#176: Lansăm azi petiția #VremLegeaBurnout, semnează și tu; Doi din trei copii români nu își întâlnesc vara asta părinții plecați afară la muncă.
Bonus: Tinerii chinezi plătesc pentru locuri de muncă imaginare; Trei tipuri de colegi care sabotează colaborarea în echipă; E-mailurile șefului scrise de AI sunt judecate mai aspru.
Servus. Ne-ai tot auzit vorbind despre burnout, iar acum poți face ceva concret: un prim pas spre un mediu de lucru mai sănătos pentru fiecare dintre noi. Semnează petiția și apoi citește și alte știri importante, alese cu grijă pentru tine.
România are nevoie de o lege care să protejeze oamenii de epuizare. Semnează petiția Vrem Legea Burnout!
Burnoutul este real. Și este peste tot în jurul nostru. Îl vezi în colegul care se retrage tăcut, deși până ieri era foarte entuziasmat de munca lui. În prietena care se prăbușește după încă o zi de presiuni și termene imposibile. În părintele care n-are când să respire între muncă și viață personală. Poate chiar în tine.
Dar România încă nu are o lege care să definească corect, să prevină și să recunoască epuizarea profesională pentru a proteja oamenii.
Azi lansăm împreună cu Declic petiția națională pentru reglementarea burnoutului. E un demers civic care cere redactarea și adoptarea unei legi clare, aplicabile și aliniate la ceea ce alte țări europene fac deja: Franța, Belgia, Olanda, Suedia – toate au măsuri concrete pentru prevenția epuizării profesionale.
O astfel de lege nu încurcă pe nimeni. Dimpotrivă, ar fi primul pas spre o cultură a muncii mai sănătoasă și mai echilibrată, în care oamenii nu sunt sacrificați în numele „productivității” prost înțelese. O lege care ar aduce beneficii reale și angajaților, și angajatorilor, dar și economiei țării noastre. Pentru că prevenția e întotdeauna mai ieftină și mai umană decât reparația.
Chiar dacă tu n-ai trecut prin burnout, semnătura ta poate conta pentru cineva care se simte la limită. Și poate fi o declarație de normalitate: da, vreau o Românie în care munca nu mai înseamnă epuizare.
Tot azi am lansat și piesa-manifest „Raport Final”, inspirată din cazuri reale de epuizare profesională, spuse curajos și fără filtre. Ascult-o cât semnezi petiția, pentru un plus de motivație.
Campania este susținută de medici, psihologi, avocați, specialiști HR, politicieni, lideri de sindicat și angajați din toate domeniile. Dar mai avem nevoie de ceva esențial: de tine.
Doi din trei copii români nu își întâlnesc vara asta părinții plecați afară la muncă.
Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii România în cadrul programului „Sună-i zilnic! – Conexiune dincolo de granițe”, părinții a 36% dintre copii intenționează să vină acasă în vacanța de vară, 41% nu vor putea veni din motive financiare sau legate de concediu, iar 23% sunt indeciși. Aproape 10% dintre copii vor merge în străinătate să-și viziteze părinții.
Principala provocare pentru părinții plecați în străinătate este menținerea legăturii emoționale cu copiii, indicată de 77,5% dintre respondenți. Alte dificultăți includ adaptarea culturală în țara de rezidență și comunicarea cu instituțiile din România. Părinții consideră că timpul mai mult dedicat comunicării, sprijinul psihologic pentru copii și resursele educaționale ar îmbunătăți relația la distanță.
Printre nevoile identificate se numără menținerea unei relații apropiate cu copiii (57%), sprijin în gestionarea relațiilor cu persoanele care îi au în grijă (29%), resurse educaționale pentru copii (26%) și consiliere psihologică pentru părinți (18%). Gabriela Alexandrescu, președintele Salvați Copiii, subliniază că legătura constantă între părinți și copii este esențială pentru stabilitatea emoțională și psihologică a celor mici.
