#209: Burnoutul profesorilor — sistemul le cere să fie 5 în 1: profesor, psiholog, secretar, contabil și țap ispășitor; Peste jumătate dintre studenții români lucrează pentru a-și permite să studieze.
Bonus: Noi salarii pentru medici și profesori; Test poligraf la angajare pe un rol de marketing; Toni Galeș: „AI-ul nu e colegul tău, iar munca nu e familia ta”.
Servus. Am strâns multe știri utile din piața muncii, iar 1 Mai pică vineri. Să avem o săptămână cu soare, cu mult spor la citit și la descoperit cum să ne facem joburile și viața mai ușoare.
Burnoutul profesorilor: „Întregul sistem educațional e epuizat”. Nu lipsa de vocație îi distruge, ci sistemul care le cere să fie 5 în 1: profesor, psiholog, secretar, contabil și țap ispășitor.
Chiar dacă legea epuizării profesionale nu a trecut de votul Senatului, noi nu ne oprim aici. Continuăm să vorbim despre burnout acolo unde doare, inclusiv într-un domeniu care ține în picioare o societate întreagă și care ajunge să fie tratat prea des ca și cum ar trebui să reziste la nesfârșit, din pură vocație, răbdare și sacrificiu personal.
Profesorii nu se distrug pentru că n-au vocație sau chef de muncă. Se distrug pentru că li se cere să fie, în același timp, și dascăli, și psihologi, și secretari, și contabili, dar și saci de box pentru tot ce nu merge în sistem — adesea sub conducerea unor manageri fără viziune, care au uitat de mult cum mai arată o sală de clasă.
Am adunat mărturii dure, greu de ignorat, despre: epuizare, birocrație, lipsa de sens, umilință, „iluzia” titularizării, lipsă de respect și „munca pentru nimic”, care îi face pe cei mai mulți să vrea să părăsească sistemul.
Peste jumătate dintre studenții români lucrează pentru a-și permite să studieze.
Pentru mulți studenți din România, facultatea vine la pachet cu o presiune financiară constantă: aproape două treimi au dificultăți cu banii, iar peste jumătate sunt nevoiți să muncească pentru a-și permite să studieze, arată datele Eurostudent. România ajunge astfel pe locul 2 în Europa la probleme financiare în rândul studenților. Situația de acasă cântărește mult: aproape un student din trei provine dintr-o familie cu resurse reduse, iar pentru mulți, jobul nu mai este o alegere, ci o condiție de bază pentru a-și acoperi chiria, mâncarea sau taxele.
În practică, acest echilibru între muncă și studiu devine tot mai fragil. Cei mai mulți lucrează în primul rând pentru a-și acoperi costurile de trai, dar programul încărcat ajunge să le afecteze performanța sau chiar să-i împingă spre abandon, mai ales în cazul celor care muncesc multe ore pe săptămână. Nu întâmplător, tot mai mulți tineri ajung să se vadă mai degrabă ca angajați decât ca studenți, semn că presiunea financiară schimbă inclusiv felul în care își trăiesc perioada studenției.
🚨 Ce ne mai doare (în online)?
„Mi-a apărut și mie pe feed clipul cu fata care a dat test poligraf pentru angajarea pe un rol pe marketing. Oamenii de HR care acceptă asta ca parte a procesului de recrutare, sau care propun un astfel de test nu sunt profesioniști, sunt nişte păcălici.
În primul rând că e ilegal, în al doilea rând nu e etic şi în al treilea rând e prostie de test care dă rezultate false sau pe care îl poți păcăli.
În momentul în care piața locurilor de muncă e în criză, toate firmele îşi permit să înăsprească procesul de recrutare. Teste peste teste, assessmenturi, 4-5 interviuri de zici că ai candidat pentru un rol pe stația spațială.” – văzută la Bogdan Hrenciuc.
„O tânără se plânge că a dat test poligraf la interviul de angajare“ este un titlu al unui articol apărut ieri. Știrea s-a viralizat rapid și a ajuns și pe posturile TV.
Angajatorii sunt din ce în ce mai creativi în identificarea oamenilor potriviți, iar testele de integritate fac parte din ce în ce mai des din procesele de recrutare, mai ales pentru roluri de specialiști, middle sau top management. De aici până la introducerea testării poligraf (examinatorul poligraf trebuie să fie membru al unei organizații poligraf acreditate) mai era doar un pas…” – văzută la Corina Neagu.
