#55: Românii vor săptămâna de lucru de 4 zile, însă managerii se opun; Super-profesioniștii nu prea știu să fie lideri buni; România pare țară asiatică pe harta globală a salariului minim;
Bonus: Treburile casnice, al doilea job full-time al româncelor; Meseria de sudor e chiar brățară de aur; Marile companii renunță la revenirea la birou; Diversitatea și Incluziunea sunt „mofturi”.
Ediția 55 e aici – mulțumim pentru încredere și interes.
Românii vor muncă 4 zile/săptămână. Managerii spun NU.
80% dintre angajaţii din România îşi doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi în formula cu zece ore pe zi, impusă la acest moment de legislația țării noastre, dar 6 din 10 companii sunt reticente când vine vorba de adoptarea acestui program.
40% dintre angajatorii din România se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra şi implicit productivitatea, conform unui studiu realizat de BestJobs. Mai mult decât atât, aproape 35% sunt preocupaţi de faptul că, pe termen lung, angajaţii ar fi epuizați din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deşi rezultatele experimentelor internaţionale arată contrariul.
În ziua liberă, românii susţin că ar face mai multe activităţi în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor şi hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%).
În prezent, în România, patru din zece angajaţi lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% îşi desfăşoară activitatea în totalitate remote, iar 28% doar de la birou, arată studiul BestJobs. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta. 37% lucrează o singură zi de la birou şi patru de acasă, 28% merg la sediu două zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru trei zile pe săptămână, în timp ce 14% lucrează o singură zi de acasă.
Sursă foto: freepik
Profesioniștii pricepuți nu sunt neapărat lideri buni, le mai trebuie niște școală.
Care sunt provocările unor angajați de top, cu potențial pentru excelență? La ce trebuie să se aștepte în diferitele etape ale carierei și cum pot deveni la rândul lor lideri? Acestea sunt câteva dintre întrebările adresate celor peste 3000 de aplicanți ai programului High Potentials Leadership Program (HPLP) al Harvard Business School, din 2003 și până în 2021.
Cercetarea desfășurată pe aproape 20 de ani abordează fenomenul profesioniștilor excepțional de valoroși și încearcă să identifice mediul de care au nevoie pentru a obține rezultate maxime. În același context, se pune problema transformării lor din elite cu performanțe mai degrabă individuale în lideri de echipe în care se cultivă și se multiplică performanța.
Construirea unei echipe de succes este, însă, cu atât mai dificilă acum, când vorbim despre grupuri multiculturale, din țări îndepărtate geografic și cu viziuni diferite. Iar de multe ori, profesioniștii de top sunt renumiți pentru lipsa de soft skills, viziunea aproape obsesivă asupra propriei munci și o foarte redusă disponibilitate de a face compromisuri. Un lucru pe care ei înșiși îl recunosc: a fi lider li se pare una dintre cele mai dificile atribuții.
Nu întotdeauna un bun profesionist este un bun lider în domeniul pe care îl stăpânește, motiv pentru care autorii cercetării atrag atenția asupra necesității de a crea departamente și funcții de training specializate din interiorul companiilor, care să identifice persoanele cu potențial pentru excelență, dar și a programelor specializate care să predea leadership pe înțelesul acestora.
Conform celui mai recent val al studiului publicat de Harvard Business Review, profesioniștii cu un grad înalt de expertiză cred că principalele piedici și greutăți în a deveni lideri buni sunt: priceperea de a conduce echipe (35%); știința de a conduce programe de reformă și schimbare (16%); definirea și practicarea unui stil de leadership (12%); capacitatea de a conduce echipe tot mai mari (12%) și capacitatea de a conduce oamenii spre performanță și a genera rezultatele dorite de business (11%).
Harta salariului minim net în lume: România pare mai degrabă țară asiatică.
