#59: România își gonește copiii și improvizează cu muncitori asiatici; Diagnosticul dat de tineri: 82% LeaderSHIT; Anxietatea se ia de la șefi, iar în America se tratează cu ketamină;
BONUS: Super-puterea șefilor: să bage angajații în spital; Cum muncești plimbându-te?; Angajările PCR (Pile, Cunoștințe, Relații) din nou la modă; Ai face terapie cu un psiho-robot?
Servus! Ediția 59 e aici. Nu uita să o trimiți și altor oameni buni din lista ta, să le fie și lor de folos.
Iar dacă sărbătorești în acest weekend, noi îți urăm să ai parte de zile frumoase și relaxante, alături de toți cei mai dragi ție! Săptămâna viitoare, ca o excepție după sărbătorile pascale, ne citim vineri, în loc de joi.
Peste 50% din copiii României vor să plece din țară.
Mai mult de jumătate dintre elevii din România sunt hotărâți să plece din țară și un alt procent important dintre ei nu știu ce cale să aleagă, în timp de doar 13% își doresc să rămână, conform studiului realizat de Organizația Salvați Copiii.
Motivele evidențiate de ei sunt mai mult decât valide:
Problemele din sistemul educațional, care nu se aliniază cu dorințele și nevoile lor. Tinerii români n-au încredere că informațiile primite le vor fi de folos în viitor.
Condițiile economice și sociale cu care își văd părinții luptând zi de zi pentru a păstra un trai decent, și pe care nu doresc să le trăiască pe propria piele.
Posibilitățile oferite de o țară vest-europeană, care sunt infinit mai atractive decât accesul precar la educație și joburi de care au parte aici.
George Roman, director de programe al Organizației Salvați Copiii, arată că numărul elevilor care apreciau școala românească a scăzut de două ori, din 2013 încoace. Tot pe acest fond, și preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Ariana Dudună, afirmă că asistăm la “un eşec al statului român, care goneşte copiii din ţară” și nu vede nicio intenție a guvernanților de a îndrepta acest lucru.
Ești părinte? Cum arată viitorul prin ochiii copiilor tăi?
Cine v-a lucrat aici? Tot mai probabil, nu un român.
Piața muncii din România se confruntă cu un fenomen ce a avut loc și în Vestul Europei: tinerii și nu numai, nu mai sunt dispuși să facă munci fizice, spune Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PISM), într-un interviu SmartJob.
Angajatorii aduc muncitori din țările non-UE de nevoie, deși ar prefera să lucreze cu românii: ar avea costuri mai mici, s-ar confrunta cu mai puțină birocrație, comunicarea ar fi mai bună și nu ar mai exista diferențe culturale.
Printre meseriașii pe care nu-i mai are România se numără: instalatorii, electricienii, faianțarii, fierarii betoniști, lăcătușii mecanici.
„Am spus că, în cinci ani, cei care ne vor schimba țevile vor fi din Asia sau Africa. Evoluția îmi arată că s-ar putea întâmpla mai repede. Este un fenomen care ia amploare, ca un bulgăre care a început deja să se rostogolească și doar va crește”, crede Romulus Badea.
Muncitorii străini, soluție de avarie pentru criza din piața muncii.
Construcțiile, HoReCa și curieratul sunt printre principalele domenii pentru care companiile din România aduc personal din afara Uniunii Europene. Doar în 2022 au fost angajați 100.000 de lucrători străini și aproape 50.000 în 2021, în ambii ani atingându-se limita maximă stabilită de Guvern.
Ștefan Monea, key account manager la Adecco România, a declarat pentru Economedia că antreprenorii din România aleg să aducă forță de muncă din afara Uniunii Europene “nu doar din lipsă de personal calificat (n.r. în unele județe, șomajul este sub 1%), însă și datorită faptului că aceste persoane sunt mai stabile la locul de muncă, nu absentează, au randament mai mare și, prin urmare, eficiența muncii crește.”
Însă aceste explicații au în subsidiar alte motive, mai puțin pozitive. În primul rând, ideea muncitorului stabil este una problematică. Dacă ne referim la consecvența de a se prezenta la program, de a nu-și încălca contractul și de a nu demisiona imediat după angajare, este o așteptare rezonabilă. Însă dacă așteptările sunt de a fi obedient fără limită, de a accepta orice condiții de lucru, de a sta până la sfârșitul lucrării/ sezonului/ contractului, chiar dacă drepturile îi sunt călcate în picioare, avem o problemă.