📜 Scurte și tari (I).
AI-ul nu e colegul tău, iar munca nu e familia ta. Două idei care par incomode într-o cultură organizațională obișnuită să îndulcească realitatea cu metafore, dar care ascund adesea exact opusul: confuzie, așteptări subînțelese și relații dezechilibrate. Antoneta Galeș adresează un dezechilibru mai profund din organizații: am sofisticat instrumentele, dar am rămas în urmă la capitolul relații și leadership.
„E greșit să ne raportăm la familie din foarte multe puncte de vedere: nici familiile nu sunt vreun model de bune practici și nici dacă ar exista o familie ideală, nu ne-ar conveni ce ar presupune asta. Ar însemna loialitate necondiționată, granițe estompate între viața personală și profesională, dinamică de tip «noi versus ei», inegalitate și, uneori, manipulare emoțională. Asimilarea unui colectiv de oameni-adulți care muncesc cu o familie lasă loc abuzului.”
Noile salarii din învățământ: profesorii cu peste 25 de ani vechime ar putea ajunge la peste 10.000 de lei brut, potrivit proiectului noii Legi a salarizării, jalon important pentru PNRR. Proiectul stabilește o valoare de referință de 4.325 de lei, pe baza căreia vor fi calculate salariile prin coeficienți: un rector ar putea câștiga până la 23.788 de lei brut lunar, un cercetător științific I ar putea ajunge la 11.807 lei, în timp ce un bibliotecar cu studii superioare, grad I, ar putea avea 8.045 de lei. Documentul este încă în lucru la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie 2027, dar poate suferi modificări până la adoptare.
___
Comisia Europeană încurajează munca de acasă și transportul public pentru a reduce costurile energiei. Ideea este ca firmele să ofere cel puțin o zi de lucru de la distanță acolo unde este posibil, pentru a diminua consumul de energie și dependența de combustibili fosili. În același timp, instituția europeană recomandă și alte măsuri, precum subvenții pentru transport public și facilități fiscale pentru tehnologii verzi, cum ar fi panourile solare sau pompele de căldură.
___
Tineri cu pretenții, care nu vor să muncească. Auzim asta tot mai des. Dar oare chiar așa stau lucrurile? Nu e vorba că tinerii nu vor să muncească, ci că nu mai acceptă orice. Piața muncii arată complet diferit și e într-o schimbare continuă, acum mai mult ca oricând. Oportunități există, dar nu întotdeauna acolo unde ne dorim, iar generația tânără se confruntă cu un adevăr incomod: visurile din facultate nu se potrivesc mereu cu realitatea de după. În același timp, companiile cer experiență, dar oferă tot mai puțin spațiu pentru învățare.
Astăzi nu mai este suficient să ai o diplomă. Trebuie să știi să te adaptezi, să înveți continuu și să fii proactiv. Doru Șupeală spune în emisiunea TVBreak, de la România TV: „La ușă e aglomerație, sunt 100 de oameni la ușă, tu trebuie să intri pe geam.”
___
„Muncesc pentru a trăi”, spune Jimmy Donaldson, cunoscut ca MrBeast, care afirmă că lucrează de obicei peste 15 ore pe zi și că nu are un echilibru real între viața personală și muncă, descriind programul său ca fiind planificat aproape minut cu minut. Creatorul de conținut, care a construit un imperiu media estimat la aproximativ 5 miliarde de dolari, spune că își dedică aproape tot timpul producției de videoclipuri și dezvoltării afacerii sale, reinvestind masiv în companie și având puține lichidități personale, în ciuda succesului uriaș online.
Subiectul a stârnit discuții mai largi despre sacrificiile necesare succesului, similar cu opinii exprimate de antreprenori precum Mark Cuban, care spune că performanța de top implică muncă constantă fără echilibru clasic, de Marc Randolph, care susține că a prioritizat mereu timpul liber în cariera sa, sau de Jamie Dimon, care subliniază importanța sănătății și a vieții personale chiar și în poziții de conducere intense. Tu ce sacrificii ești dispus(ă) să faci pentru a avea succes în carieră?
