#70: Românii, fruntași în muncă, pe hârtie; Loud Quitting, geamănul diabolic al Quiet Quitting-ului; Semne clare de recesiune prin Europa; Efectele AI: singurătate, insomnie și alcoolism.
Bonus: Sindicatele cer săptămâna de lucru de patru zile; Femeile pun cariera partenerului pe primul plan; Zeții aduc revoluția în piața muncii; ChatGPT, „angajat” în tot mai multe companii.
Servus! Ediția 70 a HWNews este aici. Să îți fie de folos!
Muncim 8 ore? Jumătate lucrăm, jumătate mimăm.
45% dintre angajații lumii lucrează doar patru ore pe zi, sau chiar mai puțin, conform unui sondaj realizat de comunitatea Blind. Datele au fost agregate din peste 10.000 de răspunsuri de la profesioniști verificați, printre care au fost și angajați Amazon, Microsoft și Google. De asemenea, un studiu realizat de Zippia pe aproximativ 1.000 de persoane vine să confirme că, într-o zi de lucru de 8 ore, angajații petrec doar 4 ore și 12 minute lucrând efectiv.
Ce fac angajații în restul timpului? Energia lor se consumă în a mima munca și a căuta metode de a părea ocupați în fața managerilor. 47% dintre angajați recunosc că navighează pe internet în interes propriu, iar 78% dintre ei afirmă că nu au nevoie de cele opt ore pentru a-și finaliza munca zilnică. Aceste constatări ar trebui să ne ridice niște întrebări cu privire la normele tradiționale de lucru și ce înseamnă cele 40 de ore săptămânale impuse și să ne împingă să reevaluăm modul în care măsurăm productivitatea la locul de muncă.
România, aproape campioană la ore muncite. Așa zic statisticile.
Lucrăm 1838 de ore pe an, în medie, în România, doar grecii și maltezii sunt mai harnici decât noi în Europa, iar în lume ne depășesc doar cei din Coreea de Sud, Chile, Columbia, Mexic și Costa Rica. Ce putem observa: țările cele mai dezvoltate nu muncesc mult, ci muncesc inteligent, iar volumul de ore lucrate nu mai este un indicator corect al performanței și profitabilității.
La capătul isteț al clasamentului, Germania și Danemarca au cele mai puține ore lucrate anual, ceea ce nu are nimic de-a face cu lenea, ci este mai degrabă un efect al legislației solide a muncii și a accentului pus pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Mexicul se evidențiază prin dinamica muncii care presupune ca, în general, o săptămână de lucru să fie formată din șase zile. Pentru a înțelege contextul, 2.128 de ore sunt echivalente cu 266 de zile de lucru a câte opt ore/ zi, pe când norma general acceptată e undeva la 225 de zile.
Topul complet poate fi regăsit în infograficul de mai jos, realizat de Visual Capitalist, însă datele agregate nu se concentrează decât pe țările OECD (cele mai dezvoltate economic 38 de țări din lume, doar state democratice), plus alte câteva state candidate la OECD, printre care și România.
Sondaj: Ai un podcast preferat? Spune-ți părerea despre el!
Dacă asculți sau vizionezi un podcast (orice fel de podcast, nu doar Hacking Work), te rugăm să oferi cinci minute din timpul tău pentru a completa acest chestionar, perfect anonim.
Câțiva cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și Universitatea de Vest Timișoara vor să evalueze impactul pe care podcasturile le au în atitudinea urmăritorilor, față de brandurile promovate sau brandurile care susțin, ca sponsori, podcasturile. Mulțumim!
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Loud Quitting, noul fenomen din piața muncii.
18% dintre angajații de la nivel global renunță la locul de muncă clar și răspicat, dând naștere unui nou fenomen numit Loud Quitting, conform unui studiu realizat de Gallup. Acești angajați aduc prejudicii directe organizației, sabotându-i obiectivele și opunându-se public liderilor.
