#84: Notificările, real pericol pentru copii și tineri: 49% nu dorm să nu piardă mesaje; Pensionarii, salvarea marilor companii; 9 din 10 angajatori români caută oameni; Fabricile se mută în spațiu
Bonus: Hai în echipa Hacking Work!; Șefii, forțați să fie incluzivi: beneficiile personalizate salvează bugete; Îți dăm cadou invitații la TEDxEroilor; Maraton de muncă: 16 ore zilnic în Big Four.
Servus! Suntem la borna 84 a HWNews. Mulțumim pentru încredere și te rugăm să ne permiți ca de această dată să deschidem chiar cu un mesaj „de culise”:
Căutăm doi noi colegi în echipa Hacking Work!
Poate devii chiar tu unul din membrii permanenți ai echipei noastre, dacă ceea ce citești aici ți se pare atrăgător, iar apoi reușești să ne convingi că poți face treabă minunată alături de noi.
Cum aplici? Trimiți un mail la doru@scoalaspor.ro cu CV-ul tău și un mesaj în care (1) ne arăți ce ai făcut tu foarte bun în ultima vreme și (2) ne explici ce și cum o să facem împreună și mai bine, de aici înainte.
Termen: 15 octombrie 2023, end of day. Succes - și mulțumim că ne ajuți să transmitem informația asta și altor oameni buni din cercurile tale.
Scandal gigantic la Big Four: Maraton de muncă de până la 16 ore pe zi și salarii mizere.
Angajații de la Deloitte, PwC, EY și KPMG au reclamat că lucrează și câte 16 ore pe zi. Acum, după un an de investigații, Ministerul Muncii din Spania a decis să impună o amendă colectivă de cel puțin 1,4 milioane de euro giganților din consultanță cunoscuți drept „Big Four".
Un fost angajat PwC, care a preferat să-și păstreze anonimatul, a descris situația ca pe o caracteristică a „zilelor de lucru maraton” care, din pricina lipsei consecințelor, au devenit normalitatea în aceste companii. El lucra adeseori de la 9 la 21.
Investigația nu a fost deloc ușoară, deoarece companiile nu păstrau un registru orar, deși acesta a devenit o cerință legală în Spania începând cu 2019. Și acolo unde acesta exista, nu reflecta realitatea.
Companiile au raportat un profit de 2,5 miliarde de euro în cursul anului fiscal 2021, în timp ce condițiile de muncă s-au înrăutățit. În ciuda profiturilor record, salariile nu au crescut. Doar în urma negocierilor și a grevelor, salariul minim a fost ajustat la 15.300 euro pe an pentru absolvenții fără experiență, și 17.100 euro pentru cei cu trei ani experiență.
90% dintre firmele românești angajează.
Nouă din zece angajatori au în plan să facă angajări până la finalul anului, conform unui sondaj eJobs. Dintre cei care angajează, 44,4% estimează că numărul de colegi noi pe care îi vor adăuga în următoarele trei luni nu va fi mai mare de cinci persoane. 20,4% au în plan 6-10 angajări noi, iar 18,5% estimează că numărul de recrutări va fi cuprins între 11 și 50.
Din punct de vedere al atuurilor care cred că îi pot ajuta în atragerea candidaților, 50,3% pun pe primul loc salariile și bonusurile oferite, 40,1% menționează comunicarea constantă și transparentă, iar 37,2% includ flexibilitatea programului și a managerilor într-un top al primilor trei diferențiatori cheie pe care îi au față de concurență.
Potrivit studiului, 45,1% dintre respondenți consideră că se află într-o companie cu brand de angajator puternic, 35,6% sunt la început cu acțiunile de employer branding, iar 19,3% declară că nu au un brand de angajator.
„Deși 6 din 10 angajatori spun că lipsa unui brand de angajator solid devine un impediment în procesul de recrutare, o treime dintre respondenți cred că acest lucru poate fi evitat dacă lipsa unui brand de angajator este compensată prin salarii și beneficii, în timp ce 13,6% spun că procesele de recrutare nu le-au fost influențate până acum de faptul că nu au un brand de angajator de sine stătător”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs.
