#76: Cum faci să nu te mai gândești la muncă dacă ești în concediu?; Tech Neck, boala țeapănă a muncii remote; Efectul Barbiez: șefii văd în roz firmele pe care le conduc.
Bonus: Noua nebunie de la companie: CheatGPT; Două treimi dintre tinerii români nu-și permit să cumpere o locuință; Este oare gata Marea Demisioneală?; Șase mituri generaționale, demolate.
Servus! Ediția 76 a HWNews este aici. Să îți fie de folos!
O nouă boală profesională: Tech Neck.
După o zi în care lucrezi stând în fața ecranului, este normal să te doară spatele sau ochii. Specialiștii au atenuat această problemă, stabilind standarde ergonomice în birouri. Însă ce se întâmplă în contextul muncii de la distanță? În lipsa monitoarelor, stăm cocoșați deasupra laptopurilor și smartphone-urilor, punând mult mai multă presiune pe zona gâtului.
Numărul persoanelor care caută pe Google „Tech Neck” a crescut cu aproape o treime în Statele Unite. În Marea Britanie, durerea de gât este una dintre cele mai frecvente afecțiuni provocate de utilizarea dispozitivelor digitale, 75% dintre angajați susținând că au această problemă.
Tech Neck este consecința petrecerii timpului privind în jos, către telefon sau tabletă, ori a poziționării capului înainte, pentru a privi ecranul unui laptop sau computer - ceea ce provoacă dureri, rigiditate și chiar leziuni. Această afecțiune poate avea numeroase efecte secundare, cum ar fi: dureri de cap, amorțeala mâinilor, modificări ale coloanei vertebrale ori chiar scăderea capacității pulmonare.
Cum îi prevenim apariția? Menținând dispozitivele la nivelul ochilor. Dacă lucrezi de acasă, asigură-te că scaunul tău nu este prea ridicat. O altă soluție este să pui câteva cărți sub laptop pentru a-l menține la nivelul ochilor. Pe lângă asta, încearcă să fii conștient/ă de poziția ta și fă pauze ori de câte ori simți că ți-e greu să stai în poziție dreaptă.
Vacanța vine cu trenul anxietății.
Peste 65% din americani aleg să lucreze chiar și în timpul vacanțelor, potrivit unui sondaj recent realizat de platforma ELVTR. Majoritatea (57%) se simt anxioși dacă nu-și verifică e-mailurile de la serviciu în timpul concediului, iar 46% depun eforturi mari pentru a se deconecta de birou, în timpul liber.
Nicholette Leanza, terapeut la LifeStance Health, se întâlnește tot mai des cu astfel de comportamente în rândul pacienților săi:
„Mai au două, trei zile de concediu și deja se gândesc Doamne, voi fi atât de copleșit de tot ce se va întâmpla la întoarcere. În momentul în care se întorc la serviciu, sunt deja extrem de anxioși”.
Specialiștii vin cu câteva sfaturi care să ajute angajații să nu mai simtă atât de intens aceste stări de anxietate și să se bucure mai mult de concediu:
Fă liste cu sarcini pe care trebuie să le îndeplinești până să îți iei concediu;
Stabilește limite clare și modurile de comunicare cu colegii de muncă;
Setează-ți emailul „out of office”;
Revino la job într-o zi de la mijlocul săptămânii, pentru a-ți gestiona mai ușor activitatea.
Dacă anxietatea persistă, e în regulă să arunci un ochi din când în când peste e-mailuri și mesaje, fără a face însă o obsesie din asta.
Tu cum te-ai simțit la întoarcerea din concediu?
Marea Demisioneală s-a încheiat. Oare?
Anthony Klotz, acum profesor la UCL London School of Economics, este cel care a denumit fenomenul demisiilor în masă început odată cu pandemia. Klotz susține acum că Marea Demisioneală s-a încheiat, conform statisticilor care arată că rata demisiilor din luna iunie a acestui an este de 2.4%, aceeași ca în luna iunie din 2019.
De la începutul pandemiei, zeci de milioane de americani și-au dat demisia. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, 35,9 milioane de angajați au demisionat în 2020, 47 de milioane în 2021 și 50,6 milioane în 2022. Care sunt motivele pentru care angajații au demisionat în masă? În primul rând, angajații erau epuizați, mulți își doreau să lucreze în continuare de acasă și nu mai aveau această posibilitate. Alți angajați și-au reevaluat prioritățile sau și-au dat seama că își doresc să schimbe domeniul în care lucrează. Au existat și angajați care au amânat demisia în timpul haosului din 2020, dar s-au simțit suficient de în siguranță în 2021 cât să plece la mai bine.
