#214: Salopete versus cămăși: invidie, ură și dispreț, scoase la suprafață de concedierile de la Aramis; Vacanța, un lux pentru mulți români: 61% nu își permit o săptămână departe de casă.
Bonus: Expert în legislația muncii: „România are deja obligația să te protejeze de burnout.”; Ajută-ne să te cunoaștem: completează chestionarul și spune-ne ce putem face mai bine.
Servus. Cine a zis că piața muncii e plictisitoare n-a mai deschis newsletterul nostru de ceva vreme. Între concedieri, șefi surprinși că nimeni nu mai vrea să lucreze 12 ore pe zi și „concedii pe datorie”, avem destule de povestit.
Muncitori versus TESA: invidie, ură și dispreț, scoase la suprafață de concedierile de la Aramis.
Cel mai mare angajator din Maramureș, Aramis Invest, a declanșat tăieri de salarii de până la 30% pentru angajații din zona TESA, iar decizia a stârnit nu doar nemulțumiri, ci și un val de reacții surprinzătoare: o parte dintre muncitorii din producție s-au bucurat de măsuri, considerând că „li se face dreptate”, ceea ce a scos la iveală o ruptură profundă între categoriile de angajați din aceeași companie.
Doru Șupeală avertizează că situația reflectă un fenomen mai amplu de lipsă de solidaritate la locul de muncă și percepția greșită potrivit căreia munca din birouri nu aduce valoare într-o companie:
„Oamenii din zona muncii fizice, muncitorii din fabrici, dar și cei din alte domenii, au o ură și o invidie extraordinar de mare față de oamenii care lucrează în birouri. Personalul TESA, inclusiv în cazul de la Aramis, este format din oameni care se ocupă de aprovizionare, de resurse umane, de relații cu clienții. Sunt oameni care desfășoară o muncă cu o importantă componentă intelectuală. Folosesc computere și se bazează pe cunoaștere.
Am văzut sute de comentarii în care oamenii spuneau că foarte bine li se face, că nu muncesc nimic și că nu aduc valoare. Valoarea acestor activități nu este percepută de cei aflați la baza ierarhiei firmei. În general, cei din birouri sunt văzuți ca oameni care nu sunt direct productivi și, prin urmare, ca niște paraziți, ceea ce este foarte greșit”.
În paralel, compania justifică măsurile prin scăderea comenzilor, în timp ce experții atrag atenția că astfel de conflicte interne riscă să devină tot mai frecvente în contextul presiunilor economice și al restructurărilor din industrie.
Vacanța, un lux pentru mulți români: 61% nu își permit o săptămână departe de casă.
Peste un sfert din europeni nu își permit o astfel de pauză, însă diferențele dintre state sunt puternice și arată inegalități clare de nivel de trai: în România, 61% dintre oameni spun că nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână, cel mai ridicat procent din UE, iar la polul opus, în Luxemburg, doar 11% se află în această situație.
Cele mai recente date culese de Eurostat arată și că accesul la odihnă și timp liber depinde direct de venituri și de stabilitatea financiară. În unele țări, vacanța este o parte firească a vieții, în altele rămâne un obiectiv dificil de atins, pe fondul costurilor tot mai mari de trai și al presiunii financiare asupra gospodăriilor.
Europe Magazine a realizat un infografic în care fiecare țară este reprezentată ca o valiză, iar partea umplută arată procentul persoanelor care nu își permit o vacanță departe de casă:
📜 Scurte și tari (I).
Ajută-ne să te cunoaștem: completează chestionarul și spune-ne ce putem face mai bine. Vorbim clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Împreună, reușim să schimbăm piața muncii, să aducem progres și performanță în profesiile noastre. Am pregătit pentru tine un chestionar scurt și prietenos care ne ajută să înțelegem mai bine cine ești și cum putem să-ți fim de folos. Ne ajută mult să aflăm care sunt provocările, interesele și nevoile tale, pentru a crea conținut, resurse și inițiative cât mai relevante pentru comunitate. Completarea durează doar câteva minute, iar răspunsurile tale vor contribui direct la dezvoltarea proiectului.
„Nu folosești dreptul ăsta, pentru că nu știi că îl ai”. România are deja obligația să protejeze angajații de riscurile care le afectează sănătatea la muncă - avem bucăți de legi, bucăți de proceduri, bucăți de soluții. Însă atunci când riscul nu arată ca un accident de muncă, ci ca stres cronic, suprasolicitare sau burnout, sistemul se blochează. SSM-ul bifează hârtii, medicina muncii funcționează prea des formal și dintr-un rol insuficient asumat, DSP-ul și ITM-ul nu au un traseu comun, iar omul epuizat ajunge să ducă singur și lupta medicală, și pe cea administrativă, și pe cea juridică, dacă vrea să rezolve ceva.
