#41: Listele negre pentru concedieri sunt făcute de roboți software; ChatGPT ar putea aduce șomajul în IT; Cum eliminăm ședințele inutile și cum facem bine munca hibridă?

Bonus: Despăgubiri generoase pentru cei dați afară din IT; Săptămâna de 4 zile e profitabilă; Oamenii nu mai reclamă abuzurile din firme de frica șefilor; Optimiștii trec mai ușor peste greutăți.

Jan 30, 2023

Servus! Ediția 41 a HWNews este aici. Mulțumim că ne citiți, să vă fie de folos!

De ce par concedierile inumane? Fiindcă de multe ori sunt decise de algoritmi și roboți software.

O parte considerabilă din deciziile de concediere luate recent, în industria software și nu numai, sunt bazate pe algoritmi Big Data și programe software. 98% dintre liderii din HR din SUA spun că vor folosi algoritmi, cel puțin parțial în 2023, pentru a lua decizii în activitatea lor, inclusiv pentru a stabili cine își adună lucrușoarele în cutia de carton și pleacă.

Companiile care produc software pentru HR spun că instrumentele lor elimină subiectivismul uman în luarea deciziilor de concediere, analizând rece abilitățile, performanța și productivitatea și chiar anticipează evoluția firmei dacă anumiți angajați sunt concediați în timp ce alții sunt păstrați. Pe de altă parte, algoritmii pot face judecăți prea simpliste, pierzând nuanțe pe care o ființă umană le-ar lua în considerare.

Așa se explică de ce recentul val de concedieri de la Google a creat atât de multe proteste: au fost dați afară oameni cu vechime, evaluați ca performeri și avansați recent, au fost puși pe liber simultan părinții unui copil de patru luni aflați în concediu de maternitate, a fost concediat un inginer care ceruse concediu ca să își îngrijească mama cu cancer în fază terminală, iar un recrutor din echipa de HR de la Google a fost deconectat automat de la toate sistemele chiar când lua un interviu unui candidat pentru angajare.

Decizia finală balansează între oameni și mașini: 25% dintre oamenii de HR chestionați recent de Capterra spun că vor lăsa algoritmii să decidă de unii singuri, 20% spun că deciziile vor fi luate exclusiv de oameni, iar 46% abordează o strategie care combină cele două ingrediente: datele seci și instinctul uman.

Nu doar la Google modul în care se iau deciziile de concediere stârnesc revoltă și repulsie. La Amazon, Meta și Twitter au fost dați afară foarte mulți angajați din departamentele responsabile de diversitate, echitate și incluziune, care practic nu prea mai pot funcționa, demonstrând astfel că eforturile de umanizare a companiilor sunt mai mult demagogice. Iar la Microsoft concedierile au venit imediat după ce conducătorii companiei au avut parte de un concert privat al lui Sting, la o petrecere simandicoasă.

Analiștii pieței tech spun că este posibil ca alți 15-20% din angajații big tech să fie concediați în următoarele șase luni. Apple este singura companie din Big Tech care face excepție în această perioadă, nu a făcut concedieri și nici nu pare că pregătește o astfel de decizie. Spre deosebire de Amazon, Google și Microsoft care s-au umflat cu angajați în pandemie și acum observă că nu le sunt necesari, Apple a crescut numărul de angajați doar cu 19% față de 2019, crescându-și veniturile cu 52%.

Sursa foto: GettyImages

Șomaj în IT? Un efect foarte posibil al ChatGPT.

Compania OpenAI, care a creat serviciul ChatGPT, a angajat în ultimele șase luni aproape 1000 de specialiști IT freelanceri (contractori), mai ales din America Latină și Europa de Est, pentru a lucra la două proiecte strategice, spune o știre publicată vineri seară pe platforma Semafor.