Imigranții aduși din țări subdezvoltate se confruntă adesea cu astfel de situații: iau joburi pe care niciun român nu le-ar accepta; altfel spus, sclavie cu contract. Principalele țări din care angajează companiile românești sunt Bangladesh (29.525), Nepal (18.653) și Pakistan (12.373), zone cu o cultură foarte diferită de a noastră, oameni ale căror povești nu diferă însă foarte mult de cele ale românilor plecați la „mai bine” în vestul Europei. Oameni care vin cu speranța unei vieți mai bune, acceptă orice salariu primesc, trăiesc adesea în condiții inumane și trimit acasă fiecare leu, pentru a-și întreține familia; atât doar că, de data asta, noi suntem “țara bogată”.
Ana Vișian, marketing manager la BestJobs, pune punctul pe i:
„Acest deficit de forță de muncă de pe plan național, determină angajatorii să găsească soluții rapide, precum importul muncitorilor și angajarea cetățenilor non-UE, dar sunt măsuri de scurtă durată”.
Asta pentru că la fel ca și în cazul multora dintre românii plecați peste hotare, scopul imigranților din Asia este să se întoarcă acasă, să investească acolo și să-și păstreze cultura și identitatea, nu să se integreze.
Super-puterea șefilor: să bage angajații în spital.
Firma ta promovează șefii exclusiv pe baza rezultatelor? Atunci este posibil să ai parte de un manager care te va îmbolnăvi la propriu, în viitor, dacă nu o face deja. 8 din 10 angajați dau semne vizibile de stres din cauza acestor șefi, iar problemele se pot agrava până la boli de inimă, cancer sau boli mintale, conform unor studii recente.
“Majoritatea managerilor sunt numiți pe baza abilităților tehnice pe care le posedă, nu a celor relaționale […] Prea mulți dintre ei n-au ce căuta în funcții de conducere, de la început”, afirmă Cary Cooper, profesor specializat în psihologie organizațională și sănătate.
Altfel spus, așa se nasc șefii care te vor sacrifica bucuroși, îmbătați de rezultate. Iar când ai probleme care nu îți permit să performezi, te tratează ca pe o roată stricată din mecanism, în loc să se intereseze de starea ta și să încerce măcar să te ajute.
Ce poți face ca să ai grijă de sănătatea ta la locul de muncă?
Fii cu ochii în patru după gaslighting. Dacă șeful te manipulează și te face să te simți mic și neînsemnat, ai un prim semn că lucrurile vor degenera.
Fă-ți un obicei din a-ți analiza emoțiile. Vorbește despre cum te simți, pune-ți gândurile pe hârtie sau fă sport ca să reduci stresul. Dacă îți ia mai mult de 10 minute să te gândești în ce fel ești influențat de șef, poate e timpul să schimbi șeful.
Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă. Dacă șeful e deja beat de puterea și controlul pe care le deține asupra ta, ultima soluție este să te muți în alt departament sau în altă companie.
Tu cât ești de fericit, per total, cu șeful tău? Răspunde sondajului nostru și lasă-ne comentariile tale pe larg, în secțiunea de la finalul newsletter-ului.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Mersul pe jos face piciorul frumos, chiar la birou.
Angajații din EDGE Stadium, una dintre cele mai moderne clădiri de birouri din Amsterdam, se pot plimba pe o bandă de alergare gigantică în timpul ședințelor. The Walking Room este un proiect pilot cu misiunea de a oferi angajaților din întreaga lume posibilitatea de a face mișcare la locul de muncă pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.
Printre beneficiile mersului pe jos se numără: 1. Creșterea nivelului de energie și al productivității 2. Reducerea nivelului de stres 3. Sporirea nivelului de creativitate. Inițiatorii proiectului, care între timp s-a concretizat și într-un business, au realizat un studiu de șase luni în colaborare cu un cercetător de la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam.
Cei 170 de participanți, bărbați și femei, care lucrau la birou au testat benzi de alergare individuale, cum sunt cele din sălile de sport, în timp ce alții au fost grupați pentru a putea lucra pe propriile benzi de alergare, dar în apropierea colegilor. 65% din participanți au spus că s-au simțit mai productivi, 62% au fost mai puțin stresați, iar 60% au declarat că au fost mult mai creativi în munca lor.