___
Producătorul român de componente auto RAAL pregătește un nou val de concedieri: 500 de angajați vor fi disponibilizați în luna mai, după ce, la începutul anului, au fost concediați alți 250. Situația afectează comunitatea din Prundu Bârgăului, unde se concentrează cele mai multe dintre locurile de muncă vizate. Autoritățile locale vorbesc despre o criză reală și critică lipsa sprijinului guvernamental pentru o companie cu capital românesc, în ciuda faptului că are comenzi, dar nu mai dispune de resurse pentru materie primă și finanțare. În acest ritm, RAAL ar putea ajunge la mai puțin de 800 de angajați, față de peste 1.500 la începutul anului, cu impact direct asupra unei întregi zone dependente de aceste locuri de muncă.
___
Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării pentru sistemul public, care ar urma să intre în vigoare din iulie 2027 și care aduce modificări importante pentru personalul din sănătate. Potrivit proiectului, un medic primar ar urma să aibă un salariu brut lunar de aproximativ 17.300 de lei, un medic rezident de anul I în jur de 8.300 de lei, iar un asistent medical principal circa 8.200 de lei brut. Noua grilă unifică actualele sisteme de salarizare și stabilește coeficienți în funcție de tipul unității medicale și volumul de activitate.
În același timp, proiectul reduce și plafonează o parte dintre sporuri: cele pentru condiții de muncă ar urma să fie mai mici decât în prezent, în unele cazuri chiar la jumătate, iar anumite bonusuri specifice ar putea fi eliminate sau limitate.
___
Pacienții cu boli cronice și cei internați în spital vor fi plătiți și în prima zi de concediu medical, potrivit unor modificări legislative adoptate recent în România. În schimb, ceilalți angajați ar putea să nu primească bani pentru prima zi de concediu, măsura fiind criticată de organizațiile de pacienți, care o consideră discriminatorie și spun că poate pune presiune pe bolnavi să meargă la muncă de teamă pierderii veniturilor sau chiar a locului de muncă. Autoritățile susțin că noile reguli reprezintă un compromis și vor intra în vigoare după promulgare și stabilirea normelor de aplicare.
___
Meta urmărește ce mișcări fac angajații cu mouse-ul. Compania a instalat un software intern care monitorizează mișcările cursorului, tastările și capturi de ecran. Oficial, compania spune că scopul nu este evaluarea performanței, ci antrenarea agenților AI care să învețe cum lucrează oamenii pe computer. Istoria recentă a muncii ne arată însă că, odată ce o companie poate măsura ceva, tentația de a folosi acea informație e uriașă. În paralel, compania pregătește noi concedieri. Până pe 20 mai ar putea da afară 8.000 de oameni (până la 10% din forța globală de muncă), conform Reuters.
___
Și Microsoft vrea să scape de 9.000 de oameni. Pentru prima dată în istoria de 51 de ani a companiei, gigantul tech oferă pachete de plecare voluntară (buyouts) pentru aproximativ 9.000 de angajați din SUA, vizându-i în special pe cei a căror vârstă și vechime însumează cel puțin 70 de ani. E o modalitate puțin mai prietenoasă de a-i face pe oameni să plece, dar să nu uităm că vine după ce Microsoft a concediat deja 15.000 de oameni în ultimul an, scopul fiind reducerea costurilor salariale pentru a direcționa miliarde de dolari către infrastructura AI.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Bune practici pentru conversații oneste în echipe.
Încurajăm întrebările în echipe, avem all hands și tot felul de canale prin care împărtășim informații. Totuși, când ajungem la momentul întrebărilor, de multe ori se lasă liniștea.
Echipa Iron Mountain a observat același fenomen. Deși s-au concentrat constant pe transparență, feedbackul anual le-a arătat că mesajul nu ajungea mereu la colegii lor așa cum credeau.
Așa au apărut sesiunile Coffee Chats, întâlniri informale, în grupuri mici, fără agendă, fără slide-uri și fără script. Un spațiu de dialog în care colegii pot adresa orice întrebare unui membru din senior leadership. Și-au propus să fie prezenți pentru colegii lor, mesajul echipei de leadership fiind clar: suntem aici pentru voi.
Pe măsură ce conversațiile au început să curgă, a devenit clar că nevoia era reală. Întrebările au variat de la subiecte de business până la teme personale, precum gestionarea oamenilor dificili sau cum poți deveni mai vizibil în rolul tău. Genul de discuții care, de cele mai multe ori, nu își găsesc locul într-un cadru formal.