În general, țările dezvoltate au un cost al vieții mai ridicat și, prin urmare, oamenii au nevoie de un salariu minim lunar mai mare. În Cipru și Argentina s-a dublat în ultimul an, nivelul salariului minim din ianuarie 2023 este cu peste 100% mai mare decât nivelul din ianuarie 2022.
Din punct de vedere al creșterii nivelului salariului comparativ cu ianuarie 2022, în România salariul minim a înregistrat o creștere de 21,9%, țara noastră situându-se pe locul 8 în clasamentul celor 64 de țări incluse în infografic, pe criteriul procentului de indexare. Dacă ne uităm la clasamentul valorii salariului minim, suntem foarte departe de lumea civilizată și ne asociem mai degrabă cu Rusia și țările asiatice nedezvoltate.
Luxemburg are cel mai ridicat salariu minim lunar (2.140 $) și este urmat de Australia (2.022 $), Olanda (1.895 $), Noua Zeelandă (1.866 $), Irlanda (1.753 $), Marea Britanie (1.705 $), Germania (1.594 $), Statele Unite (1.550 $) și Canada (1.545 $).
În România, salariul minim lunar este de 393 $. Mai avem mult până la decență și prosperitate, dar suntem campioni mondiali la pensii speciale și ne batem joc de educație, singurul motor eficient al creșterii valorii muncii și salariilor.
Sindromul Impostorului este în creștere.
Numărul celor care suferă de acest sindrom a crescut, spun psihologii. În timpul pandemiei, oamenii au primit mai puțin feedback și au avut mai puține dovezi că făceau o treabă bună, chiar dacă excelau. Deoarece poate duce la burnout și la scăderea nivelul de angajament al angajaților, este esențial ca angajatorii să ia măsuri, prin câțiva pași concreți:
Să recunoască realizările oamenilor;
Să le creeze membrilor echipei sentimentul de siguranță, pentru ca aceștia să vorbească despre provocările lor, fără a le fi teamă de consecințe;
Să vină cu soluții pentru gestionarea stresului;
Să creeze siguranță psihologică prin dialoguri deschise despre modul în care îndoiala, ori chiar greșeala, sunt o parte a drumului spre reușită;
Să introducă servicii precum terapia, consilierea în carieră sau atelierele specializate.
Treburile casnice, al doilea job full-time al româncelor.
70% dintre femeile din România sunt responsabile de treburile casnice, precum spălatul vaselor, rufelor, dar și pregătirea copiilor pentru diverse activități. Pentru o treime dintre femei, „joburile casnice" ocupă mai mult de 4 ore/zi, echivalentul unui loc de muncă cu jumătate de normă, concluzionează un studiu BestJobs. Dacă adăugăm și munca româncelor din week-end, când se ocupă de gospodărie, copii, curățenie, gătit și spălatul rufelor, se adună de un job full-time.
63% dintre femei sunt contabilii familiei, 59% bucătarul casei, 32% organizează petrecerile aniversare, iar 32% sunt profesoare sau învățătoare pentru copiii lor. 60% dintre femeile incluse în studiu consideră că, dacă ar fi remunerate, activitățile casnice ar valora cel puțin echivalentul salariului de la locul de muncă, iar 40% spun că nu pot estima această muncă în bani.
Chiar dacă și bărbații își asumă roluri precum responsabilul cu reparațiile de orice fel din casă (78%), șoferul familiei (56%), contabilul familiei (39%) și tată-învățător sau tată-profesor (39%), 44% dintre respondenții de gen masculin au declarat că soția sau partenera se ocupă cel mai mult de treburile casnice, în timp ce 37% consideră că responsabilitățile sunt împărțite în mod egal. Dintre bărbații care se ocupă de întreținerea casei și a familiei, aproape 83% alocă în medie între una și trei ore zilnic acestor sarcini și doar 17% depășesc acest timp.
Ești părinte? Cum arată aceste procente pentru tine?