Cu toate acestea, mulți specialiști sunt sceptici și cred că fenomenul e departe de a se fi încheiat. Unul dintre motive ar fi faptul că încă sunt mulți oameni care se gândesc în mod activ să facă o schimbare pe plan profesional. Conform unui sondaj realizat de LinkedIn, 61% dintre angajații americani se gândesc să își părăsească locul de muncă în 2023. Iar un sondaj recent realizat de FlexJobs a concluzionat că 62% dintre ei se gândesc în mod activ să demisioneze, ori chiar au demisionat recent.
Tinerii români nu prea își permit să devină proprietari de locuințe.
Costul tot mai mare al traiului de zi cu zi este principala cauză de îngrijorare pentru Mileniali (44%) și Zeți (22%), urmată de evoluția economiei (pentru 27% din Mileniali și din Gen Z), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, realizat în 44 de țări, inclusiv România.
Iar una dintre consecințe este observată de Romania Insider, care titrează dramatic că "două treimi dintre tinerii români amână cumpărarea unei locuințe, din cauza situației financiare".
Mai mult, 35% dintre milenialii români și 52% dintre zeți sunt stresați sau chiar anxioși din cauza presiunilor financiare per total, ceea ce are urmări psihologice grave asupra lor și le inhibă dorința de schimbare sau de asumare a riscurilor.
CheatGPT: tehnologia adâncește prăpastia dintre echipe și lideri.
Liderii din HR-ul mondial se străduiesc să se păstreze la curent cu toate modurile în care angajații folosesc inteligența artificială la muncă și toate strategiile prin care caută să ascundă asta, în locurile unde utilizarea AI nu e îmbrățișată ori e chiar interzisă cu desăvârșire.
SHRM, Societatea pentru Managementul Resurselor Umane, cea mai mare asociație din industrie, cu peste 325.000 de membri la nivel mondial, primește săptămânal între 30 și 50 de apeluri de la responsabilii HR din diverse domenii, care doresc să afle cum să gestioneze folosirea instrumentelor AI în echipele lor.
Cu toate că multe companii încă lucrează la propriile politici pentru utilizarea acestor tehnologii, angajații folosesc deja AI-ul generativ, cu precădere ChatGPT, pentru a-și îmbunătăți eficiența, indiferent dacă compania lor a aprobat acest lucru sau nu. Mai mult, angajații ascund faptul că utilizează tehnologii AI pentru a-și grăbi rezultatele muncii, în cazul în care companiile lor au interzis răspicat utilizarea acestora.
Unii angajați consideră că obțin un avantaj față de colegii lor și reușesc să fie mai productivi și eficienți dacă folosesc aceste instrumente, iar concluzia nu pare a fi departe de realitate. În cele din urmă, experiența cu AI la locul de muncă va fi un avantaj pentru candidații în căutare de noi joburi, pe măsură ce companiile vor căuta specialiști care vorbesc fluent limbajul chatboților.
Acest lucru se transformă în stres în plus pentru profesioniștii din resursele umane, care nu beneficiază încă de ghidaj și reguli oficiale. Printre principalele aspecte negative pe care liderii încearcă să le minimizeze, fără a se putea baza la acest moment pe un set de reguli oficial, sunt: producerea unor rezultate inexacte sau de slabă calitate cu ajutorul acestor instrumente, precum și problemele legate de siguranța datelor, confidențialitate și potențiale dispute legale cauzate de o utilizare iresponsabilă.
Care e atitudinea pe care și-a asumat-o față de AI firma în care lucrezi?â
Șefii își văd firmele prin filtru colorat, iar asta ne dăunează tuturor.
Managerii tind să nege instinctiv și automat existența discriminării și a inechităților de orice fel din echipele lor. Cercetătorii au descoperit că un factor esențial pentru acest comportament este „raționamentul motivat”, fenomen care îi împiedică să-și vadă organizația într-o lumină negativă.
Altfel spus, șefii au impresia că nimic rău nu se poate întâmpla în grădina lor și își văd mediul de lucru drept „perfect”, chiar și atunci când nu este. Astfel, managerii nu văd soluțiile de îmbunătățire, ori chiar se opun implementării inițiativelor propuse de specialiștii în HR, cultură organizațională, diversitate și incluziune.
