#158: Cât (și ce) ne costă managerii epuizați? „Task-masking”: arta de a părea ocupați la muncă; România, pe locul 6 în Europa la creșterea nivelului de trai în ultimul deceniu.
Bonus: Liderii adevărați zic și „nu știu” sau „am nevoie de ajutor”; Topul celor mai bine plătite meserii din România în 2025; Orașe mai inteligente cu ajutorul AI.
Servus. Imaginează-ți că fericirea de la job e o pizza și trebuie să denumești fiecare felie cu câte ceva important pentru tine. Un fel de quattro stagioni al valorilor. Cu ce începi? Sens? Flexibilitate? Transparență? Empatie? O mărire? Niște vorbe de încurajare? Noi te încurajăm să ne citești dacă și tu simți că viața nu începe doar în weekend.
Managerii, în pragul epuizării.
40% dintre managerii de nivel mediu din Statele Unite spun că sănătatea lor mintală s-a deteriorat la locul de muncă, arată un studiu recent. Peste o treime dintre aceștia se simt nepregătiți pentru a conduce echipe, iar presiunea a crescut după pandemie. Managerii se confruntă cu sarcini suplimentare, moralul scăzut al angajaților și, acum, cu teama concedierilor, o tendință vizibilă la companii mari ca Amazon, Meta și Google.
Burnoutul are un impact financiar usturător: un angajat epuizat îi poate aduce companiei o gaură de până la 4.000 de dolari, în timp ce costurile cresc mult în cazul managerilor (peste 10.000 de dolari) și al executivilor (peste 20.000 de dolari).
Chiar dacă trec prin momente dificile, managerii rămân esențiali pentru motivarea și ghidarea echipelor. Ei alocă însă mult timp sarcinilor administrative, în detrimentul planificării strategice și dezvoltării angajaților. Mulți recunosc că nu au primit pregătirea sau ghidajul necesar pentru rolul lor. Această lipsă de sprijin, combinată cu reticența tinerilor de a deveni manageri, creează un risc de „colaps managerial” care afectează performanța și loialitatea angajaților.
Gen Z și arta de a părea ocupați la muncă: „Task-masking”, noul trend din birouri.
Tot mai mulți tineri din Generația Z recurg la „task-masking” – o strategie prin care par ocupați la serviciu, fără să lucreze efectiv. Trucurile includ tastatul zgomotos, purtarea căștilor sau deschiderea repetată a unor documente. Unii chiar se plimbă prin birou cu laptopul în brațe, mimând participarea la ședințe. Scopul este simplu: evitarea criticilor și a sancțiunilor din partea șefilor.
Un studiu realizat de Workhuman a arătat că 36% dintre angajați au recunoscut că simulează productivitatea. Asta înseamnă că aproximativ o treime din angajați își pierd timpul (și banii angajatorului) cu sarcini de fațadă, în loc să se concentreze pe muncă semnificativă. Și nu fac asta de lene!
Specialiștii spun că acest comportament apare din cauza presiunii constante de a părea mereu activi și a lipsei de pauze reale. În unele cazuri, „task-maskingul” poate ajuta la reducerea stresului și la evitarea epuizării, dar pe termen lung, soluția este un mediu de lucru mai flexibil și mai orientat spre rezultate decât spre aparențe. Așadar, acest fenomen reprezintă mai degrabă o problemă de leadership, decât una ce ține doar de angajați sau de generații.
Asta ne-a adus aminte de sfatul lui George Costanza despre cum să pari ocupat la job.
România este pe locul 6 în Europa la creșterea nivelului de trai din ultimul deceniu.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut cu +44% în România, mult peste media Uniunii Europene (15%), conform datelor Eurostat analizate de Visual Capitalist. PIB-ul crește atunci când oamenii muncesc mai eficient, companiile produc mai mult, iar investițiile generează valoare adăugată. Creșterea sa e un semn că efortul colectiv dă roade. Da, mai sunt multe de făcut. Dar cifrele ne arată clar că suntem pe drumul corect.
Alături de Polonia, Bulgaria sau Croația, suntem parte din valul de dezvoltare care schimbă fața Europei de Est. Creștem mai repede decât multe țări din Vest – însă trebuie să recunoaștem că se întâmplă asta și pentru că venim din urmă și avem de recuperat, dar și că reușim această creștere tocmai datorită deschiderii, investițiilor și sprijinului venit dinspre Occident.