Sursă foto: Josue Michel on Unsplash
Începe Talent Academy, un Micro-MBA perfect pentru cei care conduc oameni.
Programul educațional Talent Academy este micro-MBA este un program acreditat la nivel internațional, organizat la București și la Cluj, construit special pentru Antreprenori, Executive Managers și profesioniști cu rol de management, Profesioniști HR, Talent Managers și Business Managers, practic pentru oricine vrea să conducă oameni folosind principii dezvoltate științific și metode de lucru moderne.
Livrat în România prin parteneriatul dintre Connect CEE, University of Suffolk și Școala SPOR, Talent Academy oferă participanților săi standarde globale de calitate și o certificare internațională în managementul talentelor emisă de Universitatea din Suffolk, Regatul Unit al Marii Britanii. Grupele din Cluj și București încep cursurile în luna Aprilie. Locurile se ocupă rapid, iar oportunitatea este una extraordinară, astfel că te încurajăm să te grăbești să-ți rezervi locul.
Un nou trend: Body Doubling, epoca uceniciei virtuale.
O dată cu munca de la distanță, a apărut un nou curent: Body Doubling – sau cum să înveți, urmărindu-i pe alții cum fac. Generate inițial de nevoia de a păstra legătura cu colegii, conexiunile online profesionale s-au transformat rapid într-o metodă eficientă de a-i mentora pe novici, în același timp în care îți îndeplinești task-urile pentru job.
Ce se întâmplă mai exact? Specialiștii care lucrează online sunt urmăriți în timp real prin platforme de streaming de angajați cu mai puțină experiență sau de oameni care pur și simplu sunt curioși ori caută să deprindă aceleași abilități. Folosind platforme de tipul TikTok Live, Twitch sau Zoom, oamenii și-au dat seama destul de repede că țin fără să vrea cursuri neoficiale, dar cât se poate de valoroase, la care asistă nu doar colegii lor, ci și oameni din întreaga lume care le împărtășesc pasiunea.
Streamerul în această situație devine un creator de conținut educațional și profesional, care răspunde întrebărilor, arată cum se fac lucrurile, trece prin pașii de zi cu zi ai jobului, toate astea în timp ce-și face meseria. Iar prin metode de remunerare specifice fiecărei platforme, de cele mai multe sub forma unei sponsorizări primite de la urmăritori, pot inclusiv să-și asigure venituri solide suplimentare.
Metoda de învățare ”Body Doubling” mai este cunoscută și sub numele de ”Shadowing” (urmărire din umbră) și este folosită de mai multă vreme, în format fizic, în unele companii moderne.
Tu urmărești streameri profesioniști, în scop profesional ori recreațional? Scrie-ne în comentarii numele și adresele lor web și hai să strângem o listă de conținut valoros din care putem cu toții învăța!
Meseria de sudor e chiar brățară de aur.
Una dintre cele mai căutate și bine plătite meserii este cea de sudor. Un sudor bun poate câștiga ușor în România 5.000 de lei pe lună, iar în țările din vestul Europei salariul poate să ajungă chiar și la 5.000 de euro.
Elevii de la școlile profesionale din Bistrița și Târlișua sunt conștienți de avantajele meseriei de sudor și că pot câștiga bine imediat ce ies de pe băncile școlii. Unii dintre ei ajung, la 20-22 de ani, să aibă salarii mult mai mari decât profesorii lor de la școala profesională. Citiți pe TimpOnline.ro povestea de succes a elevilor bistrițeni, care dovedește că investiția serioasă și durabilă în educație este benefică, profitabilă și absolut necesară.
Închipuiți-vă câți români trecuți de vârsta adolescenței ar putea beneficia de programe serioase de calificare și recalificare și ar putea obține venituri decente, dacă acest model de școală profesională ar fi multiplicat. Deocamdată, statul român nu are timp și chef să facă treaba asta în mod serios, iar bugetul Educației este de 2,1% din PIB, deși legea spune clar că trebuie să fie de minim 6%.