Pentru a se ajunge aici, studiile relevă că încrederea dintre angajat și angajator a fost distrusă la un moment dat, ori angajatul a fost plasat într-un rol care nu i se potrivește deloc. Pentru lideri și manageri, fenomenul Loud Quitting ar trebui să tragă niște semnale serioase de alarmă.
La nivel global, 59% dintre angajați sunt Quiet Quitters, principala cauză fiind calitatea managementului. Altfel spus, ei depun efortul minim necesar îndeplinirii responsabilităților și sunt psihologic deconectați de organizație. Deși productivitatea lor este minimă, pot fi mai stresați și mai epuizați decât angajații implicați, deoarece se simt pierduți. Doar 23% dintre angajați sunt implicați, conectați cu echipa și simt că munca lor are sens.
Gallup estimează că implicarea scăzută a angajaților costă economia globală 8,8 trilioane de dolari și reprezintă 9% din PIB-ul global. Managerii și liderii ar trebui să poarte conversații semnificative și valoroase cu fiecare angajat, să-i ofere feedback, să-i recunoască munca, să discute despre obiective și priorități și să-l implice în luarea deciziilor, pentru ca aceste statistici să ajungă să arate diferit:
Patru din zece femei pun cariera partenerului de viață mai presus de a lor.
Lipsa flexibilității programului de lucru este printre principalele motive pentru care femeile și-au părăsit angajatorii în ultimul an, conform studiului global Deloitte Women Work 2023 realizat în zece țări, pe 5.000 de femei cu roluri de conducere și nu numai. În paralel, 97% dintre femei cred că dacă ar cere un program de lucru mai flexibil, acest lucru le-ar afecta șansele de avansare profesională, iar 95% cred că volumul lor de muncă nu va fi adaptat noului mod de lucru.
Mai mult de 67% dintre femeile care au o relație susțin că salariul partenerului este principala sursă de venit a familiei. Din această cauză, aproape patru din zece femei consideră că trebuie să acorde prioritate carierei partenerului în detrimentul propriei cariere.
Sindicatele din Europa cer implementarea săptămânii de lucru de patru zile.
Portugalia este cea mai recentă țară care testează săptămâna de lucru de patru zile, în cadrul unui program pilot finanțat de guvern, desfășurat în parteneriat cu 4 Day Week Global, și în care s-au înscris deja 39 de companii private. Astfel, alături de Belgia, Regatul Unit și alte țări unde experimentul a reprezentat un succes răsunător, Portugalia devine parte dintr-o listă tot mai diversă de state care solicită să testeze acest model de lucru.
Implementarea se axează pe modelul „100:80:100", ceea ce înseamnă că angajații vor primi salariul integral, pentru 80% din timpul lucrat, în schimbul angajamentului de a menține productivitatea la nivelul maxim inițial.
Printre exemplele care fac ca acest model de lucru să devină tot mai popular se află Regatul Unit, unde, din cele 61 de companii care au luat parte la program pilot, 92% au decis să păstreze politica drept una permanentă, și Belgia, unde, conform legii, încă din noiembrie anul trecut, angajații pot opta să-și împartă numărul săptămânal de ore de muncă pe parcursul a 5 sau 4 zile.
Ajunsă să reprezinte echilibrul perfect între viața profesională și personală, săptămâna de lucru de patru zile este solicitată deja de tot mai multe sindicate din Europa, care cer guvernelor să ia în calcul implementarea acestui model de lucru și efectele pozitive pe care le-ar atrage după sine.
Rezultate: Ce te motivează la locul de muncă actual?
V-am întrebat și pe voi, în ediția 68 a newsletter-ului, ce vă motivează la locul de muncă actual. Ulterior, am preluat sondajul și pe Linkedin și Facebook, în total adunând 1549 de răspunsuri. Dintre respondenți, 707 sunt motivați de salariu, iar 410, de echipă și recunoașterea muncii lor.
Într-o proporție mai mică, 237 de persoane sunt motivate de impactul pe care munca lor îl are, iar 195, de oportunitățile de creștere și dezvoltare. Pe tine ce te motivează? Lasă-ne un comentariu la finalul newsletter-ului, dacă nu ai participat deja la sondaj.