Dacă ești aici cu noi, cel mai probabil înțelegi însă deja că un brand de angajator puternic este rezultatul unei culturi sănătoase, unde oamenii lucrează cu bucurie și se implică real. Dacă vrei să afli mai multe despre cum să stimulezi în mod sănătos dezvoltarea acestui factor esențial, vino alături de Doru Șupeală, într-un cadru informal și interactiv, pe 16 și 17 octombrie la Cluj și pe 2 și 3 noiembrie la București, la Employer Branding Masterclass.
Hacking Work susține protestul jurnaliștilor de la GSP și Libertatea.
Suntem martorii unui moment decisiv pentru soarta și libertatea presei din România. Industria pariurilor și păcănelelor încearcă să bage pumnul în gură presei de calitate din România, chiar prin intermediul patronatului, filtrând și cenzurând articole, subminând decizia editorială a jurnaliștilor și dreptul cetățenilor la o informare corectă.
Conducerea trustului Ringier a decis concedierea redactorului șef al Gazetei Sporturilor, care a refuzat cenzurarea articolelor despre industria jocurilor de noroc. Peste 90 de angajați Ringier au semnat un apel public, pledând pentru independența și responsabilitatea social a presei. „Vom acționa, prin toate mijloacele legale, pentru a apăra dreptul publicului românesc la o presă independentă”, spun jurnaliștii GSP și Libertatea.
„Nu contează pe câți ne dau afară, noi nu putem să ne facem altfel meseria. Niciodată nu vom înșela publicul. Oricum, și acum nu e despre un om sau de o redacție, societatea românească trebuie să se decidă: vrea să lase presa oamenilor să fie cumpărată de păcănele? Vrea să lase partidele să cumpere presa în continuare?”, a declarat Cătălin Tolontan pentru Euronews.
Echipa Hacking Work susține public protestul și atitudinea civică responsabilă a jurnaliștilor de la GSP și Libertatea. Totodată, vom continua activitatea noastră pe aceeași linie: am refuzat și vom refuza categoric orice fel de contract de publicitate sau promovare cu firmele de pariuri, industria tutunului și mediul politic.
Viitorul muncii e 55+.
În ultima vreme, toată lumea vorbește despre Gen Z, dar angajatorii care „fură startul” cu adevărat când vine vorba de soluții inteligente pentru echipele lor sunt cei care se concentrează azi pe angajații trecuți de prima tinerețe. Conform unui nou studiu global realizat de Bain & Company, până în 2030, 150 de milioane de locuri de muncă vor fi ocupate de angajați cu vârsta peste 55 de ani. Mai mult de-atât, se estimează că aceștia vor constitui peste un sfert din forța de muncă a celor mai bogate și educate țări, până în 2031.
Deși 83% din managerii de top de la nivel mondial se pun de acord că utilizarea inteligentă a capabilităților celor trecuți de 50 de ani reprezintă viitorul în business, doar 4% din companiile de la nivel global au programe dedicate integrării angajaților mai în vârstă, conform unui sondaj global AARP. Și aici, liderii vor face diferența: companiile de top nu doar că recrutează, dar și păstrează, recalifică și respectă experiența adusă de angajații mai în vârstă.
În Japonia, se estimează că aproape 40% dintre angajați vor avea peste 55 de ani în 2030, iar Europa și SUA nu vor fi nici ele departe, cu procente între 25% și 30%. Și nici nu e de mirare, date fiind alte concluzii ale studiului:
motivația profesională a angajaților evoluează odată cu înaintarea în vârstă, atingând apogeul în jurul vârstei de 60 de ani, când sensul și tipul muncii devin și mai importante.
un avantaj major al unei forțe de muncă multigeneraționale este că facilitează colaborarea între angajații experimentați și cei mai puțin experimentați. Studii OECD subliniază că firmele cu diversitate mare de vârstă au rate mai mici de fluctuație a angajaților și o productivitate crescută. Pentru a maximiza aceste beneficii, e necesar să se ofere suport adaptat fiecărei vârste și să se încurajeze colaborarea între generații.
Este esențial ca angajatorii să își adapteze beneficiile și programul de lucru pentru a răspunde nevoilor angajaților, dacă vor să îi păstreze aproape, motivați și productivi. De exemplu, angajații mai în vârstă pot avea nevoie periodic de mai multe vizite medicale, astfel încât beneficiile de sănătate și flexibilitatea orarului devin cruciale pentru ei.