Aramis minimalizează conflictul de la fabrica IKEA din Baia Mare și numește încăierarea dintre muncitorii români și asiatici „un incident punctual”.
În noaptea de 22 spre 23 august, zeci de angajați români și asiatici s-au lovit în secțiile Aramis Group. Producția a fost oprită, forțele de securitate ale firmei au intervenit și a fost solicitată intervenția poliției.
Compania susține că imaginile apărute în spațiul public au prezentat trunchiat un „eveniment punctual”, pornit de la un recipient cu aracet. Oficialii afirmă că desfășoară o anchetă internă și că toți angajații, români și străini, beneficiază de aceleași drepturi și condiții de muncă.
Poziția oficială a fost transmisă sub semnătura „Echipa Aramis Group”, fără asumare directă din partea conducerii. Răspunsul nu conține niciun punct clar la cele 11 întrebări formulate de redacția Hacking Work, care vizau cauzele reale ale conflictului, tratamentul diferențiat, prevenirea tensiunilor și modul în care compania gestionează diversitatea culturală.
Minimalizarea unui conflict violent pe bază etnică, cu zeci de participanți, ridică semne de întrebare grave cu privire la transparența și responsabilitatea managerială. Prin lipsa unui răspuns sincer și ferm, încercarea de mușamalizare și refuzul de a recunoaște cauzele conflictului, conducerea Aramis contribuie indirect la perpetuarea tensiunilor interetnice.
🔎 Meserii sub lupă: Calfele – meșteșugarii medievali care călătoresc prin lume pentru a învăța meserie.
În Sibiu, tineri meșteșugari numiți calfe continuă o tradiție medievală: călătoresc prin țări diferite pentru a învăța și practica meserii tradiționale precum tâmplăria, fierăria sau sculptura în piatră. Pentru a putea deveni calfă, trebuie să ai sub 30 de ani, să fii celibatar și fără datorii, iar în Germania este necesar să vorbești limba. În timpul verii, mulți dintre ei lucrează în aer liber lângă Catedrala Evanghelică „Sfânta Maria” sau la Casa Calfelor, unde primesc masă și cazare în schimbul muncii lor.
Tradiția calfelor datează din Evul Mediu: după ucenicie, tinerii trebuiau să plece din localitate timp de câțiva ani pentru a lucra la alți meșteri, perfecționându-și meșteșugul. Astăzi, călătoria – denumită „Die Waltz” în germană – durează între trei și cinci ani și implică muncă pentru hrană și adăpost, fără plată. Calfele contribuie atât la conservarea meșteșugurilor tradiționale, cât și la restaurarea clădirilor istorice, precum acoperișuri vechi sau porți ornamentale, iar experiența le oferă o perspectivă unică asupra lumii și asupra muncii realizate cu dedicare și răbdare.
Poți citi și alte detalii fascinante despre această meserie în articolul frumos documentat de Scena9.
📜 Scurte și tari (I).
Despre burnout și curajul de a spune „pa” unui job toxic. George Bonea susține campania #VremLegeaBurnout și publică o serie de povești personale, din joburi toxice și culturi organizaționale abuzive, care l-au dus în pragul epuizării fizice și emoționale. Mărturia sa demonstrează încă o dată: nu avem nevoie doar de compasiune temporară, ci de un cadru legal care să protejeze angajații de exploatarea mascată în „pasiune pentru muncă”.
___
Peste 60% dintre angajații români cer mai mult sprijin de la angajatori pentru dezvoltare profesională și personală. Cei mai mulți ar vrea bonusuri de performanță și beneficii suplimentare, iar peste 40% spun că mai mult timp liber ar face diferența, conform unui sondaj recent. O treime dintre respondenți cer acces la servicii precum psihoterapie, semn că așteptările nu se mai limitează doar la salariu și traininguri. Pentru 8 din 10 angajați, biroul rămâne un element esențial al evoluției profesionale, iar recunoașterea meritelor este văzută drept principalul factor de motivare.