Circa 40% dintre noii angajați vor fi implicați în dezvoltarea rapidă a modulului Codex, lansat în august 2021, care este specializat în transformarea limbajului natural în linii de cod informatic în limbajul Python. Practic, modulul Codex este deja capabil să genereze secvențe de cod, fiind antrenat pe un volum uriaș de date extrase din GitHub și este chiar folosit deja de mulți programatori pentru a își simplifica munca. Codex va fi capabil nu doar să genereze liniile de cod necesare, ci să și scrie documentația pentru tot ce generează, în limbaj natural, explicând algoritmul și pentru cei neinițiați.

Al doilea proiect strategic la care vor lucra contractorii OpenAI este focalizat pe prelucrarea automată de imagini și este destinat dezvoltării tehnologiei pentru vehicule autonome. Prin etichetarea și codificarea corectă a unor volume uriașe de date de tip vizual, algoritmii de inteligență artificială sunt antrenați să recunoască situații din realitate și să ia decizii în probleme de mobilitate specifice traficului auto.

În ultima lună, întreaga planetă a fost șocată de capabilitățile uimitoare pe care deja le demonstrează ChatGPT și celelalte instrumente de generare de conținut automat, precum DALL-E, Midjourney sau Stable Diffusion. Performanțele acestor instrumente progresează cu o viteză uluitoare, tocmai prin faptul că învață continuu și agregă tot mai multe informații proaspete și valide din interacțiunile directe cu utilizatorii.

Mulți analiști spun că această capacitate a tehnologiilor noi de a produce conținut intelectual creativ și original, foarte aproape de perfecțiune, va produce un șoc în piața muncii și va schimba radical felul în care lucrăm, obligându-ne practic să integrăm roboții software în activitățile noastre și să le delegăm foarte multe sarcini executate până acum de oameni, cu viteze mult mai mici și costuri mult mai mari decât cele ale aplicațiilor AI.

Dacă se va dovedi că liniile de cod software generate de ChatGPT sunt valide și de încredere, este posibil să vedem pentru prima dată în ultimele decenii un număr semnificativ de ingineri software, mai ales dintre cei fără prea multă expertiză, rămași fără loc de muncă și nevoiți să se recalifice sau să dezvolte aptitudini noi.

Tu ce părere ai? Este posibil acest scenariu?

Despăgubiri generoase pentru cei concediați.

În primele trei săptămâni ale acestui an, peste 100.000 de angajați din industria IT și-au pierdut locurile de muncă. Pachetele de compensații pentru angajații din SUA ai Alphabet (compania-mamă a Google) includ 4 salarii compensatorii, plus salariul pentru încă două săptămâni, pentru fiecare an de muncă în cadrul companiei. Pachetul mai include și bonusurile aferente anului 2022, concedii plătite și șase luni de asigurare medicală.

Amazon oferă angajaților disponibilizați din SUA salariul integral și beneficiile complete pe durata perioadei obligatorii de preaviz de 60 de zile, fără a fi obligați să continue să lucreze. Compania va oferi mai multe săptămâni de indemnizație de concediu, o plată de despărțire și beneficii de sănătate tranzitorii.

Angajaților concediați de Meta li s-a promis o indemnizație de concediere de 16 săptămâni (4 salarii), precum și două săptămâni suplimentare pentru fiecare an de serviciu. Compania a declarat că le va plăti oamenilor asigurarea de sănătate timp de șase luni și le va oferi consiliere personalizată planului de carieră, ori sprijin pentru emigrarea celor cu vize care își doresc să părăsească țara.

Angajații Google nu se mai simt în siguranță.

Google era angajatorul care a excelat oferind siguranță psihologică, dincolo de salarii mari și beneficii. Dar după disponibilizările recente, angajații sunt confuzi și speriați, cred că oamenii disponibilizați sunt aleși aleatoriu și și-au pierdut încrederea în siguranța locului lor de muncă. Presa de business remarcă faptul că Siguranța Psihologică de la Google nu mai există.

