#68: 86% din angajați simt că drepturile lor sunt încălcate, dar doar 50% le și cunosc; Venitul de bază universal: noua soluție de trai?; Mizeria de sub preșul IT-ului românesc e poleită cu aur
Pentru ce se angajează românii și de ce aleg să rămână?; Părinții angajați își pierd busola, angajatorii trebuie să preia cârma; Umilința din presa românească, sub lumina reflectoarelor.
Servus! Ediția 68 a HWNews este aici. Să îți fie de folos!
Ce caută românii la un job și ce-i face să rămână sau să plece?
77% dintre angajații români se gândesc la impactul pe care îl au rolurile lor în societate, atunci când acceptă oferta unui angajator, în detrimentul altuia, iar pentru 43% dintre ei implicarea în societate este echivalentă cu impactul direct al muncii lor, conform unui sondaj al Undelucrăm.ro.
Principalele criterii de care țin cont angajații români atunci când aleg un job sunt: pachetul salarial (24%), oportunitățile de avansare și dezvoltare profesională (17%), flexibilitatea programului (16%) și posibilitatea de a lucra online (16%). 7% dintre angajați se gândesc să devină antreprenori și același procent ar dori să schimbe jobul din cauza volumului mare de muncă care impune și efectuarea de ore suplimentare.
În ceea ce privește motivele pentru care angajații rămân la jobul curent: pachetul salarial este principalul factor pentru 19% dintre angajații din România, în timp ce 18% sunt motivați de stabilitatea locului de muncă. 17% rămân datorită echipei cu care lucrează, iar 16% stau fiindcă se bucură de echilibru între carieră și timp liber.
Aproximativ 11% dintre angajați rămân pentru recunoașterea pe care o primesc din partea echipei, 9% pentru impactul pe care îl au în societate, 8% pentru perspectivele de dezvoltare profesională și tot atâția pentru proiectele în care sunt implicați.
În trend cu tendințele din Vest, impactul muncii în societate este tot mai important pentru angajații români. 43% dintre respondenți spun că implicarea în societate înseamnă să simtă că munca lor are un impact pozitiv în comunitatea din care fac parte, 23% dintre angajați simt că se implică în societate atunci când donează bani sau alte produse către persoane sau asociații, iar 13% simt că aduc o contribuție atunci când fac voluntariat.
Pe tine ce te face să rămâi alături de angajatorul tău actual? Răspunde sondajului nostru și scrie-ne mai multe detalii în comentarii:
Venitul de bază universal începe să fie testat în premieră în Marea Britanie.
Un venit de bază universal în valoare de 1.600 de lire sterline pe lună va fi acordat sub formă de test în premieră, în două regiuni din Anglia, în cadrul unui program pilot la nivel mondial.
Proiectul se va derula pe durata a doi ani, iar participanții vor fi monitorizați pentru a evalua efectele asupra vieții lor, a sănătății lor mintale și fizice deopotrivă. Cele treizeci de persoane pe care se va aplica testul vor fi selectate aleatoriu dintr-un grup de voluntari, iar 20% dintre locuri sunt rezervate voluntarilor cu dizabilități.
Conceptul venitului minim universal este controversat și are parte de multiple reacții, însă susținătorii acestei inițiative, printre care organizația Autonomy, afirmă că un venit de bază universal poate oferi o anumită securitate economică tuturor, în contextele incerte, actuale și viitoare.
Will Stronge, directorul de cercetare al organizației, spune că „toate dovezile arată că venitul de bază universal ar reduce direct sărăcia și ar îmbunătăți bunăstarea a milioane de oameni: beneficiile potențiale sunt prea mari pentru a fi ignorate. În deceniile viitoare, care vor fi pline de șocuri economice cauzate de schimbările climatice și noile forme de automatizare, venitul de bază va fi o parte crucială în asigurarea mijloacelor de trai."
Tu ce părere ai despre acest subiect, crezi că schimbările la nivel global vor conduce spre această soluție? Răspunde în comentarii, e foarte important să dezbatem acest subiect.