După Marea Demisioneală, avem Marea Reconfigurare.
În această nouă eră a muncii, majoritatea angajaților – în special Gen Z (născuți între 1997 și 2012) și Milenialii (născuți între 1981 și 1996) – schimbă regulile jocului prin mutarea puterii de negociere către cei care își caută un loc de muncă și care își doresc o carieră stabilă cu un bun echilibru între viața profesională și cea privată, potrivit JobStreet. Noua lor mantră? Lucrez pentru a trăi, nu trăiesc pentru a munci.
68% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă din întreaga lume consideră că au o putere de negociere mai mare în fața angajatorilor. Iar asta a ajuns să fie resimțită chiar și în zonele unde calitatea experienței la locul de muncă nu obișnuia să fie o prioritate.
Spre exemplu, în Filipine, 78% dintre angajați au un sentiment pozitiv în ceea ce privește poziția lor de negociere. Aproximativ 63% dintre cei 90.547 de respondenți ai studiului au vârste cuprinse între 21 și 40 de ani (practic, Gen Z și Mileniali). Aceste generații le oferă companiilor imboldul de a se adapta - fiindcă dacă nu o fac, GenZ și milenialii sigur nu le vor rămâne alături.
Faptul că sunt nativi digitali s-a dovedit benefic pentru cei tineri, deoarece observă cum alți angajați din alte părți ale lumii se bucură de un echilibru corespunzător între viața profesională și cea privată, de salarii mai mari, de condiții de muncă flexibile și de o cultură a companiei mai bună. Acest lucru le permite să fie mai vocali în ceea ce privește ceea ce își doresc în cariera lor, în comparație cu omologii lor mai în vârstă, care au glorificat și recompensat cultura hustle și munca excesivă.
”Ne aflăm în plină eră a "Marii Reconfigurări", deoarece angajații își reconfigurează viața profesională și cea personală, acordând prioritate celei din urmă, cu o cerere mai mare de echilibru între viața profesională și cea personală și de flexibilitate”, a declarat directorul executiv al SEEK Asia, Peter Bithos.
Sursă foto: lookstudio on Freepik
Marile firme americane renunță la ideea de a-și forța angajații să revină la birou.
Companiile Amazon, Disney și Starbucks se numără printre firmele care își cheamă angajații la birou, dar ele reprezintă excepția, nu regula, conform unui sondaj realizat de The Conference Board. De fapt, doar 3% dintre cei 1.100 de directori executivi din diverse industrii chestionați la nivel global plănuiesc ori își doresc să reducă oportunitățile de muncă remote pentru angajații lor, în timp ce 5% susțin că doresc chiar să-și extindă sistemul hibrid de muncă deja implementat.
Chiar și Elon Musk, după ce inițial a ordonat tuturor angajaților Twitter să se întoarcă la birou, s-a răzgândit. A pus lacătul pe birourile din Seattle și Singapore și le-a transmis angajaților că pot lucra de acasă.
Tendința în 2023 este de creștere a numărului de angajați care lucrează în sistem hibrid, iar asta este soluția de succes a multor companii. Desigur, există încă diverse dificultăți în a implementa modul de lucru hibrid în mod eficient, mai ales când fișa postului presupune interacțiuni fizice cu clienții, iar gradul de comunicare și colaborare între colegi poate scădea, cel puțin inițial.
Dacă productivitatea sau satisfacția angajaților par a scădea, în contextul muncii de la distanță, există soluții. Managerii buni pot identifica acei membri ai echipei care sunt mai puțin performanți atunci când lucrează de la distanță și le pot oferi pregătirea, resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a fi mai productivi - iar asta ar putea include și întoarcerea la birou, unde pot avea un mediu mai structurat și colaborativ, pentru o perioadă de timp adaptată nevoilor lor.
Investițiile firmelor în diversitate și egalitate sunt adeseori de formă.