Confruntat de angajați în ședința all hands de săptămâna trecută, Sundar Pichai (CEO Google) s-a jurat că deciziile de concediere au fost luate în urma unor analize îndelungate ce implică binele companiei pe termen lung și a fost nevoit să anunțe tăierea unor bonusuri ale echipei de management.

Despre concedierile de la Google am vorbit și la Radio România Cultural în ediția Hacking Work Radio de vineri.

Săptămâna de lucru de 4 zile este profitabilă și vine și cu extra-beneficii pentru mediu și sănătate.

Inițiativa 4 Day Week Global vine cu rezultate promițătoare. Cele 27 de firme participante la programul de test în anul 2021 au înregistrat creșteri de profit, iar angajații au avut mai mult timp pentru cei dragi sau să își dezvolte hobby-urile. Toți cei 495 de angajați participanți au declarat că nu ar vrea să se mai întoarcă la săptămâna de lucru de cinci zile.

Printre beneficiile indirecte ale modelului cu 4 zile de muncă se numără impactul pozitiv asupra mediului: mai puține noxe ca urmare a transportului redus și mai puține deșeuri care afectează mediul, deoarece oamenii se pot axa pe un stil de viață mai sănătos, fără o mulțime de produse ambalate pe care le înfulecă fugind spre lucru. Iar mamele au observat că au mai mult timp de odihnă și pot să aibă grijă (și) de ele.

Ședințe inutile? Hai să scăpăm de ele.

Te simți copleșit de ședințele inutile de la muncă? Hai să încercăm să răspundem celei mai importante întrebări: cum și când muncesc oamenii, dacă orele de muncă se scurg în întâlniri fizice sau online neproductive?

Într-un sondaj recent realizat de Otter.ai, aproape jumătate dintre angajații chestionați au fost de acord cu afirmația: „Am prea multe întâlniri inutile în program”. Aceștia au participat, în medie, la 18 ședințe într-o singură săptămână.

„Echipele au nevoie de o modalitate de a comunica ideile și de a actualiza proiectele în mod colectiv, însă orice este mai bine decât să stai o oră sau mai mult să asculți oamenii vorbind despre ceea ce au făcut”, susține Jim Emanuel, consilier în resurse umane și profesionist certificat de Society for Human Resource Management.

Companii precum Asana, Dropbox și Clorox s-au străduit să minimizeze frecvența acestor întâlniri. Ce măsuri au luat? Le-au interzis definitiv, au stabilit zile și săptămâni fără întâlniri sau au oferit sfaturi despre cum pot fi transformate în întruniri productive.

La începutul lunii ianuarie, Shopify a anulat aproape 10.000 de evenimente interne, adică aproximativ 76.500 de ore de întâlniri din programul angajaților, pentru a le oferi mai mult timp să creeze. Prea multe întâlniri pot duce la creșterea stresului angajaților și la o productivitate mai scăzută.

Iată ce poți face pentru a reduce numărul întâlnirilor inutile de la locul de muncă:

Gândește sincer și pragmatic dacă este necesară o ședință;
Ia în considerare programul fiecăruia când stabilești întâlnirile;
Nu înghesui întâlnirile una după alta;
Specifică scopul întâlnirii și temele discutate;
Fii punctual;
Anulează întâlnirile recurente, dacă nu există noutăți;
Nu stabili întâlniri de o oră dacă subiectul poate fi discutat în 15 minute;
Ai grijă să nu se devieze de la subiect;
Comunică repede și clar, sintetic, rezultatele întâlnirii și pașii următori;
Refuză politicos dacă există întâlniri la care nu e nevoie să participi.
Sursă foto: Redd F on Unsplash

IMM-urile conduc revoluția muncii hibride, pentru a câștiga bătălia pentru talente.

60% dintre directorii executivi ai IMM-urilor intenționează să crească numărul de angajați în anul următor, doar 7% plănuind să reducă numărul de angajați, potrivit unui studiu realizat de Vistage. IMM-urile apelează din ce în ce mai mult la munca hibridă ca o modalitate strategică de a accesa mai multe talente și de a crește flexibilitatea și echilibrul dintre carieră și viața personală.