Rămâne totuși o întrebare esențială: creșterea asta de +44% a PIB-ului pe cap de locuitor se simte și în buzunarul tău?
📜 Scurte și tari (I).
Unde se trăiește cel mai bine. Conform Henley Opportunity Index 2025, Elveția ocupă primul loc, oferind salarii ridicate, stabilitate economică și unele dintre cele mai bune universități din lume. Aceasta este urmată de Singapore, Statele Unite ale Americii, Australia, Canada și Marea Britanie. Studiul analizează cele mai bune destinații pentru relocare pe baza a șase factori: potențialul de câștig, avansarea în carieră, perspectivele de angajare, educația de înaltă calitate, mobilitatea economică și calitatea vieții. Ai aici și un infografic realizat de Panorama.
___
Sam Altman, CEO OpenAI, crede că AI va deveni „cel mai bun programator din lume” până la finalul acestui an, iar Dario Amodei, CEO Anthropic (dezvoltatorul Claude), merge mai departe și declară că în următoarele șase luni, inteligența artificială va scrie 90% din cod. Văzută la Victor Kapra, în @Civilization #413.
___
Salarii și condiții mai bune pentru 3.500 de angajați IT, după negocierile sindicale. Sindicatul IT Timișoara (SITT) a obținut patru noi contracte colective de muncă cu multinaționalele Atos, Eviden Technologies, Mitel Networks și Printec Group. Acordurile, valabile între 12 și 24 de luni, prevăd indexarea salariilor cu rata inflației în 2025, alături de îmbunătățiri ale condițiilor de muncă și protecție socială.
___
Funcționarii americani trimiși la birou fără mobilă, hârtie igienică sau sens: haos total după tăierile lui Musk. Mii de angajați ai Guvernului SUA au fost forțați să revină la birou cu normă întreagă, după un ordin semnat de Trump. În teorie, măsura ar trebui să crească eficiența. În practică, e haos total: lipsesc birourile, echipamentele, chiar și lucruri de bază, cum ar fi hârtia igienică.
Alte situații absurde: unii funcționari curăță toalete, alții lucrează de pe holuri sau din mașini, conectați la WiFi-ul din birou, pentru că nu au nici mese de unde să poată lucra, deși au făcut ore de navetă. Multe clădiri nu oferă nici măcar apă potabilă sau locuri de parcare. Toate astea vin pe fondul reducerilor bugetare impuse de echipa lui Elon Musk, care conduce așa-numitul „Departament pentru Eficiență Guvernamentală”.
___
Concediile medicale devin o provocare în Europa. În Germania, media este de 19 zile de concediu medical pe an, iar costurile ajung la 200 de miliarde de euro anual. În Franța și Marea Britanie, fenomenul a devenit deja o problemă bugetară, iar în Norvegia absenteismul este la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Printre cauze se numără problemele de sănătate mintală, efectele pandemiei și generozitatea sistemelor de protecție socială. Creșterea numărului de concedii afectează bugetele și companiile, iar autoritățile caută un echilibru între sprijinul oferit angajaților bolnavi și descurajarea abuzurilor.
___
Gemini, campion la colectat date. Niciun alt chatbot nu strânge mai multe informații– Gemini colectează 22 de tipuri unice de date, incluzând contactele din telefon, locația, istoricul de navigare și chiar ce cumperi. Prin comparație, Claude se oprește la 13, ChatGPT la 10, iar Grok pare cel mai discret, cu doar 7 tipuri de date colectate.
___
Lucrul esențial pe care uiți să-l faci la finalul zilei de muncă. Finalul săptămânii e aproape, dar mai sunt atâtea de făcut, că ai avea nevoie de încă câteva zile de lucru până la weekend. Mai ai de făcut un raport, de contactat un nou client, de participat la niște ședințe. Și cu toate acestea în minte, uiți un lucru foarte important: să te bucuri de câte ai făcut și să te apreciezi. Smaranda Ciurdărean vorbește onest despre asta într-un nou articol.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Adevărata forță în leadership începe cu „nu știu”.
Vulnerabilitatea este adesea interpretată greșit ca fiind o slăbiciune. Realitatea este cu totul alta: „vulnerabilitatea este cea mai precisă măsură a curajului”, spune Dr. Brené Brown, care demonstrează că liderii care își asumă că uneori greșesc, ori că uneori nu știu lucruri, câștigă mai ușor încrederea echipei, întăresc relațiile dintre oamenii care o formează și stimulează totodată inovația pe care aceștia o pot produce.