Am aflat de la Andreea Maria Boțîrcă Nicolae, specialistă în sustenabilitate, etică și conformitate, psiholog și psihoterapeut cu expertiză în legislația muncii, cum arată de fapt drepturile noastre azi și răspunsul la întrebarea care contează acum pentru #VremLegeaBurnout: unde așezăm legea burnoutului ca să funcționeze? Citește articolul complet și ajută-ne, cu părerile tale, să ajungem la soluțiile necesare pentru noi toți.
___
Angajații Fabricii de Arme Cugir, unitate cu aproximativ 700 de salariați aflată în subordinea Romarm, au intrat miercuri în grevă din cauza nemulțumirilor legate de salarii mici, condiții de muncă învechite și lipsa progresului în negocierile pentru contractul colectiv de muncă. Sindicaliștii spun că protestul are în urmă luni de tensiuni și forme anterioare de grevă japoneză, în condițiile în care mulți angajați sunt plătiți la nivelul salariului minim sau puțin peste. Sindicaliștii cer soluții rapide și concrete pentru creșterea veniturilor și stabilitate în cadrul unei industrii considerate strategice.
___
Tot mai mulți români își completează veniturile din salariu cu activități freelance, pe fondul presiunii asupra bugetelor personale, arată o analiză a platformei SOLO. Aproape jumătate dintre cei care obțin venituri independente au și un contract de muncă, fenomen mai frecvent în domenii precum IT, sănătate, consultanță sau ridesharing, unde ponderea „dublului statut” depășește 50%. În paralel, veniturile freelancerilor au crescut în 2025, la o medie de 7.000 de euro anual, dar și taxele au avansat mai rapid decât câștigurile, semn al unei presiuni fiscale mai ridicate. Schimbările fiscale și costul vieții împing tot mai mulți profesioniști către forme flexibile de lucru, iar datele indică și o migrare dinspre SRL către PFA în anumite domenii.
___
„Nu găsim oameni care să-și dorească să muncească 12 ore pe zi”. Arvind Jain, CEO-ul Glean, companie de inteligență artificială evaluată la 7,2 miliarde de dolari, spune că, deși primește mii de CV-uri, problema nu este lipsa candidaților, ci dificultatea de a-i găsi pe cei care dau dovadă de implicare și etică a muncii. Acesta crede că diferența reală pe piața muncii o face disponibilitatea de a munci constant și intens, o calitate pe care o consideră tot mai rară în rândul tinerilor din Generația Z. În paralel, alți lideri din business și finanțe susțin aceeași idee, invocând propriile experiențe de lucru intens ca factor decisiv pentru succes, de la joburi multiple în adolescență până la program de lucru extrem în carieră. Și totuși, unde tragem linia între performanță și o cultură toxică a muncii?
___
Colega noastră Izabella Lukács a vorbit la Radio România Cultural despre colajul „Burnoutul la români: o epidemie tăcută”, semnat de întreaga echipă și parte din expoziția „Sub preș”, din cadrul Fiți cu-Minți Creative Fest 2026. Am gândit această lucrare ca pe un panou de investigație care pune în lumină ceea ce deseori ascundem „sub preș” în România: burnoutul ca semn de loialitate, oboseala cronică ignorată și lipsa unor mecanisme reale de protecție a angajaților. Iza va fi prezentă la vernisajul din 4 iunie, de la ora 18, la Goethe-Institut București. Dacă ești în oraș și îți permite timpul, sperăm să fii și tu acolo.
🚨 Ce ne mai doare (în online)?
„Propun organizarea unui RoAlert care să ne anunțe câți români își pierd, zilnic, locurile de muncă, banii, viața și mustața. Că de urs și zăpadă nu ne mai e frică.
Să fim anunțați, cu gong, ca-n Hunger games, câte locuri de muncă s-au mai dus dracului pe 1 iunie 2026 și pe 2 și tot așa.” - văzută la Raluca Feher
Dacă mâine ți-ai pierde locul de muncă, cât timp te-ai descurca fără salariu?
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Cei mai vocali oameni nu sunt neapărat cei mai buni lideri.
Un studiu realizat de economiști de la University College London arată un lucru incomod pentru multe companii: cei mai buni manageri nu sunt neapărat cei care își doresc funcția. Dimpotrivă, experimentele cercetătorilor sugerează că persoanele care ajung în roluri de conducere fără să le „vâneze” activ pot performa mai bine decât cele motivate direct de promovare.