___
În China, tot mai mulți tineri apelează la companii de „muncă falsă”, plătind între 4 și 7 dolari pe zi pentru a avea un loc de muncă imaginar, destinat să-i liniștească pe părinți sau să le ofere o rutină zilnică. Aceste firme, adesea neînregistrate oficial, oferă spații de birouri închiriate și reguli stricte de conduită, iar unii tineri folosesc această experiență pentru a trimite părinților fotografii ca să pară angajați. Pentru unii, „jobul fals” este un refugiu psihologic în contextul presiunii sociale și al șomajului urban ridicat în rândul tinerilor, care a atins 15,8% în prima jumătate a anului 2025. Popularitatea acestor companii reflectă dificultățile tinerilor de a găsi locuri de muncă bine plătite sau cu program flexibil și intoleranța societății față de repaus.
___
E mai ușor să fii tu însuți la muncă atunci când ești popular. Un studiu realizat de cercetători de la Columbia Business School arată că oamenii se simt mai liberi să fie ei înșiși atunci când sunt plăcuți de colegi, nu neapărat când dețin o funcție importantă. Iar asta are un impact direct asupra fericirii, implicării și stării de bine la job – semn că autenticitatea pornește, în mare parte, din felul în care suntem percepuți de cei din jur.
___
Cum reușesc românii să economisească în plină inflație: „Pui banii deoparte în ziua salariului și nu te mai uiți la ei”. Puşi în faţa unei realităţi economice dure – inflaţie de peste 7% în iulie 2025, dobânzi ridicate şi scumpiri continue la utilităţi şi alimente – tot mai mulţi români adoptă comportamente financiare stricte. Banii nu se mai „strâng”, ci se păzesc, prin planificare riguroasă, viață sub nivelul veniturilor și o rezistență feroce la tentațiile de consum.
Chiar și cu venituri modeste, unii români reușesc să pună deoparte între 10 și 50% din veniturile lunare, prin strategii bine definite: schimb valutar imediat după salariu, cumpărături doar la reduceri, bugete fixe, cheltuieli planificate cu listă în Excel și decizii luate pe termen lung. Noua regulă pare clară: trăiește sub cât câștigi, altfel poate n-o să mai ai din ce.
___
Magistrații fac grevă pentru că nu mai pot ieși la pensie la 48 de ani cu bani mai mulți decât salariul și cer retragerea proiectului de lege inițiat de Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Mai jos un grafic făcut de cei de la Factual legat de vârsta de pensionare a magistraților în UE.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Trei tipuri de gândire care sabotează colaborarea în echipă – și ce poți face ca lider.
Un studiu realizat pe baza interviurilor cu 358 de manageri seniori din SUA, Canada și Europa a analizat de ce unii membri din echipă sunt reticenți la colaborare. Rezultatele au scos în evidență trei tipare de gândire frecvent întâlnite:
Avarii – colegii care „strâng” informații și le păstrează doar pentru ei. Cred că astfel își păstrează valoarea în echipă, dar realitatea e alta: azi contează mai mult adaptarea rapidă și generozitatea cu care împărtășești ceea ce știi, spre realizarea obiectivului comun. Ce ai de făcut, ca lider: încurajează o cultură în care oamenii sunt apreciați pentru cât de repede învață și cât de deschis împărtășesc ce știu.
Retrospectivii – pe sistemul „Mergem înainte, că înainte era mai bine”, acești colegi privesc prea mult înapoi și resping metode noi de lucru, de teamă că nu se vor descurca. Ce ai de făcut, ca lider: normalizează schimbarea și arată constant beneficiile progresului pas cu pas.
Oracolele – sunt colegii care cred că au deja toate răspunsurile corecte și nu văd rostul colaborării. Le e greu să accepte că pot exista mai multe soluții valabile, nu doar a lor. Ce ai de făcut, ca lider: oferă spațiu pentru idei diferite și organizează activități care arată valoarea perspectivelor diverse.