Aceste sesiuni nu sunt o soluție magică și nici nu „rezolvă” siguranța psihologică de unele singure. Dar le-au confirmat faptul că nu e suficient să creezi spațiu pentru întrebări. Oamenii au nevoie de timp și de experiențe repetate ca să simtă că acel spațiu e într-adevăr sigur.
Beneficii Istețe în practică: Cine descoperă lumea împreună, rămâne împreună, studiu de caz Thunder Trips
Teambuildingurile clasice sunt, de cele mai multe ori, o pierdere de timp pe banii companiei. Thunder a renunțat la ele complet. În schimb, o dată pe an, toată echipa pleacă împreună în lume: Amsterdam, Abu Dhabi, iar anul acesta 2 săptămâni în Bali.
Zero exerciții de comunicare facilitate și discursuri despre valori. Doar oameni reali, în situații reale, care se descoperă unii pe alții. Ideea pare scumpă. În realitate, nu e chiar așa. Află cum funcționează și ce poți copia de acolo, din cel mai recent studiu de caz Beneficii Istețe.
Iar dacă ai și tu beneficii faine și creative la job, nu le ține doar pentru tine. Completează formularul, iar noi documentăm povestea și o publicăm, să fie inspirație și pentru alții.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Ai oameni buni în echipă, dar nu ai rezultate? Google îți spune unde e buba.
Timp de ani de zile, am crezut cu toții că rețeta succesului este simplă: aduni cei mai deștepți oameni într-o cameră și performanța va veni de la sine. Însă un studiu amplu realizat de Google pe 180 de echipe dă peste cap această teorie, demonstrând că prezența talentelor individuale nu garantează nimic dacă relațiile dintre ele sunt șubrede.
Cercetătorii au descoperit că succesul și sănătatea unei organizații nu vin dintr-o combinație magică de personalități sau diplome, ci din modul în care membrii echipei reușesc să colaboreze, să se bazeze unii pe alții și să ia decizii colective. O organizație sănătoasă este, în final, un organism viu unde investiția în procesul de lucru și în siguranța interacțiunilor cântărește mult mai mult decât orice CV impresionant.
📜 Scurte și tari (II).
Eurostat zice că suntem pe locul 3 în UE la numărul de tineri antreprenori. Peste 10% dintre tinerii români între 20 și 29 de ani au venituri din activități independente. Locul 3 în UE, peste media europeană de 7,9%. Dacă ne oprim aici, pare o veste bună despre antreprenoriat și libertate profesională. Dacă mergem mai departe, aflăm și că doar 52% dintre tinerii din același grup de vârstă sunt angajați, penultimul loc în UE. În Olanda, procentul este de 84%.
___
Profesorii buni nu știu mai multă materie, știu cum să predea mai bine. Un raport OCDE din această săptămână arată că rezultatele elevilor la testele PISA sunt direct legate de cât de bine știu profesorii să predea, nu de cât de multă materie știu. Profesorii cu competențe pedagogice solide petrec mai mult timp predând și mai puțin timp gestionând disciplina sau birocrația, adaptează lecțiile când un elev nu înțelege și pleacă acasă cu mai puțin stres.
___
Stresul, programul prelungit, nesiguranța locului de muncă sau hărțuirea au consecințe reale: peste 840.000 de oameni mor anual din cauza acestor riscuri psihosociale, arată un raport al Organizației Internaționale a Muncii. Pe lângă impactul major asupra sănătății – de la boli cardiovasculare la tulburări mintale – efectele se văd și în economie, unde pierderile depășesc 1% din PIB-ul global. Practic, condițiile de muncă nesănătoase înseamnă milioane de ani de viață pierduți și productivitate afectată. Specialiștii spun însă că multe dintre aceste probleme pot fi prevenite prin reguli mai clare, organizare mai bună și politici care protejează angajații.
___
România rămâne la coada clasamentului european când vine vorba de investițiile în educație: statul alocă între 6.000 și 7.200 de dolari pe an pentru fiecare elev, adică de peste două ori mai puțin decât media OCDE, care ajunge la circa 15.000 de dolari. Diferența față de țările dezvoltate este și mai mare: Luxemburg, Norvegia, Austria și Statele Unite investesc frecvent peste 20.000 de dolari per elev. Acest decalaj se vede în școli mai slab dotate, resurse limitate și oportunități mai puține pentru elevi. Practic, nivelul scăzut de finanțare reflectă o prioritate mai mică acordată educației, în timp ce alte state tratează acest domeniu ca pe o investiție strategică pe termen lung.