Cercetarea a testat modul în care oamenii coordonează echipe în sarcini controlate și a separat abilitățile de leadership de performanța individuală. Rezultatul este clar: un manager bun poate influența decisiv succesul unei echipe, dar eficiența lui ține mai mult de capacitatea de a lua decizii logice și de a gestiona resursele decât de ambiție sau trăsături de personalitate.
Concluzia studiului: promovările bazate doar pe dorință și vizibilitate pot rata exact oamenii care ar performa cel mai bine în rol.
🌶️ Sweet & spicy.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Criza vârstei de mijloc în carieră: când nu mai ai timp să te întrebi ce-ți dorești.
Pe măsură ce durata vieții profesionale se prelungește, cercetările arată că nu trecem prin burnout la începutul sau la finalul drumului profesional, ci în jurul vârstei de 40-50 de ani. Este perioada în care mulți dintre noi avem deja responsabilități mari la muncă și acasă, lucrăm sub presiune constantă și, în același timp, încercăm să țină pasul cu schimbările accelerate din piața muncii (și nu numai).
Problema nu este că nu mai putem, ci că nu prea mai avem timp să ne gândim dacă direcția în care ne îndreptăm mai e potrivită, cât de mult mai putem susține acest ritm și ce fel de viață profesională ne mai dorim, de fapt. Și tocmai lipsa timpului de gândire ne ține blocați în inerție. Dincolo de experiențele individuale, e și o problemă de sistem. Mulți oameni trăiesc ca și cum ar munci doar 30 de ani, deși în realitate vorbim deja despre parcursuri profesionale de 50-60 de ani.
Ce au de făcut liderii? Să creeze momente reale de pauză și discuții în mijlocul carierei, să mai lase evaluările anuale sterile, să permită explorarea și noile încercări și să regândească rolurile astfel încât oamenii să crească. Și poate cel mai important: să fie normal să-ți schimbi direcția profesională la 40-50 de ani, fără să fie tratat ca un eșec.
📜 Scurte și tari (II).
România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la numărul tinerilor care nici nu lucrează, nici nu studiază și nici nu urmează programe de formare profesională. Aproape unul din cinci români cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație, un procent aproape dublu față de media europeană și de peste două ori mai mare decât ținta stabilită de UE pentru 2030. Deși în ultimul deceniu au fost investite sute de milioane de euro în politici dedicate tinerilor, progresele au fost minime, iar România a rămas în urma unor țări precum Italia, Grecia sau Bulgaria, care au reușit să reducă semnificativ fenomenul. Specialiștii atrag atenția că una dintre probleme este ruptura dintre educație și piața muncii, care face ca mulți tineri să ajungă la finalul studiilor fără experiență practică și cu dificultăți în tranziția către un loc de muncă.
___
Statul român vrea să îi convingă pe românii din diaspora să se întoarcă și să investească în țară printr-un program nou numit „Diaspora Investește Acasă”, care oferă granturi de până la 200.000 de euro pentru afaceri noi, în cadrul unui buget total de 100 de milioane de euro. Programul va fi derulat între 2026 și 2029 și acoperă până la 60% din creditele de investiții pentru firmele create de români care au locuit în străinătate, cu condiția să dețină majoritatea companiei și să păstreze investiția cel puțin trei ani. Restul banilor trebuie acoperiți din surse proprii (minimum 10%, sau 5% pentru tinerii sub 35 de ani), iar creditele pot ajunge până la 500.000 de euro, măsura fiind gândită pentru a stimula antreprenoriatul și întoarcerea românilor acasă prin sprijin financiar direct.
___
Profesorii care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) vor continua să primească sporul de până la 15% din salariu, inclusiv consilierii școlari și profesorii de sprijin din cadrul CJRAE și CMBRAE, după ce Ministerul Muncii a acceptat solicitarea sindicatelor de a elimina excluderea prevăzută în proiectul noii legi a salarizării. Numărul copiilor cu CES integrați în școli a crescut puternic, în timp ce sistemul se confruntă cu un deficit de profesori de sprijin și cu întârzieri în aplicarea reformei educației speciale. Pentru mulți dintre cei care lucrează direct cu acești elevi, măsura înseamnă nu doar păstrarea unui drept salarial, ci și o recunoaștere a unei munci tot mai necesare într-un sistem aflat sub presiune.