Companiile au avut un șoc în 2020. După ce bărbatul de culoare George Floyd a fost ucis violent de un grup de polițiști americani, ofertele pentru joburi în DEI (diversitate, egalitate și incluziune) au crescut cu 123% într-o singură vară. Investițiile companiilor în DEI erau la 7,5 miliarde la nivel global și au continuat să crească anual. Se preconiza chiar o dublare a lor până în 2026.
Dar situația începe să regreseze. Ofertele de muncă în DEI au scăzut cu 19% față de anul trecut. Twitter a redus acest departament de la 15 angajați la doar 2, și nu e singura companie care s-a gândit să taie din aceste departamente.
Vinovatul principal? Falsul interes al companiilor. Cele care investesc superficial în astfel de programe și departamente, fără planuri de acțiune concrete, o fac doar cât timp e la modă. Desigur, acțiunile apar în raportul anual de sustenabilitate și responsabilitate socială, însă numai de formă, ca angajații și potențialii angajați să le elogieze în cor eforturile în responsabilitate socială și incluziune. Surpriză: fără eforturi reale, „mirajul” nu ține mult, iar nucleul găunos iese mereu la suprafață.
Sursă foto: Pixabay
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Google nu mai vrea să plătească concediul medical restant pentru angajații concediați. Asta a provocat nemulțumirea a peste 100 de foști angajați, care s-au organizat într-un grup numit "Concediați în timpul concediului". Aceștia solicită să fie plătiți pentru perioadele de concediu aprobate înaintea reducerilor de personal, însă li s-a spus că vor primi doar plata până la data de încheiere a contractului, împreună cu indemnizația standard de concediere. Grupul a trimis de trei ori scrisori către executivi, însă fără rezultate. Printre membrii grupului sunt persoane care primiseră în prealabil aprobări pentru concediu medical, concediu de maternitate, concediu de îngrijire a copilului sau a unei rude bolnave.
___
Microsoft a concediat o mare parte din echipa responsabilă de Etică a Tehnologiei. Această echipă avea un rol esențial în a se asigura că principiile inteligenței artificiale responsabile se regăsesc în produsele companiei. Aceste concedieri sunt parte a disponibilizărilor recente care au afectat 10.000 de angajați din companie. În ultimii ani, echipa a conceput un joc numit Judgment Call, care i-a ajutat pe designeri să-și imagineze potențialele daune care ar putea rezulta și să le discute în timpul dezvoltării produsului. Microsoft susține că „va dezvolta produse bazate pe AI în mod sigur și responsabil investind în oameni, procese și parteneriate care prioritizează acest lucru”. Rămâne de văzut cum vor face asta când renunță la cei care făceau exact asta.
___
Doar 1 din 10 persoane utilizează Inteligența Artificială la locul de muncă, conform unui sondaj global realizat de Salesforce. Totuși, în viitor acest lucru se va schimba, iar accentul va fi pus din ce în ce mai mult pe aceste competențe. 80% dintre liderii IT consideră că este necesar să recruteze oameni care dețin o bună înțelegere a Inteligenței Artificiale și să îmbunătățească competențele celor care nu le au, din organizație. Pe de altă parte, mulți absolvenți nu înțeleg încă Inteligența Artificială sau provocările securității cibernetice, ceea ce creează mai multe provocări angajatorilor care caută talente.
___
Oamenii care au mai multă încredere în ceilalți tind să aibă o durată de viață mai lungă decât cei cufundați în suspiciuni. Această neîncredere poate scurta durata de viață cu aproximativ 10 luni, ne spune un studiu realizat în rândul a 25.000 de americani de către cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și Universitatea Lund. De asemenea, 62% dintre americani sunt neîncrezători și au tendința de a fi suspicioși chiar și unii față de ceilalți.