România needucată și abuzată la muncă.
Aflăm rezultate îngrijorătoare despre abuzurile suferite de angajații români din cel mai recent studiu realizat de eJobs. Iată cum arată statisticile la nivel macro:
Doar unul din doi români își cunoaște drepturile la locul de muncă;
86% au simțit că drepturile le-au fost încălcate cel puțin o dată;
Doar 65% au cerut managerului direct să remedieze situațiile în care au fost nedreptățiți;
În 9 din 10 cazuri, schimbările au întârziat, dar problemele au continuat să persiste;
Consecința a fost demisia a 44,2% dintre angajații care au fost chestionați.
Studiul a dezvăluit și principalele tipuri de abuzuri suferite de angajații români:
25,4% au probleme fiindcă nu își pot lua concediu când au nevoie;
22% au fost obligați să facă ore suplimentare;
18,5% nu au fost plătiți pentru orele suplimentare lucrate;
9,1% au fost chemați să lucreze și în weekend, chiar dacă programul lor de muncă se încheia vinerea;
8,1% au fost plătiți la negru.
Nu în ultimul rând, aflăm și reacțiile acestor oameni atunci când angajatorii întrec măsura:
33% ar trece cu vederea situațiile pentru un salariu mai mare;
20% ar trece cu vederea drepturile încălcate, dacă nu le-ar considera importante pentru ei;
36% nu ar accepta sub nicio formă aceste abuzuri.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1642 de angajați în luna mai a acestui an. În care dintre aceste situații de abuz te regăsești?
Părinții care lucrează simt că le fuge pământul de sub picioare. Ce fac liderii?
În cei trei ani de când lumea afacerilor a fost nevoită să adopte munca flexibilă, accesul la acest beneficiu a fost o salvare pentru angajații care au copii acasă. Prin vremuri de pandemie și, după cum vedem bine, perioade de greve în învățământ, părinții au fost nevoiți să navigheze fără busolă și să facă față, adeseori, celor 2 joburi full-time, concomitent.
58% dintre părinții angajați declară că flexibilitatea din programul lor de muncă le-a sporit productivitatea, dar și sentimentul de „împlinire și ușurare", conform unui raport recent realizat de Bright Horizons, care a intervievat peste 2.000 de părinți care lucrează, la nivel mondial.
Cu toate astea, 1 din 3 părinți care lucrează de acasă sunt îngrijorați că acest lucru are un impact negativ asupra carierei lor, iar 42% dintre aceștia se tem că dacă vor exprima cu voce tare dificultățile pe care le întâmpină angajatorii îi vor presa să revină la birou.
Lipsa comunicării și a sprijinului explicit din partea managerilor are și un alt efect devastator: 41% dintre părinții care lucrează de la distanță simt nevoia să-și ascundă responsabilitățile de familie, provocările și problemele față de angajatori.
77% dintre angajații părinți consideră că productivitatea lor depinde direct de liniștea pe care le-o oferă momentele când copiii lor sunt îngrijiți corespunzător și declară răspicat că au nevoie ca angajatorii să le înțeleagă nevoile și să le vină în ajutor.
Îngrijirea copiilor la un preț accesibil rămâne o provocare pentru cei mai mulți, 40% declarând că nu au acces la îngrijirea necesară, 41% menționând costul ca o piedică în obținerea sprijinului potrivit, iar 48% considerând organizarea îngrijirii copiilor drept un job full-time, în sine.
Singurătatea este o altă problemă, în special pentru cei care lucrează în sistem hibrid sau de la distanță, aproximativ jumătate dintre cei chestionați declarându-se izolați; în special părinții mai tineri, care deseori petrec zile întregi fără să iasă din casă sau fără să interacționeze cu persoane din afara locuinței lor.