___
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au primit salariile aferente lunii decembrie 2025, după ce o hotărâre de guvern necesară pentru deblocarea fondurilor nu a fost încă adoptată. Situația afectează aproximativ 1.200 de salariați din mai multe unități, unde plata este reglementată printr-un mecanism special care depinde de aprobarea anuală a Executivului. Sindicaliștii susțin că întârzierea ar fi legată de blocaje administrative în Ministerul Economiei, în timp ce în unele cazuri companiile au fost nevoite să apeleze la împrumuturi pentru a-și putea plăti oamenii. În unități precum Arsenal Reșița sau Pirochim Victoria, unde numărul angajaților a scăzut drastic în ultimele decenii, întârzierile au amplificat tensiunile, iar liderii sindicali cer o decizie rapidă pentru a evita extinderea crizei salariale în sector.
___
În online, discuțiile despre burnout au explodat: mențiunile despre epuizare au crescut cu 65% într-un an, iar căutările despre „burnout” au ajuns la zeci de milioane lunar, conform Glassdoor. În același timp, oamenii obosiți psihic și fizic lipsesc mai des de la muncă și sunt mult mai predispuși să își caute alt job. Tinerii nu mai acceptă „munca până la epuizare” ca dovadă de ambiție. Ei sunt mai atenți la echilibru, pauze și viața personală, iar companiile încep să se adapteze, cu programe de revenire după pauze sau concepte precum „career break”.
___
Toate beneficiile valoroase pentru angajați, în același loc: Signal Iduna și MedLife lansează un pachet comun. Practic, prin noua soluție integrată SIGNAL Enterprise MedLife, firmele pot include în pachetele de beneficii acces direct la rețeaua medicală MedLife, împreună cu protecție financiară prin asigurare și servicii de prevenție. Soluția este gândită pentru companiile care vor costuri mai predictibile și beneficii medicale mai ușor de administrat. Angajații ar urma să aibă acces mai simplu la servicii medicale, iar pachetul poate include opțional și componente de genetică, folosite pentru prevenție și personalizarea recomandărilor de sănătate. Parteneriatul vine pe fondul interesului tot mai mare al angajatorilor pentru beneficii medicale flexibile, utile atât în loializarea, cât și în atragerea oamenilor valoroși.
📖 Cartea câștigătoare.
Steve Ramirez, neurosavant format la MIT, a pornit de la experimente în care a reușit să creeze amintiri false în laborator și a ajuns să studieze cum funcționează și cât de mult se pot schimba amintirile noastre. În cartea „Cum să schimbi o amintire”, ne arată că memoria se rescrie de fiecare dată când ne amintim ceva.
Ideea lui principală este că amintirile nu sunt bătute în cuie și, într-o zi, ar putea fi chiar „ajustate” pentru a reduce durerea unor traume sau boli. Dar asta ridică și o întrebare importantă: dacă schimbăm o amintire dureroasă, rămânem aceiași sau ne schimbăm și pe noi?
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Arvind Jain nu intelege cum functioneaza generatia actuala intr-o lume atat de imprevizibila 😂
Generatia Z si cei de dupa ei nu isi doresc sa li se ridice o statuie la munca, vor echilibru intre viata personala si profesionala, si au inteles ca reteta de a munci mai mult nu iti garanteaza succesul in prezent.
Generatia mea, Milennials, au intrat in piata muncii cu speranta ca daca muncesti mult o sa obtii sucess, stabilitate economica etc, si s-au ales cu cel putin un burnout. Nici noi nu mai credem in muncim mult si gata oportunitatile sar pe noi. AI a avut grija sa complice si sa lungeasca procesele de recrutare/somajul, ne ajuta la eficientizarea muncii, dar a provocat si probleme noi pentru angajati.
Realitatea actuala e ca cei 10-15 ani de experienta de lucru, adaptabilitate, flexibilitate, limbi straine, nu-ti ofera automat oportunitati pe masura experientei. Oricand te poti trezi laid off, intr-un somaj prelungit si fortat sa te reinventezi profesional.
Si revenind la Arvind Jain, ar trebui sa inteleaga ca atat generatiile noi 20-30 ani, cat si cele 30-45 ani, vor sa se bucure de viata si de oamenii dragi, cariera nu mai e totul :)
Bună,sunt o mamă care își crește singură fata, fără ajutor din partea fostului soț,fără părinții mei care au decedat de mulți ani,deci chiar singură,fata a terminat universitatea da e o mare realizare dar eu după ce anul acesta voi avea 21 ani lucrați încă nu am avut posibilitatea de a ajunge la http://mare.Cu voucherele de vacantă am mai fost câte 3 zile ici colo,trebuia să ajungă ptr http://amândouă.Cam