De ce aceste companii nu urmează giganții care concediază pe bandă rulantă? Pentru că au nevoie de specialiști și reușesc încă să recruteze foarte greu, provocările privind angajările afectând capacitatea acestor companii de a funcționa la capacitate maximă. 60% dintre directorii IMM-urilor oferă opțiuni de lucru de la distanță, cresc salariile și oferă bonusuri și flexibilitate pentru a atrage specialiști valoroși.

Sursă foto: Vistage.com

Organizațiile de succes îmbrățișează munca hibridă.

Epoca muncii flexibile și de tip hibrid e abia la început, iar companiile vor mai avea parte de multe provocări. Pandemia, războiul, criza economică și, mai nou, concedierile în masă reprezintă atacuri directe la siguranța financiară și psihologică a oamenilor. Așa că empatia și bunătatea nu mai sunt ”nice-to-have”, ci sunt esențiale pentru bunăstarea angajaților.

Priti Shetty, Chief People & Culture Officer la compania WeWork descrie câteva dintre lucrurile pe care trebuie să le aibă în vedere organizațiile pentru a face față schimbărilor și pentru a fi sustenabile.

(1) Flexibilitatea trebuie să rămână o prioritate: conform sondajului EY 2022 Work Reimagined, 53% dintre angajați își doresc ca angajatorii să le permită să muncească de oriunde își doresc ei.

(2) Grija față de angajați și crearea unui mediu unde se simt în siguranță ar trebui să fie o prioritate pentru angajatori. Oamenii vor servicii de consiliere psihologică și asistență, chiar și în cazul unei relocări sau disponibilizări.

(3) Socializarea. Crearea unor programe și inițiative care să ajute la formarea conexiunilor între colegi, dar și la oferirea unor pauze mai lungi cu ocazia sărbătorilor pentru a petrece mai mult timp cu cei dragi.

(4) Întâlnirile unu-la-unu sunt cruciale pentru a înțelege aspirațiile și nevoile fiecărui angajat. Unele sondaje arată că gradul de implicare al angajaților este mult mai mare în echipele în care au loc întâlniri 1:1 între manageri și membrii echipei.

O organizație unde există o cultură care are la bază o comunicare deschisă, încredere, empatie și bunăstarea angajaților își va realiza obiectivele propuse și va trece mai ușor peste orice tip de șoc.

Tot mai mulți tineri din Generația Zet ezită să reclame abuzurile din companii, de frica șefilor

Deși tot mai mulți angajați declară că sunt dispuși să penalizeze comportamentul neetic, în realitate tot mai puțini îl raportează superiorilor, din pricina lipsei de încredere pe care o au, de fapt, în aceștia. Asta e concluzia documentului anual Ethical Culture Report al Ethisphere Institute, care analizează tendințele de comportament în cultura muncii prin datele adunate de la 12.454 membri ai Generației Z, cărora li s-au alăturat 84.259 mileniali, 116.043 Gen X și 37.569 Boomeri.

Această tristă realitate se confirmă cu precădere în cazul generației Z (persoane până în 25 de ani). 38,9% dintre cei intervievați afirmă că au fost martori ai unor încălcări ale codului de conduită pe care nu le-au raportat. Prin comparație, doar 31,8% dintre mileniali și 27,6% din Gen X și Boomeri se află în aceeași situație. Printre problemele cele mai des raportate se află hărțuirea și discriminarea, urmate de bullying, răzbunare, angajarea pe pile și conflictul de interese.

Alte date edificatoare: 55.5% dintre respondenți nu cred că în cazul unei reclamații oficiale s-ar lua măsurile corecte; 47.1% dintre respondenți se tem de repercusiuni asupra lor înșiși; 41.2% dintre respondenți nu cred că ar rămâne anonimi în urma reclamației; 40.1% dintre respondenți nu s-ar simți în largul lor să discute despre abuzurile făcute de superiorii lor, iar 21% dintre respondenți consideră că o declarație de acest fel ar răni întreaga echipă.