Într-o piață a muncii unde plaja de talent se restrânge și într-o lume per total îmbătrânită, devine și mai important ca angajatorii să facă eforturi reale în demontarea stereotipurilor. Discriminarea bazată pe vârstă nu este doar neetică, dar împiedică de asemenea companiile să beneficieze de expertiza și stabilitatea pe care angajații mai în vârstă o pot aduce.
Concedierile din IT nu mai sunt o îngrijorare.
Forbes a întocmit un ghid complet al tuturor companiilor care s-au alăturat valului de concedieri în primul și în cel de-al doilea trimestru al anului, iar cele mai impresionante cifre le păstrează în continuare Amazon, Google, Meta și Microsoft.
Dacă în primele 3 luni ale acestui an au fost concediați peste 136.000 de angajați americani, valul de concedieri din industria tehnologică s-a potolit serios în ultimele luni. Experții consideră chiar că îngrijorările cu privire la acest subiect nu mai sunt întemeiate. La nivel mondial, cifrele pentru luna septembrie au scăzut cu peste 90% față de cele din ianuarie.
Dacă lucrezi în IT, avem și o întrebare pentru tine:
Planurile guvernului sunt să elimine reducerea de 10% pe impozitul pe venituri. Ce va face firma unde lucrezi acum cu această nouă taxare pe muncă?
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Angajatorii devin mai creativi: Focus pe beneficii personalizate și incluzive.
În contextul creșterii semnificative a costurilor pentru sănătate, beneficiile care vin să șteargă această îngrijorare din viețile oamenilor sunt tot mai apreciate. Bineînțeles, și angajatorii văd o nouă oportunitate de a se evidenția în fața candidaților, astfel că regândesc într-un mod mai creativ pachetele de beneficii, pentru a se alinia mai bine nevoilor acestora. În plus, pentru a-și optimiza costurile în continuă creștere, personalizarea beneficiilor a devenit esențială.
Focusul se îndreaptă preponderent spre acoperirea unor goluri în protejarea sănătății mintale și a sănătății femeilor, în general. În plus, există o preocupare crescută pentru oferirea de beneficii care să înlăture stigmatul și barierele în accesul la îngrijire. Printre aceste soluții se regăsesc:
Grija sporită pentru sănătatea mintală: Angajatorii adaugă rețele suplimentare de furnizori, venind în întâmpinarea celei mai stringente probleme indicate de angajați, oferindu-le de cele mai multe ori acces la consultații online gratuite.
Sprijin în menopauză: Companiile care au înțeles cât de prețioși sunt oamenii lor caută să îi țină cu orice preț aproape. Prin recunoașterea nevoii de ajutor personalizat în această etapă a vieții femeilor, înlătură stigmatul și se asigură că nu își pierd angajatele.
Beneficii incluzive: Un focus mai mare pe sporirea beneficiilor care să ajute angajații LGBTQ+ sau angajații de culoare să își găsească furnizorii de sănătate potriviți.
Beneficii adiacente sănătății: Precum conturile de cheltuieli pentru stil de viață sănătos, care pot fi folosite pentru înscrieri la sală sau echipamente de fitness.
Îngrijire gratuită: Unii angajatori oferă servicii medicale gratuite, de la analize la consultații, recuperare și chiar operații, asumându-și că vor îndruma angajații spre opțiuni de îngrijire mai puțin costisitoare.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte & tari.
Hacking Work News face de acum parte din rețeaua Thinkdigital. Aceasta este prima rețea dedicată promovării prin intermediul newsletterelor jurnalistice și cumulează conținut de calitate pentru mai bine de 50.000 de oameni, de la 15 furnizori de încredere. Ne onorează prezența în această listă, dar și compania fantastică în care ne regăsim. Suntem recunoscători că am ajuns aici și vă mulțumim pentru încredere!
___
Suntem în top 50 pe harta economiei globale. Conform datelor Băncii Mondiale comprimate de Visual Capitalist, România se regăsește în topul țărilor cu cel mai mare PIB. E drept, pe locul al cincilea de la coadă. Dacă defalcăm această contribuție, aflăm că sectorul serviciilor constituie aproximativ 60% din PIB-ul României, industria 15% și agricultura 5%. Dacă luăm în calcul tendințele globale, serviciile par a fi viitorul: SUA are 78% din PIB generat de servicii, iar media celor 50 de țări se situează de asemenea în jurul valorii de 60%.