Specialiștii le recomandă liderilor de business trei metode de conștientizare:
Să înlăture vălul, lăsând la o parte viziunea pozitivă pe care o păstrează ca mod implicit;
Să reflecteze obiectiv asupra inechităților din propriile echipe;
Să redefinească ce înseamnă „o organizație bună”, pentru a include identificarea problemelor și combaterea activă a acestor inechități.
O companie poate fi cu adevărat sănătoasă doar atunci când e văzută cu bune și cu rele și caută, în mod asumat, să le maximizeze pe primele și să le reducă pe cele din urmă.
Miturile generaționale ne dezbină la locul de muncă.
Fiecare nouă generație stârnește dezbateri despre cât de mult va perturba modul în care muncim. Așa a fost în cazul Milenialilor, acum în centrul atenției este Generația Z și în curând va fi Generația Alpha.
Deși există diferențe între generații, există și multe aspecte comune, dar de multe ori rămânem fixați asupra stereotipurilor și miturilor dăunătoare locului de muncă. Pentru a face echipe incluzive și dinamice, ar trebui să renunțăm la prejudecăți, cum ar fi:
1. „Baby Boomers nu îmbrățișează noile tehnologii”: Indiferent de sector sau generație, angajații deprind noi abilități pe măsură ce locurile de muncă se digitalizează. Studiile arată că Generația Z nu este, de fapt, atât de pricepută pe cât presupun generațiile mai în vârstă în ceea ce privește tehnologia la locul de muncă, iar Baby Boomers și Generația X reușesc în mod activ să asimileze noi abilități.
2. „Zeții și Milenialii sunt leneși și nu le pasă de muncă”: Zeții sunt cunoscuți pentru trendul quiet quitting, părăsirea biroului la terminarea programului de lucru și păstrarea unui echilibru strict între muncă și timp liber. Cu toate acestea, ei acordă prioritate flexibilității și organizațiilor cu valori similare lor. De fapt, 62% dintre Mileniali și 49% din Generația Z consideră munca drept fiind mai importantă decât mișcarea, muzica sau hobby-urile, spun studiile.
3. „Orele de lucru reflectă cât de mult muncești”: Programul de muncă tradițional pentru angajații de la birou începea la ora 9 dimineața, dar mulți rămâneau cu mult după ora 17, chiar și noaptea, în funcție de industrie. Cei mai în vârstă încă mai cred că trebuie să fii la birou după ora 18 pentru a demonstra că muncești și ești productiv, însă tinerii nu au aceeași părere.
4. „Generațiilor tinere nu le pasă de salariu”: Generația Z și Milenialii se confruntă cu stres din cauza presiunilor la locul de muncă și a îngrijorărilor legate de viitorul lor financiar, potrivit Deloitte. Totodată, se simt confortabil să discute despre salariu, în comparație cu angajații mai în vârstă, și 89% dintre Zeți ar face asta chiar și cu colegii lor, față de 53% dintre Baby Boomers.
5. „Cei mai în vârstă nu înțeleg importanța diversității, echității și incluziunii”: Tinerii sunt cunoscuți pentru că iau atitudine și se asigură că aceste valori se integrează la locul de muncă. Dar nu sunt primii, fiindcă Baby Boomers au fost în fruntea mișcării pentru respectarea drepturilor civile, precum și inițiatori și susținători ai mișcării feministe.
6. „Fiecare generație este extrem de diferită”: „Cu puține excepții, nu vedem în cercetările noastre diferențe mari între generații ”, spune CEO-ul companiei Criteria, care realizează un raport anual despre experiența candidaților. Lucrurile pe care și le dorește oricare generație de la angajator variază de la munca semnificativă, flexibilitate, echilibrul dintre muncă și timp liber, avansarea în carieră și oportunitățile de dezvoltare.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Vorba multă, sărăcia angajatorului și stresul angajaților.
Angajații își petrec 57% din timp comunicând în ședințe, e-mailuri și chaturi, conform unui nou studiu Microsoft. A fi nevoit să te oprești din lucru pentru că cineva îți pune o întrebare sau are nevoie de ajutorul tău este o modalitate ușoară nu doar de a pierde timp, ci și de a-ți pierde concentrarea. Dacă mesajele, e-mailurile și apelurile telefonice sunt constante, este ușor să-ți iei ochii de la ce muncești și să-ți îndrepți atenția în altă parte. Însă, toată această mulțime de mesaje și întrebări de la colegi te face să fii doar ocupat, nu și productiv.