O astfel de măsură i-ar putea ajuta pe angajați să își îndeplinească anumite obiective în timpul orelor de muncă cum ar fi numărul de pași, iar pentru angajatori poate fi o metodă creativă de a-i atrage pe oameni înapoi la birou.
Angajări pe pile și rudenii - cum a murit meritocrația.
68% dintre angajații care fac parte din Generația Z au obținut un loc de muncă cu ajutorul ”pilelor”, în comparație cu un sfert dintre persoanele de peste 55 de ani care au recunoscut că s-au angajat folosindu-se de nepotism. Conform unui studiu realizat de Applied, 75% dintre angajații generației Z care consideră că nepotismul este "nedrept" l-ar folosi oricum pentru a avansa în carieră.
Unul din motivele pentru care cei din Generația Z apelează la nepotism pentru a obține un job este faptul că foarte multe companii cer experiență chiar și pentru nivelul de începător. Decât să meargă din poartă-n poartă și să primească același răspuns, tinerii preferă să apeleze la rude sau prieteni.
Cercetarea mai arată că bărbații au tendința de a profita mai mult de ”oportunitățile” de avansare în carieră pe care le oferă nepotismul, mai exact, în 48% din cazuri, în comparație cu femeile (36%). Pentru a descuraja astfel de practici, companiile ar trebui să creeze condiții de concurență echitabile pentru toți candidații, iar competențele să încline mai mult balanța în favoarea meritocrației.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Lume, lume, vrem lideri mai buni!
82% dintre tinerii Zet și Mileniali din lume cred că nu există destui lideri buni în acest moment, conform unui studiu global, ce a avut drept respondenți tineri cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani din 25 de țări. Răspunsurile au fost clare: angajații tineri s-au săturat de șefii încăpățânați, fixiști și depășiți, și își doresc în schimb lideri mai umili, cu perspectivă, curaj și inteligență emoțională.
Mai mult decât orice, Generația Z vrea să se facă auzită și înțeleasă de către superiorii lor. Atitudinea deschisă, modestă și smerită a unui lider le comunică tinerilor faptul că se poate adapta ușor, că își dorește să se dezvolte continuu din punct de vedere profesional și că este conștient de importanța și impactul echipei, în rezultatul comun. Generația tânără, căreia îi lipsește deseori experiența, apreciază un lider care să ofere o perspectivă clară, atitudine morală și sfaturi benefice, mai ales prin puterea exemplului.
Cât despre inteligența emoțională demonstrată de șefi în relațiile cu membrii echipelor, cercetările arată că este cel mai puternic predictor pentru:
satisfacția la locul de muncă;
angajamentul/implicarea în activitatea organizației;
intenția de a rămâne în echipă;
ajutorul oferit colegilor, dincolo de limitările propriilor îndatoriri de serviciu;
o colaborare eficientă, pe termen lung, cu restul membrilor echipei.
Sursa foto: @aleksandarlittlewolf on Freepik
Scurte și tari.
Criză de oameni. Timișoara anunță un deficit de mii de angajați. Timișul a ocupat anul trecut locul 3 pe țară, în ceea ce privește valoarea salariilor nete, cu 4.338 de lei salariu mediu în mână. Cu toate astea, se confruntă cu o criză de oameni în continuă agravare, în mai toate sectoarele, cu precădere în cel al muncii calificate fără studii superioare, pe care niciun fel de primă sau beneficiu extrasalarial, oricât de modern și valoros, n-a reușit să o compenseze. Reprezentanții Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă spun că nu au ce să le ofere companiilor, deoarece în evidențele instituției sunt înregistrate puțin peste 2000 de persoane șomere, în timp ce necesarul actual este aproape triplu. Doar în luna februarie au fost anunțate de către angajatori 5.600 de locuri de muncă vacante, pe teritoriul județului.
___
Industria pariurilor și păcănelelor e cu noroc pentru angajați? În România, un angajat din industria crewing/casino/entertainment câștigă un salariu net mediu de 4.200 lei, cu 400 lei mai puțin decât un angajat din industria auto (4.600 lei). Totuși, angajații din industria păcănelelor au ceva mai mult noroc decât cei din turism (3.000 lei), call-center (3.400 lei), vânzări (3.900 lei), logistică (3.700 lei), industria alimentară (3.500 lei) sau transport/distribuţie (4.000 lei).
