru a atrage și păstra medicii în sistemul medical românesc.
Săptămâna de lucru de 4 zile în România – da ori ba?
Deși 80% dintre angajații români și-ar dori un program de lucru de patru zile, doar 37% dintre angajatori susțin această idee. În contextul unei crize acute de angajați, săptămâna de lucru redusă la patru zile este întâmpinată cu scepticism în România, unii experți avertizând asupra potențialelor efecte negative asupra economiei. Deși reducerea cu 20% a costurilor salariale ar putea ajuta afacerile care nu o duc prea bine, întrebarea e dacă și angajații ar fi de acord cu scăderea salariului în aceste condiții.
Programele pilot din Islanda și Marea Britanie au arătat că 15% dintre participanți nu ar reveni la un program de lucru tradițional, indiferent de oferta salarială.
Din punct de vedere legislativ, programul de lucru în România este standardizat la 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Totuși, legislația permite negocierea unui program de lucru inegal în cadrul contractului colectiv de muncă, lăsând deschisă posibilitatea unor astfel de schimbări. Drept dovadă, unele companii românești au început deja să experimenteze cu acest model de lucru.
Transparența salarială schimbă cultura muncii.
Numărul de angajatori americani care includ salariul în anunțul de angajare a crescut datorită noilor reglementări de transparență. Mai mult, state precum California, Colorado și Washington urmăresc efectul acestor măsuri, dincolo de primul impact, iar rezultatele arată că transparența salarială schimbă dinamica procesului de recrutare:
Din perspectiva firmelor, transparența clarifică statutul aplicanților. Altfel spus, pentru fiecare dintre joburile publicate candidează fix acei oameni care consideră că salariul este satisfăcător, iar numărul celor care doar „își încearcă norocul” este redus.
Din perspectiva candidaților, se sare peste negocierea salarială și se mută discuția pe alte paliere. Mai precis, odată ce știu care este baza salarială, aplicanții negociază cu mai multă atenție beneficiile suplimentare, cum ar fi concediul, asigurarea de sănătate sau flexibilitatea muncii - iar aici nu intră în discuție doar aspectele pragmatice. Aceste modificări lasă loc de dialog pe teme subiective, cum ar fi cultura organizațională, posibilitățile de dezvoltare a carierei, valorile companiei, compatibilitatea sau opinia angajatorului pe alte teme de interes pentru candidat.
Se dovedește că transparența (și sinceritatea, în general) în relația dintre angajat și angajator este de folos ambelor părți. Asta chiar dacă unele companii încearcă totuși să jongleze în favoarea lor, anexând joburilor un salariu ceva mai mic, care să le permită o marjă de negociere.
Sweet & spicy.
Uneori, când ești tentat să iei măsuri doar de dragul de a o face, cea mai bună decizie este aceea de a nu te grăbi să acționezi.
Mai mult decât atât, ilustrația realizată de Marketoonist poate reprezenta un semnal de alarmă al iluziei productivității, situație în care angajații mai mult se fac, decât lucrează.
#Știațică:
Râsul spontan reduce stresul? Râsul spontan poate avea un impact semnificativ asupra sănătății, reducând nivelul cortizolului, hormonul stresului, cu aproximativ 31,9%, conform unui nou studiu publicat în PLOS One. Cercetarea susține concluziile studiilor anterioare cu privire la beneficiile râsului asupra sănătății, inclusiv reducerea riscului de boli cardiace și potențialele efecte pozitive asupra metabolismului.
___
Premieră mondială: a avut loc primul transplant complet de ochi din lume, realizat de echipa de chirurgi de la NYU Langone Health pe un pacient care suferise leziuni faciale grave în urma unui accident. Deși James se recuperează bine, iar noul ochi arată sănătos, rămâne încă incert dacă vederea îi va fi redată, ori în ce măsură. Această intervenție marchează un prim pas remarcabil în chirurgia oculară și deschide noi orizonturi pentru transplanturi curajoase.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.