„Este ușor să confundăm a fi ocupat cu a fi productiv, iar toate mesajele pe care le primim ne țin ocupați, dar ne pot distrage atenția de la munca de bază pe care trebuie să o realizăm”, spune Dr. Gleb Tsipursky, autorul bestsellerului Allwork.Space Future of Work Voice.
Cele două modalități prin care Dr. Tsipursky recomandă abordarea acestei probleme sunt utilizarea comunicării intenționate și implementarea perioadelor de muncă profundă. Stabilirea unor perioade specifice pentru a te concentra asupra muncii și, respectiv, a comunicării, sunt importante pentru gestionarea timpului și menținerea concentrării.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Gigantul german SAP a deschis în București un hub de inovație digitală, menit să extindă gama de produse și servicii ale companiei. Acesta face parte din rețeaua globală de cercetare și dezvoltare SAP Labs Network, care numără la acest moment 21 de centre R&D în 17 țări și peste 40.000 de angajați. Hub-ul facilitează colaborarea între specialiștii locali și cei internaționali în diverse domenii tehnologice, cum ar fi inteligența artificială, cloud computing sau învățare automată.
___
România, codașă la ocuparea forței de muncă. Doar 68,5% dintre adulții apți de muncă, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, sunt și angajați, conform raportului biroului european de statistică Eurostat, ceea ce face ca România să ocupe locul 3 de la coadă în Europa. Media statelor membre UE e de aproape 75%, iar țările fruntașe sunt Olanda (82.9%), Suedia (82.2%) și Estonia (81.9%), în timp ce la coada clasamentului se regăsesc Croația (69.7%), Spania (69.5%), România (68.5%), Grecia (66.3%) și Italia (64.8%).
___
Guvernul aruncă cultura în haos. Potrivit noii ordonanțe publicate sub formă de proiect pe 2 august, toate instituțiile de cultură cu mai puțin de 50 de angajați ar urma să treacă printr-un proces de reorganizare, desființare, comasare sau fuzionare, lucru care a stârnit reacții dure în mediul cultural. Potrivit unui memoriu semnat de 50 de manageri ai instituțiilor de cultură din România, aprobarea în forma actuală a OUG ar duce la desființarea a zeci de teatre și muzee din toată țara. Petiția „Opriți distrugerea culturii” are până la acest moment peste 17.000 de semnături. De asemenea, ordonanța asumată de Marcel Ciolacu presupune și reducerea personalului institutelor naționale de cercetare cu 20%, dacă tot eram pe ultimul loc la investiții.
___
Șomajul de aproape 50% în județul Galați. În Galați sunt circa 310.000 de persoane apte de muncă (cu vârsta cuprinsă între 16 și 64 de ani), dintre care doar 150.000 sunt angajați, în timp ce doar 10.000 figurează ca șomeri, conform unui studiu efectuat asupra pieței muncii din acest județ. „Din restul de 150.000, o parte a migrat și foarte mulți lucrează la negru, în special în agricultură și construcții. În acelaşi timp, sunt foarte mulți ocupați în mici afaceri familiale, iarăşi fără carte de muncă, deci nu figurează ca fiind angajați”, spune Corina Murafa, una dintre realizatoarele studiului, lector universitar și expert independent în politici energetice.
___
Ericsson dă afară 750 de angajați, prin decizia de a externaliza toate intervențiile de pe teren din SUA către furnizori externi, începând cu data de 29 septembrie 2023. Compania și-a înștiințat deja angajații din America de Nord cu privire la iminentele disponibilizări, motivându-și decizia prin efectele cererii scăzute din piața și necesitatea reducerii costurilor. Această mișcare face parte din reducerea globală a forței de muncă, anunțată oficial de Ericsson în februarie, care vizează în total 8.500 de locuri de muncă. Ericsson are peste 11.500 de angajați în America de Nord și peste 103.000 la nivel global.
___
Influencerii, puși la punct de ANPC. 10 dintre cei mai cunoscuţi influenceri români au primit informări de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), prin care li se cere să îşi informeze urmăritorii atunci când conținutul este unul cu caracter publicitar – chiar dacă este pentru propria afacere, prin utilizarea metodei content labeling pentru fiecare postare cu intenție comercială. Mesajele publicitare nemarcate ar fi catalogate drept publicitate ascunsă, care este interzisă prin lege. Scopul acţiunii este de a contracara difuzarea prin intermediul rețelelor sociale a unor mesaje care nu prezintă într-un mod transparent natura promoțională.