___
Google Workplace duce colaborarea și comunicarea la un nou nivel cu ajutorul AI. Google a lansat un video prin care explică toate noile facilități AI integrate, oferite de suita Google Workplace (Gmail, Meet, Calendar, Drive, Docs) care promit să ne facă viața mai ușoară în tot ce ține de colaborarea de la distanță. Dacă vor reuși să-și și țină promisiunea, asta ar putea să ne schimbe tuturor în mod esențial comportamentul de lucru în echipă:
Beneficiile pentru sănătate mintală sunt foarte valoroase pentru tineri
Până azi, 62% dintre angajați au folosit cel puțin un beneficiu dedicat sănătății mintale oferit de angajatorii lor, conform raportului întocmit de Securian Financial, un furnizor de asigurări de viață și sănătate.
„Beneficiile dedicate serviciilor de sănătate mintală sunt cruciale pentru fiecare generație. Dar pentru că aceste beneficii sunt așteptate mai ales de generația Z și de mileniali, angajatorii ar trebui să recunoască faptul că, pentru a atrage și reține talente tinere, ei trebuie să ofere astfel de resurse”, concluzionează Darin Reeser, director regional Securian Financial.
Cum eviți „Capcana Alan Turing” dacă te bazezi pe AI în afaceri.
Probabil ai auzit de Alan Turing, părintele informaticii, tânărul super-inteligent jucat de Benedict Cumberbatch în filmul ”Imitation Game”. El a venit în anii 1950 cu un test referitor la nivelul de inteligență al mașinăriilor. Pe scurt, dacă mașinăriile dau dovadă de inteligență similară oamenilor, trec testul și pot fi considerate autonome.
Însă expertul nr. 1 în folosirea soluțiilor digitale pentru productivitate, profesorul Erik Brynjolfsson, crede că visul autonomiei mașinăriilor este o capcană, chiar dacă rezultatele unui studiu recent relevă că 73% dintre participanți au încredere în AI și Machine Learning. Un exemplu este proiectul mașinilor autonome realizate de Google, Waymo, în care mașina face toată treaba 99,99% din timp, sub supraveghere umană. Ei bine, nu prea e vorba de autonomie dacă supravegherea umană este necesară. Similar, ce sens ar avea ca un robot “autonom” să opereze pacienții, dacă trebuie supravegheat de chirurg?
În schimb, ceea ce Brynjolfsson propune este utilizarea inteligenței artificiale ca un mecanism de siguranță și sprijin. Același exemplu cu mașinile autonome este abordat diferit de Toyota: vehiculul lor intervine doar în situații de urgență. Similar, te poți gândi la toate postările pe care le vezi pe LinkedIn în care experții spun că AI-ul nu-ți va fura locul de muncă, dar oamenii care știu să-l folosească o vor face.
Concluzia? Folosește inteligența artificială disponibilă ca pe o unealtă, nu o lăsa chiar să-și facă de cap, și implică--ți cu încredere gândirea critică. Dacă ai nevoie de încă un exemplu de „Așa nu”, gândește-te la Tay, chatbot-ul autonom al Microsoft, care a trebuit dezactivat după ce a început să facă postări ofensatoare pe Twitter.
Sursa foto: Pavel Danilyuk on Pexels
Uite ce FAIN: Mai multe femei mature și educate (re)devin mame datorită muncii la distanță.
Conform sondajului Demographic Intelligence Family Survey 2022, desfășurat pe un eșantion de 3000 de femei cu vârste între 18 și 44 de ani, probabilitatea de a rămâne gravidă sau de a încerca asta este de 16,7% în rândul femeilor care lucrează remote sau hibrid, față de 13,7%, în cazul celor care lucrează doar de la birou.
Mai mult decât atât, în 2021 a avut loc o creștere ușoară a ratei natalității, prima inversare majoră din această tendință din 2007 încoace, potrivit unui raport publicat de National Bureau of Economic Research (NBER). Această creștere a fost mai pronunțată la femeile cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani și la femeile cu educație universitară, două grupuri care au avut mai mult acces la flexibilitate și o mai mare siguranță a locului de muncă, fapt care a facilitat și decizia de a avea copii.