Deci care ar fi motivul, aparent paradoxal, pentru care tinerii sunt mai puțin înclinați să apeleze la superiori sau la HR, în cazuri în care asta s-ar impune? Pentru că spre deosebire de predecesorii lor, pur și simplu nu au încredere în autoritate - și să o spunem pe-aia dreaptă, de multe ori nici autoritatea nu se dă peste cap să le schimbe părerea.

Concluzia raportului este că antreprenorii trebuie să depună mai mult efort în a-și demonstra bunele intenții. De prea mult timp există așteptarea ca angajații să raporteze ceea ce sesizează, însă de cele mai multe ori măsurile implementate sunt fie minimale, fie de-a dreptul inexistente.

Pe de altă parte, cel care semnalează problemele simte că își riscă jobul sau chiar cariera și, nu de puține ori, suferă repercusiuni în urma unui comportament care ar trebui să-i aducă apreciere. Un lucru este clar: într-o cultură a muncii în care mediul toxic este din ce în ce mai des invocat în cazul demisiilor, starea psihică a angajaților urcă pe scara priorităților companiilor care vor să-și păstreze oamenii loiali și climatul sănătos.

Rezultate sondaj: Dacă ți-ai pierde locul de muncă actual, în cât timp crezi că ai reuși să te angajezi?

În ediția 37 am vorbit despre frica de a fi concediat sau de a nu găsi un loc de muncă care devine din ce în ce mai apăsătoare. Doar 24% dintre cei care lucrează de la distanță consideră că și-ar putea găsi un nou loc de muncă într-o lună, conform unui sondaj realizat de CNBC.

Am adresat această întrebare comunității noastre într-un sondaj inclus în newsletter, dar și pe LinkedIn. Ulterior, acesta a fost preluat de către Corina Neagu, căreia îi mulțumim pentru că l-a distribuit comunității sale. Astfel, am adunat aproape 3000 de voturi care arată un optimism încurajator în rândul membrilor comunității Hacking Work.

Peste 50% (1589) dintre repondenți consideră că ar reuși să se angajeze în 1-3 luni de la pierderea locului de muncă actual. 716 persoane consideră că ar putea face asta în mai puțin de o lună, iar 519 cred că acest proces ar dura între 4 și 6 luni.

Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:

Optimiștii trec mai ușor peste greutăți.

Majoritatea lucrurilor bune se întâmplă de multe ori ca reacție sau efect la un lucru rău. A fi optimist nu înseamnă că totul se desfășoară impecabil pentru tine și toate se așează de la sine grozav, la fel cum nici curajul nu presupune lipsa fricii, ci faptul că alegi să acționezi în ciuda temerilor.

Optimismul vine la pachet cu asumarea eșecurilor, problemelor și rezultatelor uneori slabe care au rolul clar de a te motiva să găsești o nouă soluție sau să devii mai performant.

Cercetările științifice arată că optimismul ne protejează de perceperea corectă a durerii și a dificultăților pe care le rezervă viitorul și ne poate împiedica să ne considerăm opțiunile în viață ca fiind limitate.

Ca urmare, stresul și anxietatea sunt reduse, sănătatea fizică și mentală este îmbunătățită, iar motivația de a acționa și de a fi productiv este sporită. Așa că, data viitoare când întâlnești pe cineva foarte optimist, nu te gândi neapărat că totul a fost roz în viața și activitatea lui - ci doar că a ales să îmbrățișeze neajunsurile într-un mod benefic pe termen lung.

Sursă foto: Dayne Topkin on Unsplash

Bossware-ul câștigă procese, dacă-i instalat cu cap.

O canadiancă a primit ordin de la un tribunal civil să-și despăgubească fostul angajator pentru „furt de timp”, după ce un software de supraveghere a activității angajaților a surprins denaturarea orelor lucrate de aceasta - și faptul că deși se loga, nu prea muncea.