Tinerii care lucrează remote simt că ratează experiențe.
82% dintre tinerii generației Z nu au lucrat niciodată într-un birou tradițional, full-time, iar 92% spun că le lipsește experiența tradițională de la locul de muncă, conform unui studiu realizat de Indeed. De asemenea, 85% dintre aceștia se îngrijorează că nu au avut ocazia să dobândească abilități soft, din pricina acestei găuri din experiența lor.
În Australia, 40,5% dintre angajați lucrau regulat de acasă în 2021, comparativ cu 32% în 2019, conform datelor Biroului Australian de Statistică. Aceste date subliniază impactul schimbării modului de lucru asupra angajaților din generația Z și tendința tot mai mare de a lucra de acasă.
Avantajele oferite de munca la distanță includ eliminarea timpului de deplasare, accesul la o mai multe oportunități de angajare și realizarea de economii pentru companii. Cu toate acestea, tinerii se confruntă cu preocupări privind dezavantajele de a nu beneficia de experiența tradițională la locul de muncă și de a asimila abilități profesionale valoroase.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Competența face tot mai mult diferența. Companiile își schimbă radical abordarea când vine vorba de recrutare. Conform datelor LinkedIn obținute de CNBC, 45% dintre organizații pun accentul mai mult acum pe competențele candidaților decât pe calificarea sau diplomele universitare pe care le au.
___
Un pas dureros, dar necesar. Compania Grab cu sediul în Singapore a anunțat că va disponibiliza 1.000 de locuri de muncă. Anthony Tan, CEO Grab, a transmis angajaților că disponibilizările nu reprezintă o scurtătură pentru a avea un profit mai mare, ci vor ajuta compania să se adapteze la mediul de afaceri și la noile tehnologii pentru a lucra mai inteligent. Aceasta este cea mai mare rundă de disponibilizări a grupului. În 2020, Grab a mai redus 360 de locuri de muncă ca răspuns la provocările pandemiei Covid-19.
___
Politicile de incluziune sunt praf în ochi pentru minorități. 40% dintre angajații aparținând culturii LGBTQ+ la nivel mondial își păstrează încă orientarea sexuală secretă la locul de muncă, în ciuda eforturilor (cel puțin declarative) ale companiilor de a crea medii de lucru confortabile pentru toți, prin strategii de diversitate, echitate și incluziune. 26% dintre angajați și-ar dori să poată fi deschiși cu privire la viața lor personală, față de colegi, însă un procent descurajant de 75% dintre cei care au făcut-o afirmă, conform sondajului, că sunt discriminați, ori experimentează zilnic interacțiuni neplăcute la birou, din pricina identității lor.
___
KPMG dă afară alți 2000 de oameni, pentru a reduce costurile. KPMG LLP a anunțat luni că va elibera notificări de concediere pentru aproximativ 5% din oamenii săi din SUA, într-o nouă rundă masivă de concedieri, invocând condițiile economice dificile. Asta după ce, în februarie, KPMG au mai tăiat alte aproximativ 2% din posturi, fiind primii giganți din contabilitate care au început să renunțe la oameni, în Statele Unite.
___
Google își așteaptă mințile creative câteva zile la birou. Chiar și gigantul Google – care are instrumentele și tehnologia necesară eficientizării muncii de la distanță – se alătură celorlalți angajatori care au pretenția ca angajații să revină la birou. „Pentru cei care lucrează de la distanță și locuiesc în apropierea unui birou Google, sperăm că veți lua în considerare trecerea la un program de lucru hibrid. Birourile noastre sunt locul în care veți fi cei mai conectați la comunitatea Google”, scria Fiona Cicconi, Chief People Officer, într-o notă internă dedicată angajaților.