Sursă foto: peoplecreations on Freepik
Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui.
FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.
InSPORation. Inteligența artificială ajută la depistarea cancerului la sân.
Progresele în domeniul tehnologiei inteligenței artificiale aduc beneficii și în domeniul medical. Instrumentele A.I. analizează mamografiile pacientelor și reușesc să identifice zone cu risc mare de dezvoltare a cancerului, zone pe care doctorii nu le pot detecta la fel de ușor cu ochiul liber. Procesul se numește Computer Assisted Detection și este folosit de la sfârșitul anilor ‘90.
MIT, în colaborare cu centrul oncologic Memorial Sloan Kettering, a folosit inteligența artificială pentru a prezice dezvoltarea bolii înainte cu 4 ani de a se dezvolta într-un stadiu incipient și a deveni vizibilă pentru medici. Astfel, inteligența artificială este un instrument care îi poate ajuta pe radiologi în a identifica zonele cu potențial cancerigen și a pune un diagnostic mult mai repede, ajutând foarte mult în prevenție.
Larry Norton, medic și directorul centrului Lauder Breast Cancer, pune accentul pe faptul că noile tehnologii nu vor înlocui medicii, dimpotrivă, îi vor ajuta să fie mai performanți. Astfel, pacienții pot primi tratamentul mult mai repede și pot fi protejați de urmările grave, fără ca viața să le fie pusă în pericol.
Ungaria este una dintre țările din Europa care a dezvoltat un program solid de depistare a cancerului de sân. Încă din 2021, a implementat sistemele de inteligență artificială la cinci spitale și clinici care efectuează peste 35.000 de screening-uri pe an.
Sursă foto: MIT
ProVorbe.
„Suntem o societate plină de prejudecăți care discriminează întregi categorii. Ar trebui să rezolvi problemele care îi împing pe oameni să plece din țară împotriva voinței lor ca să rezolvi problema pierderii forței de muncă din România.” – Elena Stancu & Cosmin Bumbuț, echipa Teleleu
Cei doi trăiesc de zece ani într-o rulotă pentru a putea documenta și relata corect despre viața a milioane de români uitați, abandonați și ignorați de statul român și de politicienii care pretind că îi reprezintă. Urmărește episodul aici și descoperă adevărurile dureroase și realitățile ascunse sub preș, din „România de afară”.
Tu te duci la serviciu sau la scârbiciu? Cum ești tratat în organizația unde muncești?
Spunem lucrurilor pe nume și vorbim despre abuzurile din organizații și de ce companiile performante sunt cele unde oamenii sunt văzuți ca parteneri de business ai organizațiilor, sunt tratați corect, încurajați să se dezvolte, să crească și să fie creativi. Așteptăm idei, opinii, comentarii și întrebări.
Cât ne costă îngrijirea copiilor în Europa?
Îngrijirea copiilor în Marea Britanie costă până la 75% din veniturile părinților, potrivit celui mai recent sondaj realizat de ONG-ul Pregnant Then Screwed, Regatul Unit devenind astfel cea mai scumpă țară în ceea ce privește îngrijirea copiilor.
„Până acum, guvernul nu a făcut nimic cu privire la nivelul inflației în Marea Britanie. Costurile pentru îngrijirea copiilor vor crește cu cel puțin încă 10% în aprilie”, spune Joeli Brearley, fondatorul organizației.
În Marea Britanie, costul ridicat al îngrijirii copiilor agravează inegalitățile socio-economice și afectează femeile în mod disproporționat, forțându-le să își reducă numărul de ore de muncă sau chiar să-și dea demisia. Mai mult de-atât, se estimează că 1,7 milioane de femei din Marea Britanie lucrează mai puține ore decât ar putea lucra în mod obișnuit, potrivit Centrului pentru Politică Progresivă.