Altfel spus, este necesar un mediu de lucru care să (re)cunoască situația părinților și să susțină experiența muncii la distanță, să promoveze comunicarea deschisă, unde oamenii se simt în siguranță să discute despre problemele lor și să ofere soluții în ceea ce privește îngrijirea copiilor. Angajatorii ar putea ajuta cu asistență financiară pentru îngrijirea copiilor, beneficii pentru situații de urgență sau facilități de îngrijire a copiilor la locul de muncă, pentru a-și păstra angajații părinți aproape, productivi și loiali.
Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad: Red flags din anunțurile de joburi, împărtășite pe Reddit.
Într-o postare pe Reddit, o persoană a întrebat „Care sunt acele red flags din anunțurile de joburi care îți spun să nu aplici?”. Postarea a adunat peste 1.900 de comentarii, iar cele mai apreciate răspunsuri sunt:
Am fost de acord cu un interviu pe Zoom, m-am prezentat profesionist și am observat că au participat și alte 8 persoane. Tipul care m-a sunat spune: „Bine, băieți, prezentarea începe în 10 minute, luați notițe pentru că vor fi întrebări la sfârșit”;
„Salariul va fi discutat” – Discuțiile despre salariu sunt mereu amânate și foarte des există promisiuni deșarte că suma se va mări după o vreme;
„Angajarea urgentă a mai multor candidați”;
„Mediu cu ritm rapid” – Asta înseamnă de obicei haos absolut, fără nimeni la conducere;
„Start-up culture” – O mizerie dezorganizată, cu multe ego-uri;
„Suntem o familie” – Plătiți prost și ore suplimentare nesfârșite, pentru că ei comandă mâncare din când în când pentru echipă;
„Provocări unice” – Înseamnă că vei fi folosit constant;
„Ore suplimentare ocazionale” – Înseamnă să-ți iei rămas bun de la familie, pentru că nu vei mai părăsi niciodată biroul.
Rubrica vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Vrei angajați fericiți? Schimbă managerul cu un antrenor de oameni.
Compania Time Etc a înlocuit toți managerii cu consultanți/ coach/ antrenori de oameni. Aceștia ajută angajații să fie productivi, le oferă mentorat și feedback, îi încurajează și se asigură că li se oferă formare și sprijin pentru a se dezvolta profesional. La fel ca managerii, sunt încă acolo atunci când apar provocări sau probleme. Dar în loc să le direcționeze la un nivel superior, accentul se pune pe împuternicirea și sprijinirea angajatului pentru a găsi soluția și modalitatea de rezolvare.
Punerea productivității în centrul modului de lucru îi ajută pe angajați să se simtă conectați la misiunea companiei. Introducerea consultanților a avut un impact major atât în ceea ce privește implicarea, cât și productivitatea. Performanța angajaților a crescut cu 20%. Angajații și-au luat mai puține zile de concediu medical, iar fluctuația acestora a scăzut, impactul Marii Demisioneli fiind atenuat.
Compania a luat această decizie după ce i-a întrebat pe angajați de ce anume au nevoie de la un manager. Stabilirea de obiective, feedback-ul, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională și autonomia – au fost elementele care i-au condus mai degrabă spre un consultant, decât spre un manager.
Jobul tău ar putea fi înlocuit de AI?
Companiile americane au concediat peste 80.000 de angajați în luna mai, potrivit unui raport al Challenger, Gray & Christmas. Dintre aceștia, 3.900 au fost concediați din cauza Inteligenței Artificiale. 18% din toate joburile la nivel global și un sfert din cele din Statele Unite și Europa ar putea fi automatizate. Joburile angajaților din sectoarele IT și financiar, precum și cele administrative și juridice, prezintă un risc mai mare de a fi înlocuite de Inteligența Artificială decât cele ale muncitorilor din liniile de producție, care necesită muncă fizică.