___
Bărbații folosesc mai mult inteligența artificială. Mai mult de jumătate dintre bărbați folosesc inteligența artificială atât în viața personală, cât și în cea profesională, în comparație cu doar o treime dintre femei, potrivit unui nou sondaj realizat de FlexJobs, la care au participat peste 5.000 de respondenți. De asemenea, 38% dintre bărbați se tem că vor fi înlocuiți la job de AI, comparativ cu doar 27% dintre femei.
___
Inteligența Artificială ne face mai singuri. Din ediția 145 a
aflăm că angajații care folosesc sisteme bazate pe Inteligența Artificială la job sunt mai predispuși singurătății, asta ducând la un risc mai ridicat de a avea insomnii sau de a consuma alcool după muncă, potrivit cercetărilor Asociației Americane de Psihologie. „Oamenii sunt animale sociale, iar munca izolată, bazată pe sisteme AI, poate avea efecte dăunătoare în viața angajaților”, susține cercetătorul Pok Man Tang.Cine v-a lucrat aici: colegii de la Marketing sau ChatGPT?
Brandurile mari au învățat ce înseamnă rezultatele pe repede înainte: 55% dintre ele au confirmat că folosesc inteligența artificială pentru automatizarea sarcinilor care ocupă mult timp, conform unui studiu realizat de Bynder asupra clienților săi. 54% folosesc inteligența artificială pentru a genera drafturi ale conținutului pentru social media sau site-urile lor și pentru a optimiza conținutul, a corecta greșelile gramaticale și a parafraza informațiile. Printre companiile analizate se numără giganți ca Spotify, Canon sau Puma.
Deși angajații descoperă moduri tot mai ingenioase de a-și îndeplini task-urile de la job utilizând platformele AI, cei mai mulți dintre ei se tem să împărtășească aceste scurtături cu șefii.
În timp ce unele companii își doresc să introducă inteligența artificială în fluxurile de lucru, altele au impus interdicții stricte din cauza temerilor de natură juridică și legate de confidențialitate.
Tu ai utilizat AI-ul pentru a-ți eficientiza munca? Șeful tău știe? Spune-ne în comentarii!
#Știațică: Poți face „transplant” de voce persoanelor care te sperie sau te enervează?
Cum ar fi să nu te mai lași intimidat ori călcat pe bătături de persoanele care nu au, în general, cel mai bun efect asupra ta? Avem o potențială soluție pentru tine: schimbă-le mental vocea cu cea a unei persoane care îți inspiră încredere și empatie.
Aparent, să îți păcălești auzul poate fi mai simplu decât crezi - iar rezultatele te vor scuti de mulți nervi inutili sau reacții nepotrivite. Poți folosi vocea mentorului înțelept pe care l-ai avut, în locul celei a scârBOSSului din fața ta; iar studiile spun că asta îl va face și pe el mai ușor tolerabil. Sau poate fi vocea cuiva drag din familie - spre exemplu, dacă cineva te intimidează, încearcă să-i auzi vorbele în tonul dulce al copilului tău.
Alege mereu vocea care contrabalansează emoția pe care o resimți în mod natural față de interlocutorul tău și care te ajută să gândești limpede, în funcție de context, iar reacția ta viitoare are toate șansele să fie mult diferită și mult mai potrivită.
Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad:
„Să nu îl supraîncărcăm cu inteligență, empatie și conștiință de sine.
N-am vrea să se alăture vreunui sindicat.”
Concluzia, ruptă direct din realitatea noastră cotidiană, îi aparține lui Alessio Atrei, caricaturist și activist sindical de origine italiană și e împrumutată de pe Cartoon Movement. Găsești multe bijuterii pe-acolo, mai ales dacă, de regulă, apreciezi umorul bine condimentat.
Rubrica vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Șefu’ care taie chefu’: Practici salariale dubioase la Europa FM.