Femeia, care lucra remote pe post de contabil al companiei Reach CPA, și-a făcut-o cu mâna ei. Ea a intentat procesul, susținând că a fost concediată fără motiv anul trecut și a cerut companiei compensații de 5.000 de dolari.

În apărare, compania a declarat tribunalului că angajata a înregistrat drept activitate profesională mai mult de 50 de ore pe care „nu părea să le fi petrecut pe sarcini legate de muncă”, lucru demonstrat de software-ul TimeCamp instalat pe laptopul fostei angajate.

În confruntarea legală, compania a reușit să demonstreze modul în care software-ul face automat distincția între activitățile personale și cele legate de job, separând jurnalele de timp cu o acuratețe care nu a lăsat loc de interpretări. Angajata și-a recunoscut până la urmă greșeala, iar judecătorul i-a respins cererea de reziliere abuzivă, obligând-o să plătească și 2500 de dolari drept despăgubire fostului angajator.

Sursă foto: Miguel A Amutio on Unsplash

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Am lansat versiunea audio a newsletter-ului.

Ascultându-vă pe voi, cititorii noștri, am reușit în doar câteva zile să vă punem la dispoziție și versiunea audio a HWNews.

Oferim astfel acces la informația din newsletter și pentru cei care nu au prea mult timp, dar pot asculta cât conduc, merg la sală, se plimbă sau lucrează altceva pe ecran.

Aceasta va apărea a doua zi după apariția fiecărei ediții scrise și trimise pe mail la abonați, pe toate platformele noastre.

Scurte și tari.

SAP concediază 3000 de oameni. Concernul IT german, care are aproape 660 de salariați și în România, a anunțat, joi, că va disponibiliza 3.000 de angajați, adică aproape 2,5% din totalul forței de muncă. Decizia nu este luată din cauza scăderii veniturilor sau profiturilor, ci din simplă lăcomie, compania estimând că și în 2023 va avea o creștere cu două cifre a profitului. În 2021, filiala SAP România avea 657 de angajați, o cifră de afaceri de peste 97 milioane de euro și un profit de aproape 25 milioane de euro.

___

Bani europeni pentru micii antreprenori și freelanceri. IMM-urile din industriile creative, inclusiv designerii vestimentari, de încălțăminte, mobilier și decorațiuni interioare, arhitectură și design interior, bijuterii și accesorii își pot înscrie proiectele în cadrul celui de al doilea apel WORTH Partnership Project II, cel mai mare program de incubare a creatorilor din Europa, finanțat de Comisia Europeană. Finanțarea este cuprinsă între 10.000 și 20.000 euro, iar termenul limită de depunere a proiectelor este 15 februarie.

___

Laptele și cornul, varianta corporatistă. Într-o discuție de pe Reddit aflăm că o companie autohtonă a început programul ”laptele și cornul” pentru angajați. Fără lapte, că s-a scumpit și ăla. Compania va furniza câte 3-4 croissante de persoană, cu rolul de a îndulci diminețile colegilor. Din comentarii aflăm că organizațiile mai obișnuiesc să trimită oamenilor felicitări la aniversări, bonusuri, prăjituri, fructe, dar cel mai des rămâne menționat obișnuitul kind reminder. Savuros!

___

Interzicerea avortului, un instrument de manipulare. Restricționarea sau interzicerea completă a avortului are un impact direct asupra creșterii din punct de vedere financiar sau social a oamenilor. Mai mult, Asha Banerjee, autoarea raportului „Economia interzicerii avortului” susține că legea avortului poate fi considerată o extensie a rasismului.

___

Recunoștința te ajută să dormi mai bine. Exprimarea recunoștinței te ajută să dormi mai mult și să ai o calitate mai bună a somnului, conform unui studiu publicat în Jurnalul Psihosomatic (Journal of Psychosomatic). Oamenii care sunt recunoscători chiar și pentru cele mai mici lucruri tind să fie mai răbdători și să ia decizii mai bune, conform unui studiu. Nu subestima puterea unui sincer „Mulțumesc!”: va fi o surpriză plăcută și pentru destinatar, dar are efecte benefice și asupra ta.