Inteligența Artificială poate automatiza activități precum scrierea de coduri și altele asemenea, care necesită ani de zile de învățare pentru un om. Cu o astfel de putere de calcul, unele companii consideră că este mai ieftin și mai eficient să opteze pentru Inteligența Artificială decât să angajeze oameni.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
IT-iștii încă migrează pentru bani mai mulți, deși salariile au crescut și în 2023. Salariile din sectorul IT au crescut cu 9%, în medie, în acest an, conform studiului Salarial PayTable 2023 realizat de Cteq IT&C Solutions. Cele mai mari procente de creștere au fost înregistrate pentru posturile de developeri seniori și juniori. 25% dintre companii au înghețat însă angajările în primul trimestru din 2023 – o cifră dublă față de anul trecut. Deși rata de fluctuație voluntară a scăzut de la 25% la 16%, analiștii consideră că aceste procente rămân ridicate, atât în sectorul IT, cât și în alte domenii, deoarece mulți angajați aleg să părăsească compania pentru oferte financiare mai bune.
___
Săptămâna de lucru de 4 zile, în teste la Samsung. Samsung Electronics, cea mai mare companie din Coreea de Sud, le va acorda angajaților o zi de vineri liberă, plătită, în fiecare lună, începând de săptămâna viitoare. Altfel spus, Samsung implementează săptămâna de lucru de 4 zile pentru toți angajații cu contract full time, care nu lucrează în fabrică; iar asta fix pe final de lună, când angajații își primesc și salariul, pentru a le oferi dublu motiv de bucurie.
___
Suedezii de la Autoliv disponibilizează 8.000 de oameni. Cel mai mare producător mondial de airbaguri și centuri de siguranță, intenționează să reducă aproximativ 8.000 de locuri de muncă (6.000 de poziții din producție și 2.000 de posturi indirecte) până în anul 2025. Disponibilizările sunt o cauză a inflației mari care se resimte și în industria auto. Luna trecută și cei de la Volvo Cars au anunțat că vor tăia 1.300 de locuri de muncă.
___
Elon Musk a angajat cel mai tânăr inginer software din istorie. Este vorba despre Kairan Quazi, în vârstă de doar 14 ani, un puști genial care studiază informatica și ingineria încă de la 11 ani, și care în această lună va absolvi Universitatea Santa Clara din California. La 9 ani, Kairan a intrat în categoria geniilor conform rezultatelor testelor IQ și a obținut o bursă la A.I. Intel Labs.
___
Google le solicită angajaților din New York să lucreze de acasă. În timp ce orașul devine portocaliu din cauza fumului provocat de incendiile din Canada, iar calitatea aerului atinge niveluri nesănătoase, angajaților de la Google li s-a spus să lucreze de acasă. Deoarece calitatea aerului în multe părți ale regiunii a atins niveluri dăunătoare, în nota de informare a companiei, le-au spus angajaților să rămână acasă, să evite activitatea fizică viguroasă și să își pună în funcțiune aparatele de aer condiționat. Cei care se află deja în campusurile companiei au fost informați că sistemele de filtrare a aerului ale Google mențin o calitate ridicată a aerului în interiorul birourilor chiar și în aceste circumstanțe.
La vânătoarea de joburi cu roboții.
Studenții și absolvenții de studii superioare din Japonia au utilizat instrumentele de inteligență artificială pentru a-și căuta locuri de muncă, dar și pentru a pregăti documentele cerute de companiile unde aplică aceștia, cum ar fi CV-ul.
Conform sondajului realizat de Mynavi Corporation, 39.2% din totalul de 5.062 de respondenți au folosit serviciile de inteligență artificială, iar 18.4% au utilizat o platformă AI cum ar fi ChatGPT pentru a căuta un loc de muncă. Unii dintre respondenți au declarat că inteligența artificială îi ajută să se pregătească pentru interviu, dar alții rămân sceptici, sunt îngrijorați de securitate sau de faptul că AI nu îi poate ajuta să își construiască un CV care să reflecte experiența și personalitatea lor.
Cum lucrezi eficient și durabil cu cei din Generația Z?
Tinerii au nevoie să li se dea voce, iar nevoia lor de autonomie este aceeași și în organizații, și la școală. Ăsta e unul dintre motivele pentru care tinerii demisionează atât de repede: nu li se dă voce, simt că nu este despre ei, că jobul nu e al lor și că nu se pot dezvolta în acel mediu.