___
McDonald’s a concediat sute de angajați. Pe lângă asta, a redus salariile și beneficiile celor rămași, pe fondul unei restructurări. Înainte de a-i concedia, gigantul a închis birourile din Statele Unite pentru câteva zile și le-a comunicat vestea de la distanță. Au procedat în acest fel „din respect” și pentru „a oferi demnitate, confidențialitate și confort colegilor noștri”, a declarat pentru Reuters o sursă din interiorul companiei. Altfel spus, i-au trimis acasă pentru a-i putea da afară mai ușor. Printre cei concediați erau și directori care au petrecut zeci de ani în companie. Disponibilizările nu includ cei peste 2 milioane de angajați din francizele McDonald's.
___
General Motors își face angajații să plece de bunăvoie. Compania a reușit să convingă 5.000 de angajați să renunțe la joburi, într-o singură lună, fără să fie nevoie să rostească nici măcar o dată cuvântul „concedieri”. Luna trecută, General Motors a anunțat un Program de Separare Voluntară pus la dispoziție celor 58.000 de angajați de la birourile din Statele Unite și unei părți din forța de muncă globală. Compania le-a oferit astfel angajaților, printre altele, compensații financiare atractive și asigurare de sănătate plătită, iar fiecare dintre ei a avut la dispoziție aproximativ două săptămâni pentru a lua o decizie. Aproximativ 5.000 de angajați la nivel global au optat pentru această despărțire amiabilă.
___
Apple.Inc a cedat și testează moda restructurărilor. Dacă până acum rămăsese una dintre excepțiile din BigTech care nu se alăturaseră valului de disponibilizări, Apple va elimina acum unele posturi din echipele sale de vânzări cu amănuntul, conform unui raport Bloomberg. Numărul concedierilor raportate rămâne însă unul mic, în comparație cu zecile de mii de posturi eliminate de Google, Amazon, ori Meta. Principalul motiv pentru care Apple a evitat concedierile masive până acum este faptul că nu a angajat excesiv în timpul pandemiei, așa cum au făcut competitorii săi. Conform surselor citate de Bloomberg, Apple a informat angajații afectați de concedieri că vor putea să reaplice pentru roluri similare în cadrul companiei, iar cei care nu obțin un nou post vor primi până la patru luni de salariu, drept compensație.
___
Alexa sau Siri, psihologii din viitor. Aflăm din
, pe care vi-l recomandăm cu drag, că chatbot-urile vor fi atât de inteligente încât vor putea avea ședințe de psihoterapie cu oamenii. În SUA deja există un AI, Replika, care oferă utilizatorilor un sprijin moral, îi ascultă și le oferă sfaturi. Cu toate că softurile care folosesc inteligență artificială învață destul de repede și oferă răspunsuri sofisticate, rămâne întrebarea cât de eficienți vor fi roboții în calitate de terapeuți? Tu ai cere sprijin emoțional de la un robot AI?Quiet Leading, o problemă mai mare decât Quiet Quitting.
În ultimii ani, a avut loc o schimbare către organizații mai puternice, mai incluzive și mai egalitare, care s-a dovedit a fi o combinație câștigătoare. Ele au devenit mai agile și mai creative. Însă oameni ca Paul Byrne de la Leadership Circle Profile arată că schimbarea vine cu un cost: redistribuirea puterii a lăsat liderii într-o situație în care se întreabă care este rolul lor în echipele auto-organizate.
Deși ar trebui să-și sprijine și să încurajeze echipa, liderii dețin încă cunoștințe și experiențe unice esențiale pentru luarea deciziilor informate, dar care nu mai pot fi puse în valoare în noul status quo.
Și astfel a apărut o tendință îngrijorătoare a unor lideri de a adopta o abordare pasivă de conducere, chiar dacă ar fi excepționali atât prin muncă, cât și prin susținerea echipei. Aceștia adesea ezită să intervină și să ia decizii critice, chiar atunci când echipa are nevoie.
Pe scurt, schimbarea de mentalitate cere liderilor să găsească un echilibru între susținere și coordonare, ceea ce necesită timp, experimentare și feedback. Liderii trebuie să își redefinească rolul și să învețe să integreze noi valori de leadership, pentru a face față în noile arhitecturi organizaționale.