În ceea ce privește costurile pentru îngrijirea copiilor în restul Europei, în țările membre UE, până la 90% dintre copiii cu vârste cuprinse între trei și cinci ani și o treime dintre cei cu vârsta sub trei ani merg la centre specializate de îngrijire a copiilor - publice ori private, creșe ori grădinițe.
În majoritatea țărilor europene, părinții pot beneficia (măcar parțial) de subvenționarea costurilor de îngrijire a copiilor; în Țările de Jos, de exemplu, unde piața este dominată de furnizori privați, costul ar putea ajunge până la 80% din câștigurile medii ale femeilor. Cu toate acestea, după ce beneficiile pentru îngrijirea copilului sunt asigurate de către guvern, părinții cu venituri mici din Țările de Jos ajung să plătească doar 5% din costurile totale. Mai mult de atât, guvernul olandez plănuiește o schemă prin care, până în 2025, va acoperi 95% din cheltuielile de îngrijire a copiilor pentru toți părinții care lucrează.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Ionuț, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video ale episoadelor de podcast, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Lucrăm la mai multe proiecte noi și la dezvoltarea conținutului multimedia, așa că începând de săptămâna viitoare vom trimite newsletterul o singură dată săptămânal, în fiecare joi dimineața, iar în fiecare vineri vom lansa versiunea audio a newsletter-ului.
Anunță-ți colegii și prietenii să se aboneze pe toate canalele noastre video, audio, blog și newsletter, dacă nu au făcut-o încă. Ne reîntâlnim joi! Servus!
Salutare, din pacate ceea ce observ eu in zona aceasta de corporatie este un fenomen de “sclavie moderna” remote/hybrid etc…testat dej in doua corporatii: tu, angajat in Romania, lucrezi pentru o companie huuuge care are una /doua/trei subsidiare in Ro…toti iti vand gogooasa cu international enviroment, wellbeing, flexibility etc…dar -pana la urma managmentul din subsidiara romaneasc tot cum stie el face: nu tu flexibilitate-programul e program, scrie o suta de emailuri cu o suta de oamni in cc daca ai o urgent sa iesi o ora mai repede ca te-au chemat de la scoala, salariile nu le aliniem ca deh noi suntem romani si plecam capul si suntem sclavii , dam apa la moara sediilor centrale din alte tari ca noi putem, facem , dregem -punem call dupa call, sedinte de short check vezi doamne sa spui ce ai mai lucrat cu colegii tai din strainatate, control freek si asumare zero…cam astia suntem de fapt …firmele mari isi tin pozitiile de Excutives, Head of etc la ei acasuca…fac otsourcing si “scot” pozitiile celelalte in subsidiarele din Romania-tu negociezi doar cu Romania, te conformezi controlului si atitudinii romansti, managemetului romanesc de scarbiciu…dar ce sa vezi lucrezi de fapt pentru sediul central😳ar trebui sa analizati putin acest trend-e din ce in ce mai evident si nu cred ca e abordarea corecta pt ca, implicit creaza antecedente…si nu vom ajunge nicaieri, sa avem pozitii, respect , salarii, program , drepturi etc “ca afara” ca si colgii nostri din Germania, America , AustriA, Belgia etc- colegi care sunt relaxati, intra in calluri din masina, de pe drum inspre gradinita, daca se simt rau e ok sa lipsesca cateva ore anuntand o singura persoana si pe cinva din HR.,ei sunt cei mai relaxati in sedinte-nu au nici un fel de presiune! Noi avem program toata ziua de la 09-18/ pt ca ai o ora libera-ora care decele mai multe ori o lucrezi si uite asa sclavul munceste 9 ore!!! e trist -chiar credam ca , este o oportunitate aceasta deschidere si in Romania pt remote sa poti lucra pt companii la care altatada doar visai!-si sa fii tratat ca un “sclav modern” trist…foarte trist