___

Ce vor GenZ să se facă „când cresc”? Deși neașteptat, Generația Z este interesată de aceleași joburi tradiționale ca și generațiile anterioare. Tinerii sunt mai predispuși la schimbarea locului de muncă, dar caută și stabilitate, țintind cariere de CEO sau antreprenor, medici și ingineri, potrivit unui nou studiu Axios. La coada clasamentului, la egalitate, se află joburile de asistentă medicală, avocat și scriitor, unii dintre respondenți fiind deschiși către orice variantă. Generația Z se alătură și fenomenului „quiet quitting”, 82% dintre ei considerând că a face minimul necesar pentru a-și păstra locul de muncă este o idee foarte atractivă.

___

MedLife lansează primul Centru de Medicină a Stilului de Viață din România. Centrul Better Me va fi deschis la București în cadrul Hyperclinicii MedLife Floreasca, dar și în regim online, și va aborda modern specialități medicale și non-medicale cu impact direct asupra stilului de viață – nutriție, psihologie, somnologie, activitate fizică, adicții și mindfulness, devenind unul dintre puținele astfel de unități medicale certificate la nivel european.

Centrul se adresează atât persoanelor sănătoase, în vederea îmbunătățirii stilului de viață, cât și persoanelor supraponderale, pacienților cu afecțiuni cronice sau persoanelor cu diverse alte patologii. Echipa multidisciplinară este alcătuită din medici nutriționiști, medici de medicină sportivă și kinetoterapeuți, medici cu competențe în somnologie, gastroenterologi, cardiologi și specialiști în sănătate mintală, instruiți să abordeze orice problemă specifică din mai multe direcții, personalizate fiecărui individ și adaptate zilelor pe care le trăim.

___

Ce e „pozitivitatea toxică” la locul de muncă? Sigur ai prin preajmă acei colegi care orice s-ar întâmpla la locul de muncă te încurajează cu citate de pe Instagram cum ar fi ”Totul se întâmplă cu un motiv” sau ”Good vibes only”.

De ce e toxic acest tip de comportament? Pentru că atunci când cineva trece printr-o situație mai dificilă are nevoie de înțelegere, validare și să fie auzit. De fapt, atunci când îl tot încurajezi să vadă doar partea plină a paharului, îl încurajezi să își suprime emoțiile. Ba mai mult, e ca și cum ai minimiza sau nega experiența neplăcută și arunci vina pe acea persoană pentru ceea ce se întâmplă la locul de muncă.

Vrei un job bun? Învață să te vinzi!

Sunt deja mulți ani de când se vorbește de brand personal, însă anul 2023 îl poziționează pe un loc fruntaș în strategia oamenilor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Contextul actual al pieței muncii în care au loc numeroase concedieri amplifică nevoia unei diferențieri în rândul celor care își doresc să preia controlul în alegerea următorului loc de muncă.

Ce presupune brandul personal? Înainte de toate, contează limbajul pe care îl folosești pentru a te descrie. Jessica Hernandez, președintele de la Great Resumes Fast recomandă celor care caută un loc de muncă să fie foarte specifici în CV-ul lor, surprinzând „cum” fac lucrurile, mai degrabă decât „ce anume” fac.

Un alt aspect important este modul de prezentare pe rețelele de socializare, unde nota personală este un factor diferențiator. În definitiv, brandul personal este reputația ta, pentru ce anume te recunosc oamenii sau motivul pentru care vin la tine.

Uite ce FAIN: Creativitatea poate fi antrenată.

Creativitatea nu este ceva accesibil doar oamenilor pe care îi considerăm „creativi”. De câte ori ne despărțim de perspectiva noastră existentă și încercăm să ne gândim la ceva care este diferit de reacția noastră inițială, se naște un element creativ.