___
Lanțul de farmacii CVS Health intenționează să concedieze în jur de 5.000 de angajați pentru a reduce costurile. Disponibilizările îi vor afecta, în principal, pe angajații care lucrează în birouri, nu pe cei din farmacii. Transformările nu sunt o noutate pentru companie: anul trecut, CVS a închis sute de locații în Statele Unite, iar în noiembrie 2021, a anunțat planuri de a închide 300 de locații în fiecare an pentru următorii trei ani, pentru a reduce densitatea magazinelor în unele zone.
___
Restaurantele Wendy’s implementează inteligența artificială. Din cauza lipsei de personal, lanțul de fast-food-uri a luat decizia de a încheia un parteneriat cu Google pentru a dezvolta un sistem cu ajutorul tehnologiei AI într-un drive-thru de la unul dintre restaurantele companiei din zona Columbus, Ohio. Dacă testul pilot este un succes, Wendy's ar putea extinde utilizarea tehnologiei AI la alte drive-thrus din America.
___
Ordonanța-trenuleț sperie bugetarii. Printre măsurile de reducere a cheltuielilor anunțate de guvernul Ciolacu se numără și limitarea sporului de 15% pentru condiții periculoase și vătămătoare la 1.000 de lei brut, asta în contextul în care președintele CCR primește un spor de 4.449 de lei. O altă măsură care ține cont de nivelul veniturilor este cea legată de eliminarea voucherelor de vacanță pentru cei care încasează un salariu net de peste 5.850 de lei. Totuși, cei care beneficiază de pensiile speciale se bucură în continuare de aceste beneficii, neafectați de măsurile de austeritate.
#Știațică: Un pic de natură în birou = mai multă motivație și productivitate.
Integrarea unor elemente naturale în mediul de lucru are un impact pozitiv asupra performanței și bunăstării angajaților, conform Harvard Business Review. Cercetările arată că prezența naturii în birou stimulează productivitatea, colaborarea și creativitatea, fără să aibă efecte negative.
Recomandările includ atât utilizarea elementelor naturale vii, cum ar fi plantele, micile aranjamente, fântânile sau pereți decorați cu licheni, dar și a celor artificiale, precum afișele realiste cu peisaje. Mai mult decât atât, integrarea naturii nu ar trebui să se limiteze doar la birou, ci să fie extinsă și în alte spații comune angajaților, pentru a le îmbunătăți interacțiunile.
Un exemplu elocvent în această direcție este în districtul Canary Wharf din Londra, o zonă aglomerată și hub important pentru multe companii globale. Aici, dezvoltatorii au început să construiască o "coloană vertebrală verde" care se va întinde printre zgârie-nori, oferind astfel angajaților acces ușor la spații verzi, pe parcursul zilei de lucru.
Zone altminteri neutilizate, ori cel puțin nu la adevărata valoare, pot îmbunătăți, pe lângă aspectul general al zonelor de lucru, și starea mintală a angajaților, cu minim de efort și investiții.
Sweet & Spicy.
Societatea românească se află într-un impas. Nu știm care e povara mai mare: valul de incultură care ne paște sau modalitățile prin care vom plăti incompetența celor care ne conduc.
Costel Pătrășcan a reușit să surprindă din nou, printr-o caricatură, dilema prin care trec românii zilele acestea.
Rubrica vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Egalitatea de șanse, îngropată de prejudecăți.
Din punct de vedere al identității de gen și al egalității șanselor, femeile sunt lăsate în urmă la locul de muncă, în timp ce profesioniștii trans raportează cele mai multe microagresiuni, relevă un studiu realizat pe 5.481 de angajați cu normă întreagă de Coqual, o organizație nonprofit globală.
Bărbații se descurcă în continuare mai bine decât femeile: 54% dintre bărbați sunt foarte mulțumiți de echilibrul dintre carieră și timpul liber, comparativ cu doar 37% dintre femei. În același timp, 67% dintre bărbați spun că au fost promovați sau luați în considerare pentru o promovare în ultimii patru ani, față de 53% dintre femei.
În ceea ce privește angajații transsexuali, 60% dintre aceștia spun că se confruntă cu interacțiuni sociale negative, comparativ cu 39% în cazul populației majoritare. 41% dintre transgenderi au aflat că identitatea lor sexuală îi face pe colegi să se simtă inconfortabil.
Din rezultatele cercetării e ușor de observat că provocările identității de gen sunt încă uriașe, iar meritocrația devine un mit în organizațiile care nu recunosc rezultatele și performanțele femeilor sau ale persoanelor pentru care identitatea de gen diferă de sexul biologic.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu O., Mihai, Cosmin și Sergiu U. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.