___
Aproximativ 1.000 de antreprenoare vor primi finanțări de până la 200.000 de lei prin reluarea programului „Femeia Antreprenor”, anunță Irineu Darău. Programul este repornit în 2026 din etapa în care a fost întrerupt, fără ca aplicantele să o ia de la zero. Între 27 și 30 aprilie vor fi comunicate deciziile de respingere, iar aplicantele pot depune contestații în termen de cinci zile. În același timp, femeile rămase în proces sunt încurajate să își verifice documentele și situația fiscală, pentru ca evaluarea să continue fără blocaje până la semnarea contractelor.
___
Evadează din labirintul stresului, anxietății, depresiei și burnoutului. Tensiune, presiune, nesiguranță, frică, ședințe peste ședințe, discuții interminabile și muncă, tot mai multă muncă, care nu se mai termină. Simți că ești pe pilot automat, nu mai ai timp, energie, sens și rezultate, nu mai faci față cerințelor și rămâi în urmă. Soluția nu este la ceilalți, ci la tine. Dezvoltă-ți Inteligența Emoțională, învață cum poți să transformi emoțiile negative în energie și gândire pozitivă și să câștigi energia de a depăși mult mai ușor dificultățile. Deciziile, relațiile și performanța ta depind direct nu de cât de multă meserie știi, ci mai ales de modul în care reacționezi și acționezi în contexte reale, mai ales în corporații și în mediul de business foarte dinamic.
În programul ”Back to Yourself”, vei parcurge un proces ghidat alături de o comunitate de suport, unde vei lucra aplicat pe situațiile tale reale prin 6 module live de training și instrumente practice de aplicare, precum teste de inteligență emoțională, fișe de lucru și modele de autocoaching. Vei avea alături un ghid experimentat: Zoltan, expert certificat internațional și autor al cărților despre autosabotare, care a lucrat cu peste 2500 de cursanți pentru a transforma inteligența emoțională din concept teoretic în practică eficientă. Programul este construit pe modelul internațional Six Seconds și se deschide o singură dată pe an, oferindu-ți ocazia să treci de la „a ști” la „a aplica”. Descoperă acum programul lui Zoltan și alege să nu mai funcționezi din instinct și reacție, ci cu claritate și echilibru.
___
Platformele tehnologice inspirate de modelul Uber schimbă modul în care este angajat personalul medical din spitalele și clinicile din Statele Unite. Practic, tot mai multe asistente și medici sunt recrutați prin platforme care oferă ture de lucru ocazionale, fără statutul clasic de angajat. Asta înseamnă mai multă flexibilitate, dar și mai puțină protecție: fără compensații clare, fără stabilitate și cu salarii stabilite în funcție de cerere și ofertă. Deși este promovată ca soluție pentru deficitul de personal din sistemul medical, mulți specialiști atrag atenția că munca în regim „gig” schimbă fundamental o profesie văzută până acum ca stabilă.
💡 Știați că: Singurătatea nu accelerează declinul memoriei.
Un nou studiu la care au participat peste 10.000 de persoane din Europa întărește ideea din cercetările Harvard potrivit cărora relațiile sociale au un impact direct asupra sănătății și longevității. Participanții care se simțeau mai singuri aveau, la început, o memorie mai slabă, ceea ce confirmă legătura dintre izolare și funcționarea creierului. Surpriza apare însă mai târziu: pe parcursul a șapte ani, memoria lor a scăzut în același ritm ca a celorlalți, ceea ce sugerează că singurătatea influențează mai ales nivelul inițial al memoriei, nu neapărat viteza declinului cognitiv.
Cercetătorii spun că asta nu diminuează efectele singurătății, ci schimbă perspectiva: intervențiile ar putea fi mai eficiente dacă apar mai devreme, înainte ca izolarea să își lase amprenta. Concluzia rămâne însă aceeași în esență: relațiile sociale sunt esențiale pentru sănătatea mintală și fizică, iar momentul în care contează cel mai mult este înainte ca lipsa lor să înceapă să se reflecte în starea de sănătate.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.