Siguranța psihologică rămâne ingredientul cheie. Un mediu unde fiecare se simte respectat, ascultat și încurajat este baza unei colaborări autentice.
Vorbește deschis despre siguranța psihologică în ședințe.
Cere sugestii de îmbunătățire direct de la echipă. Ascultă toate perspectivele și construiește pe baza lor. Rezultatul: o echipă mai unită, mai deschisă și orientată spre rezultate valoroase, obținute împreună.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Când AI-ul e pus în papuci de manager: riscurile deciziilor automatizate în HR.
3 din 5 manageri folosesc inteligența artificială pentru a lua decizii privind măririle salariale, promovările, concedierile sau încetările de contract. Mai mult, aproximativ 1 din 5 manageri lasă totul pe mâna AI-ului, fără a mai interveni. În același timp, două treimi dintre cei care folosesc inteligența artificială nu au primit nicio instruire formală, iar aproape jumătate trebuie să evalueze dacă tehnologia ar putea înlocui angajați.
Folosirea inteligenței artificiale de către manageri pentru a scrie e-mailuri poate afecta încrederea angajaților. Altfel spus, oamenii judecă mai aspru mesajele scrise cu AI de către șefi decât scrise de ei înșiși. Percepția angajaților depinde și de scopul mesajului: AI-ul e acceptat mai ușor dacă e-mailul e informativ, dar nu și dacă este motivant sau relațional. Deși inteligența artificială poate crește productivitatea, poate afecta relațiile și reputația profesională, mai ales când este folosită pentru comunicări care implică încredere și relații interumane.
Soluția nu e să renunțăm de tot la AI, ci să o folosim responsabil și să menținem deciziile critice în mâna oamenilor. Comunicarea transparentă cu angajații și instruirea managerilor sunt esențiale pentru a evita neîncrederea și riscurile legale. În final, inteligența artificială poate sprijini deciziile bazate pe date, dar nu poate înlocui contextul, empatia și raționamentul uman — atât de esențiale într-un management responsabil.
📜 Scurte și tari (II).
România, pe locul al doilea în Europa la timpul petrecut de studenți la cursuri. Studenții români de la licență participă, în medie, la 21 de ore de curs pe săptămână: cu 5 ore peste media europeană, conform celui mai recent raport Eurostudent. Aproape jumătate dintre tinerii din România au un loc de muncă în timpul facultății, însă țara noastră rămâne sub media UE în privința proporției studenților care lucrează.
„Bonus”: România se află printre statele europene cu cel mai scăzut nivel de bunăstare psihologică în rândul studenților, cu un scor de 48 din 100, sub media europeană de 51. Islanda ocupă primul loc în clasament, cu un scor de 56 din 100, iar Polonia se află pe ultimul loc, cu un scor de 45 din 100.
___
Angajații americani concediați se confruntă cu dificultăți în a-și găsi un nou job: 53% au trimis peste 50 de aplicații, iar unul din 5 a aplicat la 100 de joburi. Mai mult, peste 30% au rămas șomeri mai mult de 3 luni, chiar dacă 76% și-au început căutarea în mai puțin de o lună de la concediere. Aceste condiții îi forțează să apeleze la economii, fonduri de urgență sau împrumuturi. Obstacolele includ anunțuri vagi din partea companiilor, interviuri lente și concurență mare, dar și „ghostingul” angajatorilor. Specialiștii le recomandă candidaților să fie deschiși în a vorbi despre concediere, să evidențieze competențele și cursurile urmate și să se concentreze pe networking, pentru că sprijinul altor persoane le oferă încredere și motivație.