Anxietatea poate fi tratată cu ketamină.
Terapia asistată cu ketamină este noul trend în materie de beneficii oferite angajaților din Statele Unite. Tot mai multe companii includ acest tip de terapie în pachetul de beneficii pentru sănătatea mintală, dar o tratează superficial, ca pe un abonament la sală, ceea ce poate crea rapid riscul de abuz sau de utilizare greșită a tratamentului. Specialiștii avertizează că terapia cu ketamină nu este pentru toată lumea și nu ar trebui să fie prima opțiune a angajatorilor.
Ketamina este în prezent singura substanță cu efect disociativ care se eliberează pe bază de rețetă în SUA, iar în lumea medicală este utilizat pe scară largă ca anestezic. Cu toate acestea, atunci când este prescrisă în mod corespunzător, ketamina induce o stare asemănătoare unei transe, având un puternic efect sedativ, care scade anxietatea și ajută oamenii să își conștientizeze emoțiile.
Terapia asistată cu ketamină tinde să funcționeze cel mai bine la persoanele care au încercat alte tratamente, dar fără succes. Angajatorii care au grijă de sănătatea și bunăstarea angajaților pot veni cu alte soluții pentru combaterea stării de anxietate, cum ar fi un abonament cu ședințe nelimitate de psihoterapie.
Anxietatea e contagioasă de sus în jos. Cum o oprim?
Șefii anxioși sunt o bombă cu ceas pentru angajați. Micromanagementul devine mecanismul lor de apărare, dar acesta nu face decât să propage anxietatea în rândul angajaților. Iar combinația monstruoasă apare atunci când angajații au, la rândul lor, un nivel ridicat de anxietate. La final de zi, se ajunge fie la suprasolicitare, fie la evitarea cu grație a responsabilităților.
Cei din generația Z sunt cei mai vulnerabili în acest caz. 59% dintre ei afirmă că se luptă deja cu stări de stres, anxietate sau nervozitate, aproape în permanență. Cauza principala este intrarea pe piața muncii într-o perioadă instabilă, în timpul pandemiei și imediat după. Ei nu au avut experiența interacțiunilor de la birou și le este dificil să înțeleagă cultura organizațională și sentimentul unei misiuni comune pe care nimeni nu-și ia timpul să li-l explice.
Soluția în astfel de situații este transparența, mai ales din partea managerilor. Când șeful vorbește deschis despre propriile moduri în care anxietatea îl afectează, angajaților le devine mai clar ce pot face ca să evite aceste situații. Chiar și un simplu “suntem la zi cu sarcinile” va face minuni în ceea ce privește sentimentul de apartenență și reducerea anxietății generalizate.
Giganții din tehnologie dau cu capul de zid în Europa.
În Europa, concedierile în masă anunţate de companiile de tehnologie s-au blocat din cauza prevederilor din Codul Muncii care fac imposibile concedierile fără consultările prealabile cu organismele care protejează drepturile angajaţilor. Angajații simt incertitudine deoarece nu sunt siguri dacă vor fi sau nu afectaţi de negocierile care se tot prelungesc.
În Statele Unite, companiile pot concedia oamenii după cum au chef. În Franța, Google oferă salarii compensatorii în speranţa că vor fi suficient de atractive pentru a-i convinge pe angajaţi să părăsească firma de bunăvoie. Atât în Franţa cât şi în Germania, Google discută cu comitetele de întreprindere, entităţi în cadrul cărora reprezentanţii angajaţilor negociază cu echipele manageriale chestiunile legate de forţa de muncă.
Amazon pare să urmeze aceeași strategie. A încercat să convingă mai mulţi manageri să demisioneze prin oferirea a 12 salarii compensatorii şi le-a permis angajaţilor care vor pleca să îşi primească recompensele în acţiuni sub formă de bonusuri.
Care sunt salariile, așteptările și trendurile reale din IT-ul românesc?
În noul episod Hacking Work Podcast vorbim cu Ana Giurcă despre studiul realizat de Loginro, care reprezintă radiografia pieței de tehnologie din România. Urmărește episodul și află care sunt salariile din tehnologie în funcție de vechime, principalele motive pentru care oamenii părăsesc organizațiile, dar și cele mai importante trenduri și concluzii ale cercetării Loginro.