___
Copiii și adolescenții, victime ale notificărilor și automatismelor toxice. Aflăm din newsletter-ul
că tinerii americani cu vârste între 11 și 17 ani se confruntă cu un bombardament uriaș de notificări: în medie, 237 de alerte intră zilnic pe telefoanele lor. Aceste notificări, în mare parte de la prieteni sau legate de rețelele de socializare, afectează inclusiv calitatea somnului a 49% dintre ei, deoarece tinerii simt presiunea de a le verifica și pe cele care au intrat după ora de culcare. De asemenea, 58% dintre ei spun că renunță constant la timpul petrecut cu prietenii ori familia, în favoarea ecranului telefonului, iar 30% folosesc dispozitivele pentru a evita să-și confrunte propriile emoții.___
Piața europeană a muncii pare că dă semne de redresare. Nu și România. În 2023 există o ușoară scădere a locurilor de muncă disponibile. Olanda are cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante (4,7%), în timp ce procentele cele mai scăzute s-au înregistrat în Bulgaria și România: 0,8% în același trimestru. Cu toate acestea, există un deficit de forță de muncă și competențe. Experții susțin că lipsa oamenilor ar putea fi unul dintre motivele pentru care numărul joburilor disponibile este mai mic.
___
Angajații încep să atace în justiție politicile de întoarcere la birou. Un caz recent implică un fost director senior de la AstraZeneca, care a dat în judecată compania, acuzând că a refuzat să-i plătească bonusul de performanță și din acțiuni, din cauza faptului că a lucrat de acasă anul trecut. Ea susține că AstraZeneca și-a schimbat retroactiv structura de bonusuri pentru a include cerințe RTO, încălcând astfel termenii contractuali agreați inițial.
___
Salesforce își vrea angajații înapoi. Compania intenționează să angajeze aproximativ 3.000 de angajați după ce și-a redus cu 10% forța de muncă la începutul anului. Mai mult, CEO-ul companiei le cere foștilor angajați să ia în considerare o posibilă reangajare. Însă pentru foștii angajați această decizie s-ar putea să nu fie ușoară, existând dificultăți în redobândirea încrederii dacă decid să se întoarcă. Mai mult, e posibil ca o parte dintre aceștia să aibă pretenții salariale mai ridicate.
___
Peste 440.000 de români plecați la muncă peste hotare s-au întors în țară, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică. Majoritatea e formată din bărbați cu vârsta cuprinsă între 25 și 55 ani, ce provin din mediul urban. Cei mai mulți din cei întorși recent au avut reședința anterioară în Italia, Spania și Regatul Unit, dar există și cazuri de persoane venite din Danemarca, Cipru, Siria sau Israel. În ceea ce privește județele de reședință alese la întoarcere, cei mai mulți s-au stabilit în București, Suceava, Cluj și Iași.
___
X, fostul Twitter, are cea mai mare proporție de dezinformare dintre cele șase mari rețele sociale, iar YouTube cea mai redusă, potrivit unui studiu susținut de Comisia Europeană. Studiul a fost realizat de TrustLab, un start-up de monitorizare a dezinformării, ca parte a activității de susținere a codului de practici al UE privind dezinformarea. X (Twitter), împreună cu multe alte rețele sociale, a aderat la codul voluntar în 2018, însă s-a retras din cod în timp ce se afla sub conducerea lui Elon Musk. Companiile care nu respectă legea ar putea fi sancționate cu amenzi de până la șase procente din cifra de afaceri globală.
TEDxEroilor 2023: Dare to Disrupt, pe 28 octombrie la Casa de Cultură a Studenților Cluj.
Evenimentul promite să spargă tiparele, sub umbrela temei îndrăznețe, dar și prin line-up-ul impresionant, alcătuit din oameni care au schimbat lumea prin curaj și autenticitate. Printre ei, Gelu Duminica (sociolog și activist), Răzvan Exarhu (om de radio și Chef), Cristina Bâtlan (fondator Musette) și Simona Păun (pilot).