Potrivit unui studiu recent publicat în revista Organizational Behavior and Human Decision Processes, chiar și persoanele care tind să gândească într-o manieră convențională pot deveni creative dacă reușesc să privească situațiile care le provoacă, de regulă, un răspuns emoțional puternic, dintr-o perspectivă diferită.

Studiul a constatat că gânditorii convenționali care au încercat reevaluarea emoțională au avut idei mai creative decât colegii lor care au folosit suprimarea sau distragerea atenției. Această tehnică de reevaluare implică vizualizarea unei situații printr-o lentilă emoțională diferită, de exemplu, schimbarea perspectivei astfel încât să percepi drept neutru sau chiar încurajator un lucru care în mod normal te-ar înfuria teribil.

”Dacă putem exersa sau antrena acel mușchi care gândește flexibil, ne poate ajuta să devenim mai creativi, în timp”, spune Lily Zhu, profesor asistent la Carson College of Business de la Universitatea de Stat din Washington, autor al studiului.

Zhu susține că managerii ar putea dezvolta programe de cultivare a abilităților de gândire creativă pentru angajați, ajutându-i astfel să practice reevaluarea emoțională atunci când se confruntă cu o criză sau o provocare, în loc să își suprime emoțiile negative și să alunece în burnout.

Sursă foto: Freepik

Rubrica de curiozități științifice vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui. FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.

Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad.

Sub conducerea lui Musk, am munci 120 de ore pe săptămână.

ChatGPT lovește din nou. Redactorii India Today i-au cerut platformei OpenAI să ne creioneze cum ar arăta realitatea noastră cotidiană sub conducerea lui Elon Musk. Aveți răspunsul complet mai jos:

Dacă Elon Musk ar fi lider, lumea ar fi un loc foarte interesant! Am trăi cu toții pe Marte deja, și probabil am avea jetpack-uri pentru transport personal. Ambuteiajele ar fi uitate-n trecut, pentru că toți am zbura dintr-un loc în altul în Teslele noastre. Și poți uita și de penele de curent, că am avea panouri solare pe fiecare acoperiș! Singurul dezavantaj ar fi că am munci 120 de ore săptămânal, pentru a plăti pentru toate astea. Dar, hei, măcar salvăm Pământul și colonizăm Marte - așa că merită, nu? – ChatGPT.

Sursa foto: IndiaToday.in

Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.

Cartea câștigătoare.

Ești gata să începi? Această carte, recent apărută la Editura Publica, te va ajuta să începi să faci ceva ce contează cu adevărat. Michael Bungay Stanier ne oferă un ghid practic care te va ajuta să găsești un obiectiv înalt care să te entuziasmeze, să îți ofere un scop și să te ajute să crești.

„Cum să începi. Fă ceva care contează” este o carte palpitantă și puternică care îți va spune cum să începi ceva care să merite.

ProVorbe.

„Cred că e important să arătăm oamenilor că este OK să fim umani, imperfecți și că putem veni la muncă cu tot ce avem bune, rele. 8 ore pe zi e foarte important pentru mine, cel puțin, să simți că viața ta nu e pusă pe pauză când intri pe ușă și că ești apreciat și văzut așa cum ești.”

Asta spune Bogdan Lucaciu, Chief Technical Officer la Adore Me, un lider fantastic al unei organizații cu un leadership și o cultură excepționale. Nu ai văzut încă episodul cu Bogdan? Urmărește-l aici.

___

Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!

Acest newsletter este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri: Ana, Sergiu și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în grafică.

De producțiile video are grijă echipa Parametru, iar în prelucrarea episoadelor ne este de mare ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate proiectele Hacking Work și toate platformele noastre web se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.

Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Îți mulțumim că ne ajuți să devenim mai pricepuți cu fiecare ediție. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Ai ceva important să le transmiți cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.

Ne recitim joi! Servus!