„Angajatorii caută soluții astfel încât să facă niște pachete de beneficii atrăgătoare și competitive. Cu toate că încearcă să se dea peste cap și să construiască pachete atractive, nu e suficient pentru oameni și sunt zone în care oamenii simt că se poate face și mai mult.” – Ana Giurcă
Uite ce FAIN: Stilul de viață sănătos încetinește declinul memoriei.
O dietă sănătoasă, urmată de activitatea cognitivă și apoi de exerciții fizice sunt asociate unui declin mai lent al memoriei, în procesul de îmbătrânire. Chiar și pentru purtătorii genei apolipoproteinei E (APOE) – cel mai puternic factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer și demența asociată – s-a descoperit că un stil de viață sănătos încetinește pierderea memoriei.
Pentru a explora acest lucru, cercetătorii au analizat datele a 29.000 de adulți în vârstă de cel puțin 60 de ani (vârsta medie 72; 49% femei) cu funcție cognitivă normală. După ce au luat în considerare o serie de alți factori de sănătate, economici și sociali, cercetătorii au descoperit că fiecare comportament sănătos individual a fost asociat cu o scădere mai lentă a memoriei, pe parcursul a 10 ani.
Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui.
FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.
Partea plină a paharului: jumătate din angajații americani sunt fericiți cu jobul lor.
51% dintre angajații incluși în studiul „How Americans see their jobs” realizat recent de Pew Research susțin că sunt, în ansamblu, extrem de fericiți cu jobul lor, 37% sunt destul de satisfăcuți, iar restul de 12% sunt foarte puțin sau deloc satisfăcuți de locul lor de muncă actual. Variația acestor procente se datorează diferențelor de vârstă, de salariu sau de etnie, dar și beneficiilor oferite de angajatori.
Angajații americani experimentează un grad ridicat de satisfacție privind relația lor cu managerii la locul de muncă, chiar și atunci când nu sunt neapărat mulțumiți de nivelul salarizării, a oportunităților de avansare în carieră, ori de sporire a competențelor – semn că fericirea se trage din lucrurile mai puțin „palpabile”.
Cele mai pozitive reacții vin din partea angajaților mai înaintați în vârstă, 66% dintre cei peste 65 de ani declarându-se foarte satisfăcuți, comparativ cu 55% dintre cei cuprinși în intervalul de vârstă 50-64, 51% din cei aparținând intervalului 30-49 ani și 44% din cei cuprinși între 18-29 ani. De asemenea, cei cu un venit mai ridicat își privesc adeseori jobul cu ochi mai buni, în timp ce angajații cu un venit scăzut sunt mai nemulțumiți de lipsa de acces la beneficii extra, precum asigurarea de sănătate ori pensia facultativă.
Pe de altă parte, angajații afro-americani afirmă într-un procent de 41% că au fost discriminați la un moment dat la locul de muncă printr-un tratament nedrept, ceea ce le scade notabil gradul de satisfacție, în timp ce valorile procentuale scad de asemenea pentru asiatici (25%), hispanici (20%) dar și europeni, în 8% din cazuri.
Cartea câștigătoare.
De multe ori ne e greu să renunțăm la anumite lucruri, deși suntem conștienți că nu ne fac bine. Rămânem blocați în joburi sau relații care nu ne ajută. De ce? Aflăm de la Annie Duke, în cartea ”Quit. Puterea de a ști când să renunți”.
Autoarea explică de ce renunțarea este esențială pentru succes, când să renunți, când să reziști și care strategii te vor ajuta să economisești timp, bani și energie. O carte cu utilitate uriașă și un manual pentru alegeri bune și inteligente.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video ale episoadelor de podcast, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Anunță-ți colegii și prietenii să se aboneze pe toate canalele noastre video, audio și newsletter. Ne reîntâlnim săptămâna viitoare, însă vineri în loc de joi, ca o excepție după sărbători!
Servus.
Da, sunt părinte și îmi cresc fetele cu o notă de subsol mereu: s-ar putea să vreți sau să fiți nevoite cândva să plecați de aici. Le pregătesc pentru asta. De ce? Pentru că ne lovim din ce în ce mai des de situații care necesită un răspuns de genul: tata, din păcate, așa e la noi! Ele deja văd și simt a este lucruri nefirești. E simplu