Hai cu noi la eveniment! Oferim cadou 4 invitații duble - pe principiul primul venit, primul servit - celor dornici să asculte poveștile captivante de viață ale speakerilor TEDxEroilor! Accesează site-ul, alege 2 bilete din categoria B, introdu codul codul HackingWB și bucură-te de spectacol! Atenție, însă, va trebui să fii sigur că ajungi, deoarece invitațiile sunt nominale.
Momeala cu școala. Dacă pleci, ești bun de plată.
Aproape 10% dintre angajații care au participat la un studiu realizat în 2020 de Survey Research Institute de la Universitatea Cornell au încheiat un acord de rambursare prin care se obligă să restituie banii investiți de companii în cursurile lor de formare.
În industria aviației, Southern Airways Express, cu sediul în Florida, a dat în judecată 60 de foști piloți susținând că aceștia datorează până la 20.000 de dolari pentru cursurile de formare la care au participat. Un sondaj realizat de National Nurses United a constatat că aproape 40% dintre asistenții medicali care s-au angajat în ultimul deceniu au fost de asemenea supuși practicii.
Firmele care impun acorduri de rambursare a banilor pe cursurile realizate de angajați nu plănuiesc neapărat să recupereze costurile de formare, ci le folosesc ca o modalitate de a descuraja angajații să plece în primii ani. Angajatorii văd aceste acorduri ca o modalitate de loializare a angajaților și de prevenire a investițiilor în oameni aflați doar în tranzit prin companie.
Ce părere ai despre această practică? Ai întâlnit-o și tu prin companii?
Joburile remote, dorința arzătoare din piața muncii.
Pentru cei care doresc să lucreze de acasă, oferta de joburi disponibile se reduce tot mai tare. Pe LinkedIn, doar 9% dintre anunțurile de posturi deschise din ultima lună au fost complet remote, comparativ cu 21%, în martie 2022.
Recent, startup-ul Cribl din Statele Unite a publicat o ofertă de job care, deși nu venea cu vreun pachet de beneficii deosebit, era complet remote. Doar în prima săptămână au aplicat 573 de persoane, iar până la sfârșitul perioadei de recrutare, numărul candidaților a ajuns la 1.700. Șansa de a fi ales a fost de 0,06%, adică de 60 de ori mai mică decât șansele de a intra la Harvard.
De ce este atât de dificil să obții un loc de muncă remote? Sunt trei factori care alimentează această criză:
Multe companii le-au cerut angajaților să se întoarcă la birou, ceea ce a făcut ca zeci de profesioniști să caute joburile care le permit să continue să lucreze de acasă.
Aceleași companii listează acum aproape fiecare loc de muncă nou ca fiind cu prezență la birou sau hibrid, ceea ce a dus la o scădere drastică a numărului de locuri de muncă remote.
A avut loc o încetinire dramatică în tehnologie, industria care a alimentat creșterea masivă a muncii remote.
Rezultatul? Prea mulți aspiranți care se luptă pentru prea puține joburi. Iar oamenii își doresc atât de mult să lucreze de la distanță, încât unii acceptă reduceri de salariu de până la 20% pentru a putea continua să muncească așa. Pe de altă parte, angajatorii care oferă flexibilitate au fost copleșiți de valul de interes. Atlassian a înregistrat o creștere de 93% a candidaturilor, față de anul trecut. La Cribl, interesul a crescut cu 150%.
Rămâne de văzut dacă angajatorii se vor adapta cerințelor angajaților, ori angajații se vor plia pe așteptările șefilor, sperați de presiunile financiare și/sau de lipsa oportunităților.
Șefu’ care taie chefu’: Și șefii se îndrăgostesc câteodată. Iar apoi își regretă propriile reguli.
Se spune că dragostea te orbește. Ei bine, o sămânță de adevăr există în această expresie, cel puțin pentru foarte mulți directori executivi care și-au dat cu stângul în dreptul când a venit vorba de relații amoroase la locul de muncă.
Recent, Edward Tilly a demisionat din funcția de CEO Cboe Global Markets după ce o investigație a consiliului de administrație a descoperit că nu a dezvăluit relațiile personale de la job. Bernard Looney, fost director executiv de la BP, una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze naturale, a demisionat și el după ce o anchetă internă a stabilit că nu a respectat regulile interne și nu a declarat multiple relații cu unele dintre colege. În 2019, McDonald's l-a dat afară pe CEO-ul de la acea vreme, Steve Easterbrook. Iar listei se alătură și Brian Krzanich, fostul CEO Intel, care a demisionat în 2018 din pricina unei relații nedeclarate din trecut.