Împreună cu Mădălina Hodorog am dezbătut aceste subiecte și am atins altele cel puțin la fel de importante și necesare:
Metodele de atragere a tinerilor spre învățare;
Nevoia tinerilor de feedback, ghidaj și autonomie;
Motivele pentru care își doresc tinerii să fie manageri;
Motivele pentru care schimbă tinerii atât de des locul de muncă;
Educația centrată pe tânăr.
Mădălina Hodorog este facilitator, consultant și fondator al programelor de #EducatieAltfel din România. Lucrează de 10 ani în educație, timp în care a ajutat +10.000 de tineri, profesori, antreprenori și angajatori să se pregătească pentru cariera lor și să își identifice direcția.
Scor 0 pentru angajatorii din industria IT din România lui 2023.
Imaginea reală a IT-ului românesc este dezvăluită de cel mai nou studiu realizat de Școala de HR și compania Zitec pe un eșantion de 1592 de profesioniști din industria IT cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani. Am strâns pentru voi o parte din concluzii, și-am păstrat tot ce e mai suculent din mocirla frumos poleită pentru final:
Cum a început cariera IT-iștilor intervievați? Doar 56% dintre ei au terminat o facultate specializată în domeniu. Aproape jumătate din restul angajaților au provenit din reconversie profesională (32,4%) sau au deprins skill-urile specifice în mod autodidact (21,5%). Și tocmai pentru că mirajul IT-ului este atât de mare, aproximativ 10% dintre noii studenți înscriși la facultățile din România în fiecare an aleg informatica ca specializare principală, conform INS.
Cum s-au angajat tinerii IT-iști? Majoritatea au trecut prin procesul clasic de recrutare (aplicare-interviu-ofertă). Pe locul 2 sunt cei căutați direct de către recrutori, iar pe locul 3, cei recomandați de alți colegi de breaslă (de altfel, una dintre cele mai sigure căi de angajare). Sub podium cad restul metodelor de angajare: târgurile de joburi, stagiile de practică, participarea la evenimente de networking sau programele de formare în IT.
Majoritatea își continuă cariera sub forma freelancing-ului, 92% dintre Mileniali preferând această formă de lucru. Generația X este mai conservatoare, doar 3% lucrează pe cont propriu, iar Generația Z se află în perioada de formare și doar 5% au ajuns la nivelul necesar pentru a se baza pe forțe proprii.
Cum se simt IT-iștii din România, odată ce prind experiență? Din păcate, rezultatele nu sunt îmbucurătoare: doar 40% dintre IT-iști se declară fericiți cu jobul lor și doar 30% dintre respondenți ar recomanda angajatorul lor unui prieten. Aflăm astfel cu surprindere că, de multe ori, lipsa recomandărilor nu se datorează fricii de concurență, ci dimpotrivă, faptului că angajații își protejează prietenii de experiențele traumatice prin care ei au trecut.
Financiar,, lucrurile arată bine: 29% dintre angajații din IT-ul românesc câștigă între 10 și 15.000 lei lunar, alți 17% iau între 15 și 20.000 lei, iar 15% încasează chiar peste 20.000 lei. Iar la asta se adaugă alte beneficii, greu de cuantificat. Cele mai apreciate dintre ele țin de echilibrul dintre viață și muncă, îngrijirea sănătății, posibilitățile de creștere profesională, recompense pentru performanță sau opțiuni de parteneriat în firmă prin pachete de acțiuni.
La polul opus se află motivele pentru care IT-iștii din România ar refuza un job sau nici măcar n-ar aplica la o companie. În primul rând, este vorba despre calitatea managementului. Acolo unde șefii se cred lei, dictează legea junglei – iar oamenii nu prea vor să calce pe-acolo. Mai departe, cultura toxică a muncii, lipsa clarității în definirea obiectivelor, inflexibilitatea programului și lipsa recunoașterii performanței stau și ele la baza lipsei de atractivitate, cțnd vine vorba de companiile autohtone.