___
Tot legat de angajații americani, 1 din 3 candidați se pare că au mințit în CV sau în scrisoarea de intenție, conform unui sondaj FlexJobs. Cele mai frecvente exagerări vizează responsabilitățile din joburile anterioare sau mascarea perioadelor de șomaj. Aproape 20% spun că au mimat entuziasmul pentru misiunea angajatorului, iar alții au pretins că „iubesc un mediu dinamic”, deși preferă să lucreze individual. Fenomenul nu e unilateral: aproape 40% dintre angajatori admit că au mințit în interviuri sau au publicat „ghost jobs” – anunțuri fictive pentru roluri inexistente. Această spirală a neîncrederii face ca procesul de recrutare să devină mai stresant, mai lung și mai puțin transparent, cu riscuri reale pentru ambele părți.
___
AI promite eficiență, dar crește riscul de burnout. Deși ar fi trebuit să elibereze timp pentru creativitate, cei mai mari utilizatori de AI ajung să primească mai multe sarcini, ceea ce duce la stres și suprasolicitare. Un studiu realizat de BetterUp în parteneriat cu Stanford University, care a urmărit peste 10.000 de angajați din 18 industrii, arată că, deși AI economisește timp, mulți angajați ajung să lucreze mai mult și se tem pentru securitatea locului de muncă. Cercetarea subliniază că succesul implementării AI depinde de modul în care organizațiile sprijină angajații, clarifică așteptările și creează un mediu de lucru transparent, astfel încât tehnologia să fie un instrument de sprijin și nu o sursă suplimentară de presiune.
___
Mulți angajați au revenit la birou doar fizic, nu și emoțional. Deși, după pandemie, mai bine de 80% dintre angajați s-au întors la birou în fiecare săptămână, oamenii se simt tot mai singuri. Un studiu recent din Statele Unite arată că 64% dintre oameni au simțit singurătatea la locul de muncă, iar un sfert dintre respondenți spun că nu au niciun prieten printre colegi. Printre cauzele identificate: presiunea pe livrabile, lipsa timpului pentru socializare reală, munca individualizată, cultura „task, nu echipă” și spațiile formale sau impersonale. Izolarea emoțională influențează productivitatea, crește riscul de absenteism și duce la plecări masive din companii.
___
Câți europeni lucrează minimum 49 de ore pe săptămână la jobul principal? Anul trecut 6,6% dintre angajații europeni cu vârste între 20 și 64 de ani au declarat că muncesc 49 de ore săptămânal sau mai mult la jobul principal - un procent în scădere față de 9,8% în 2014. Grecia conduce topul orelor suplimentare (12,4%), urmată de Cipru și Franța, în timp ce Bulgaria și țările baltice au cele mai mici procente. Cei mai predispuși la munca peste program sunt antreprenorii (27,5%) și managerii (21,1%).
🗓️ Ce-am mai muncit.
🎥 (07:43) Niciun om nu se schimbă dacă îl faci tâmpit – Best of Melania Medeleanu la Hacking Work.
„Niciun om de pe pământ nu s-a schimbat vreodată pentru că i-ai zis că e tâmpit”. Totuși, în România de azi, asta pare să fi devenit sport național. Melania Medeleanu spune lucrurilor pe nume, într-un Best Of brutal de sincer:
De ce ne înjurăm mai mult ca niciodată, când nu avem păreri comune;
Ce poate face o rană nevindecată dintr-un popor întreg;
Cum începem, concret, să reconstruim încrederea;
De ce blândețea nu e slăbiciune, ci act civic.
📖 Cartea câștigătoare.
„Mintea imună”, scrisă de dr. Monty Lyman, răstoarnă modul în care privim sănătatea și dezvăluie conexiunile surprinzătoare dintre creier, sistemul imunitar și microbiom. Cu exemple surprinzătoare și un stil accesibil, cartea ne provoacă să renunțăm la ideea că mintea și corpul funcționează separat și să descoperim o nouă viziune asupra medicinei – una care privește omul ca întreg și ne oferă instrumente concrete pentru a trăi mai sănătos.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.