Relațiile la locul de muncă sunt privite drept problematice pentru că pot crea dezechilibre de putere, mai ales când relațiile sunt între șefi și subordonați. Într-un sondaj realizat în ianuarie de Society for HR Management, 27% dintre respondenți au declarat că au fost ori sunt implicați într-o relație amoroasă la locul de muncă. Dintre aceștia, 10% au spus că au avut o relație cu subordonații lor, în timp ce 18% au declarat că au avut câteva întâlniri cu superiorii lor. Însă doar unul din cinci angajați a și făcut relația oficială.
Fabricile din spațiu: noul măr al discordiei marilor producători.
Lipsa gravitației pare a se dovedi propice extinderii unor afaceri, dincolo de granițele planetare. Producția de celule stem, fabricarea de cipuri, alături de alte componente electronice, și chiar industria farmaceutică se bat pe un loc de frunte, când vorbim de mutarea fabricilor dincolo de limitele Terrei. Doar câteva exemple:
NASA a alocat 2 milioane de dolari pentru a investiga posibilitatea producerii de celule stem și a terapiilor genice în condițiile de imponderabilitate din spațiu;
Northrop Grumman, companie din domeniul apărării, a stabilit un parteneriat cu un startup care-și propune să producă semiconductoare în spațiu;
Companiile farmaceutice vor de asemenea o bucățică de inovație: Merck lucrează cu Stația Spațială Internațională pentru a începe producția de suplimente proteice.
Se preconizează că viitorul va veni cu o creștere a cererii pentru „spațiu de producție”. În 2031, Stația Spațială Internațională va fi scoasă din funcțiune prin prăbușirea sa în ocean, însă planurile actuale prevăd înlocuirea acesteia cu patru sau cinci noi stații care să poată extinde activitatea de cercetare și producție.
Cine n-are mentori să-și caute.
83% dintre tinerii din lume afirmă că un mentor contribuie esențial la dezvoltarea profesională, chiar dacă doar 52% dintre ei au unul, conform studiului realizat de Adobe pe un eșantion format din 1000 de angajați din generația Z. Restul de 48% cer mai multă pregătire pentru jobul lor și plasează găsirea unui mentor în topul priorităților personale.
Studiul evidențiază și alte lucruri importante:
50% dintre tineri afirmă că au folosit instrumente de inteligență artificială generativă, în ciuda faptului că doar 35% dintre angajatorii lor au definit un ghid de utilizare și le-au oferit permisiunea clară să facă asta.
59% nu se tem că vor fi înlocuiți de Inteligența artificială – acesta fiind și un alt motiv pentru care se străduiesc să stăpânească cât mai bine limbajele AI.
Zeții nu vor orice mentor. Ei vor ca munca lor să conteze, valorile locului de muncă trebuie să corespundă cât mai bine cu valorile lor personale, astfel că și un potențial mentor ar trebui să respecte aceeași compatibilitate.
#Știațică: Spune-mi unde trăiești, ca să-ți spun cum dormi.
Un studiu recent realizat pe 220.000 de utilizatori ai inelelor de monitorizare a somnului Oura Ring din 35 de țări a descoperit diferențe notabile în modurile în care oamenii se odihnesc, în funcție de cultura căreia îi aparțin.
În Asia, oamenii dorm mai puțin și au un program nocturn care poate varia mult în timpul săptămânii, iar eficiența somnului e mai redusă. Europenii și americanii sunt mai constanți când vine vorba de perioadele de odihnă și dorm mai mult în weekenduri, ceea ce face îi face să-și recupereze mai mult din „datoria de somn” acumulată în timpul săptămânii.
Studiul sugerează astfel că diferențele culturale, în special cele legate de etica muncii, pot influența calitatea și durata somnului și, prin extensie, sănătatea anumitor popoare, la nivel mondial.
Angajatul informat = Angajat incomod?