Mai mult, conform studiului, scorul eNPS (Employer Net Promoter Score) al angajatorilor români din software este ZERO. Pentru a-l determina oamenii sunt întrebați, pe o scală de la 1 la 10, cât de mare este posibilitatea de a își recomanda angajatorul actual către prietenii și cunoscuții lor. Respondenții dau o notă, de la 1 la 10.
Din numărul total al promotorilor (cei care dau note de 9 și 10) se scade numărul total al „detractorilor” (cei care dau note de 6 sau mai puțin), se ignoră numărul neutrilor (cei care dau 7), iar suma rezultată se împarte la numărul total de respondenți.
În cazul nostru, avem 30,9% minus 30,9%, cu 38,9% neutri, adică zero împărțit la 100. Oricât te-ai chinui, tot ZERO dă.
Așadar, în această lume a răsfățaților, a muncii ușoare fără efort fizic, a salariilor uriașe, a beneficiilor luxuriante și a birourilor de fițe, angajații spun că șefii lor mai au mult de lucru până să merite să fie recomandați ca angajatori credibili, valoroși și atrăgători.
#Știațică: Recorder.ro are newsletter?
Și sunt chiar la ediția 10 deja! Îl găsiți pe site-ul lor, vă abonați și ajunge la voi în fiecare sâmbătă dimineața, complet gratuit, plin cu o sumedenie de informații excelente, știri, recomandări și cu aceeași perspectivă foarte proaspătă, corectă și curajoasă cu care ne-au obișnuit.
Chiar de la echipa Recorder citire: „Într-o perioadă în care cele mai multe redacții din România sunt controlate de puterea politică și ocolesc majoritatea știrilor importante, am simțit nevoia să lansăm un produs care să contribuie la nevoia publicului de a fi informat corect și de a primi informații de context și explicații despre cum știrile îi afectează viața.”
Clar de recomandat mai departe. Vă lăsăm cu o mică mostră, restul citiți voi în weekend, că de abonat suntem siguri că vă abonați chiar azi:
Șefu’ care taie chefu’: Jurnaliști batjocoriți că și-au cerut salariile.
Cel puțin 14 angajați ai televiziunii Aleph News, ultimul proiect al lui Adrian Sârbu, susțin că au fost concediați și înjosiți public pentru că au cerut plata salariilor. Deși nu erau plătiți, angajații erau obligați să fie dedicați trup și suflet companiei: să participe la câte trei ședințe pe zi, chiar și atunci când erau în concediu sau când aveau o zi „liberă”.
Cei care îndrăzneau să spună ceva privind programul sau ședințele din zilele libere, erau ironizați și umiliți: „Care-i diferența dintre tine și o vânzătoare de la Carrefour? De ce nu te duci să te angajezi la Carrefour? Că am înțeles că nu-ți convine programul”. Tot în acele ședințe li se amintea că nu sunt buni de nimic și că nu merită să fie plătiți.
Managerii de departament, angajații de la HR, cei de la financiar și secretara, făceau liste cu persoanele care au nevoie mai mare de bani. „Dacă nu erai pe listă nu primeai”, povestește o fostă angajată.
Vrăjiți de imaginea pe care o vedeau la televizor, tinerii jurnaliști mergeau la interviu sperând să găsească un loc de muncă unde să-și clădească viitorul. În schimb, erau întâmpinați cu „Bă, dar tu știi cine sunt eu?”. Salariile erau mult mai mari decât în alte locuri din presă – între 2.500 și 15.000 lei. În realitate însă, angajații le primeau fie pe jumătate, fie deloc. Pentru mulți, acea jumătate de salariu era cam cât un salariu primit pentru un job similar într-un alt trust de presă.
Deși unii angajați au făcut sesizări la ITM în legătură cu neplata salariilor și hărțuirea, li s-a spus că e nevoie de mai multe sesizări similare pentru ca inspectorii să poată face un control. În aceste condiții, foștii angajați de la Aleph au puține speranțe că își vor recupera banii, deși știu că, teoretic, legea este de partea lor. Compania a intrat în insolvență.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video ale episoadelor de podcast, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.