Julius Constantinescu, fost angajat cu vechime al Europa FM, dezvăluie că postul de radio a „omis” să plătească contribuțiile sociale pe drepturile de autor, generând datorii imense angajaților. El a aflat asta chiar de la ANAF, după ce a fost notificat că datorează niște sume importante și a descoperit că suma fixă negociată pe drepturile de autor nu mai includea contribuțiile sociale, odată cu schimbările legislative din 2017-2018, care le permiteau angajatorilor să transfere sarcina achitării acestor contribuții în cârca angajaților. Metodă simplă, pentru care Europa FM a optat, însă fără a-și informa și angajații.
Reprezentanții postului de radio au refuzat să ramburseze suma pe care angajatul a fost obligat să o plătească din propriul buzunar, ba mai mult, au emis pretenția de a-i reduce salariul în mod unilateral, motivând că legea e de partea lor.
Recesiunea pășește încet, dar sigur, prin Europa.
Realitatea pare să fie mult mai gravă decât previziunile investitorilor legate de efectele recesiunii. După ce economia Germaniei a intrat oficial în recesiune, Marea Britanie se îndreaptă cu pași rapizi în aceeași direcție, iar Banca Angliei ia în calcul o majorare a dobânzii de referință, chiar dacă această decizie îi va nemulțumi pe investitori.
Prognozele spun că PIB-ul Marii Britanii s-ar putea contracta cu 0.3% în 2023 și 1.4% în 2024 și că urmează cel mai agresiv ciclu de înăsprire a politicii monetare din ultimii 40 de ani. Și guvernatorul Băncii Angliei e surprins de faptul că inflația nu scade atât de repede pe cât se aștepta. O rată de referință prea ridicată poate duce Regatul Unit pe un teren minat, unde oamenii de rând ar fi cei mai afectați. Totuși, recesiunea se preconizează a fi mai puțin dură decât cea din 2009.
Generația Z schimbă regulile și reinventează noțiunea de carieră.
Generația Z nu intră așa ușor la sufletul angajatorilor. Nu sunt obedienți, nu acceptă task-uri fără explicații, nu sunt dispuși să facă orice pentru un post și nu-și dau sufletul pentru companie. Să adăugăm că Generația Z caută un sens în viață și în muncă și nu se definește prin utilitatea pentru ceilalți, ci prin regăsirea de sine, așa că răbdarea multor șefi va da în clocot.
Practic, „copiii ăștia”, cum le spunem deseori Zeților, nu vor să facă parte din „marea familie" pe care ne-o bagă pe gât șefii de ani de zile. Acea „mare familie” în care doar unii stau peste program și doar alții iau bonusuri de performanță. Ultimii trei ani le-au permis să beneficieze de avantajele flexibilității muncii la distanță, și mulți s-au transformat în nomazi digital, ori urmează o „carieră de portofoliu” cu mai multe surse de venit, care li se potrivește ca o mănușă.
Această schimbare de paradigmă redefinește traseele tradiționale de carieră. Pentru că vrei sau nu vrei, când majoritatea forței de muncă din viitorul nu foarte îndepărtat gândește așa, nu ai cum să rămâi impasibil. Așadar, Generația Z determină angajatorii să-și schimbe modul de lucru, iar liderii adevărați înțeleg să se adapteze la cea mai tânără generație a forței de muncă, pentru a avea succes în continuare.
Lea Karam, consultant comportamental și cercetător senior la Behave, spune că este crucial să se creeze un mediu de lucru interesant și sigur, în care Zeții să performeze: „Tinerii vor căuta și vor alege acele organizații care oferă un mediu de lucru plin de provocări și oportunități pentru creșterea lor profesională și personală. Este important ca organizațiile să facă schimbări care să răspundă nevoilor și valorilor lor", concluzionând: „Există o preconcepție comună greșită conform căreia tinerii generației Z sunt împotriva muncii. În realitate, ei sunt împotriva muncii fără sens”.
Această renunțare la căile tradiționale de carieră pentru a încuraja dezvoltarea non-liniară are sens pentru toate părțile implicate, însă nu e ceva ușor de făcut pentru companii osificate, care s-au obișnuit să dicteze, nu să asculte, și pentru care calea cunoscută a devenit și singura.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.