Știm că sună ca un paradox. Angajații bine informați ar trebui să fie valoroși pentru orice organizație, pentru că pot contribui la un mediu de lucru mai transparent și eficient. Însă realitatea e că angajații bine documentați, care își cunosc și cer drepturile, pot fi priviți drept „incomozi” în unele organizații, mai ales dacă ridică întrebări care sfidează status quo-ul.
Avocatnet.ro a publicat un nou ghid educativ din seria „Realități din piața muncii”, care vizează unele din principalele subiecte asupra cărora angajații riscă să nu fie corect informați:
🗓️ Problema concediilor: „Nu plec, că n-are cine să mă înlocuiască”.
Ce zice legea: Angajatorii au responsabilitatea de a programa concediile până la sfârșitul anului curent pentru anul următor. Legea este clară și afirmă că salariații au dreptul la concediu de odihnă. Acesta nu doar că e un drept, dar e și o chestiune de sănătate. Ce se poate întâmpla de fapt: Angajatorii resping mai des cererile de concediu din motiv că abilitățile unora dintre colegi nu sunt dublate în cadrul echipei de nimeni altcineva. Rezolvarea: Dacă angajatorul refuză acordarea concediului, el încalcă legea. Este obligația companiei să asigure permanența, nu a ta. Cel mult are dreptul de a te chema din concediu, pentru motive urgent, justificate, dar în acel caz trebuie să acopere toate cheltuielile.
⏱️ Orele suplimentare: permise sau nu în contractele de muncă part time?
Ce zice legea: Codul Muncii interzice munca suplimentară pentru contractele de muncă part time. Ce se poate întâmpla de fapt: Angajatorii încearcă să încurajeze munca suplimentară și sunt reticenți în acordarea de compensații. Rezolvarea: Nu există cale de mijloc aici. E ilegal să ceri muncă suplimentară pentru contracte part-time.
🍽️ Tichetele de masă: mai puține pentru contracte cu normă parțială?
Ce zice legea: Tichetele de masă sunt un „beneficiu” fiscal și se oferă proporțional cu numărul de zile lucrătoare dintr-o lună. Ce se poate întâmpla de fapt: Unele companii oferă mai puține tichete pentru angajații cu CIM parțial. Rezolvarea: Din punct de vedere legal, numărul de tichete ar trebui să fie același pentru toți angajații, indiferent de tipul de contract.
👷♂️ Schimbarea funcției sau modificarea contractului: posibile și fără acordul angajatului?
Ce zice legea: Orice schimbare de funcție trebuie să fie consimțită de ambele părți. Ce se poate întâmpla de fapt: Angajatorii încearcă să schimbe funcția angajaților fără a obține acordul lor. Rezolvarea: Schimbarea funcției fără acord este ilegală. Angajatorul trebuie să consulte și să obțină acordul angajatului înainte de orice astfel de schimbare. Nu te lăsa intimidat să accepți schimbări pe care nu ți le dorești.
Rezumând, practicile descrise mai sus nu sunt doar neetice, dar și ilegale. Angajații au dreptul să fie informați, să fie tratați cu respect și să lucreze în condiții care respectă legea. Mai mult, o cultură organizațională sănătoasă ar trebui să încurajeze astfel de comportamente, nu să le reprime.
Dacă simți că asta nu se întâmplă în cazul tău, ar fi indicat să consulți un avocat specializat în dreptul muncii și să te adresezi instituțiilor abilitate să protejeze drepturile și interesele angajaților. Iar dacă vrei să-ți faci povestea cunoscută, scrie-ne pe news@hackingwork.ro și noi o vom publica anonim.
Sweet & Spicy.
Știi acel moment când vrei să fii cool, dar habar nu ai cu ce se mănâncă lucrurile?
La fel se întâmplă și în companiile care se grăbesc să adopte inteligența artificială generativă, dar nu au expertiza, ori măcar imaginea de ansamblu necesare.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Firma la care lucrez va suplini salariul pentru a acoperi impozitul. Salariul meu net nu va fi afectat. Este o firmă germană din FinTech.
Cineva trebuie sa munceasca si plateasca taxe pentru tinerii in gap years, migranti, artisti etc.
Cei 55+ sunt numa’ buni pentru asta. Au experienta, n-au de vazut lumea, ca deja au vazut-o, nu mai au nimic de demonstrat, mai putin conflictuali etc