Și Dr. Peter Fuda susține în cartea ”Leadership Transformed: How Ordinary Managers Become Extraordinary Leaders" (2013) că puterea, leadershipul și vulnerabilitatea sunt strâns legate. Adevăratul lider nu caută să domine, ci să-i inspire și ajute să se dezvolte pe cei din jur. Atunci când recunoaștem că nu avem toate răspunsurile și realizăm când am eșuat, construim un mediu în care greșelile devin lecții prețioase.
Beneficiile sunt evidente: deschiderea spre vulnerabilitate creează un spațiu de încredere și siguranță psihologică, încurajează învățarea continuă și crește loialitatea echipei. Când liderii spun „nu știu acum” sau „am nevoie de ajutor”, ei inspiră un climat de colaborare și deschidere.
Este important să înțelegem că vulnerabilitatea nu înseamnă lipsă de autoritate sau instabilitate emoțională, ci chiar curajul de a fi autentic. Așa că, de ce n-am adopta un stil de conducere uman, unde facem loc și incertitudinii, și modurilor firești de a ne conecta cu colegii?
💡 Uite ce fain: BitStone provoacă studenții din Cluj să creeze viitorul orașului cu ajutorul inteligenței artificiale.
Compania de software BitStone lansează AI Contest, un concurs dedicat studenților pasionați de tehnologie și orașe inteligente. Provocarea? Să creeze soluții tech care pot face orașul un loc mai sigur, curat și eficient.
Între 15 aprilie și 17 mai 2025, studenții din Cluj vor lucra în echipe pentru a dezvolta un MVP (Minimum Viable Product) care folosește inteligența artificială – mai exact, computer vision și machine learning – pentru a identifica automat probleme urbane. Printre ele: gropi în asfalt, graffiti neautorizat, coșuri de gunoi pline sau mașini parcate ilegal.
Concursul își propune să aducă inovația mai aproape de nevoile reale ale orașului și să ofere studenților ocazia să aplice AI în mod practic, cu impact direct în comunitate. Înscrierile sunt deschise până pe 15 aprilie, așa că intră AICI pentru detalii despre concurs, premii și condițiile de participare.
„La BitStone, credem că soluțiile bune pentru oraș se nasc din colaborarea dintre tehnologie și comunitate. Clujul are resurse extraordinare – tineri talentați, organizații implicate și o energie creativă aparte. Cu AI Contest, vrem să aducem toate aceste forțe împreună pentru a genera soluții concrete la problemele orașului.” a declarat Grigore Vlad, CEO si cofondator BitStone.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Wellbeing cu sens – de ce aplicațiile de meditație nu sunt suficiente.
Tot mai multe companii investesc în inițiative de wellbeing, sperând să reducă stresul și să păstreze angajații pe termen lung. Dar multe aleg soluții superficiale – aplicații de meditație, abonamente la sală, fructe în bucătărie – fără să înțeleagă ce îi stresează cu adevărat pe oameni. Rezultatul? Bani irosiți și angajați care continuă să plece.
Conform Entrepreneur, primul pas spre o satisfacție reală a angajaților este să înțelegi cauzele autentice ale stresului. Iar asta vine din conversații reale cu echipele: ce îi obosește, ce îi frustrează, ce îi face să se simtă blocați sau nesiguri? Abia după ce afli aceste răspunsuri poți crea soluții relevante – program flexibil, sarcini mai clare sau relații mai sănătoase cu managerii.
Peste ce sar multe companii? Evaluarea continuă. Wellbeingul nu e un proiect bifat, ci un proces în care verifici constant ce funcționează.
📜 Scurte și tari (II).
Salarii întârziate: numărul angajaților afectați crește alarmant. Ce faci dacă nu-ți primești banii la timp? Am primit în ultimele săptămâni tot mai multe semnale legate de un fenomen foarte îngrijorător, care capătă amploare: tot mai mulți angajați din România se plâng că își primesc salariile cu întârziere și cu țârâita. Din mărturiile oamenilor, întârzierea salariilor variază de la câteva zile la câteva săptămâni, astfel că mulți angajați nu își mai pot plăti la timp, la rândul lor, costurile cu chiria, întreținerea, alimentele, ratele bancare sau medicamentele. Mai multe despre amploarea și modalitățile de manifestare ale acestui fenomen poți citi aici.
___
Irlanda ocupă primul loc în Europa în clasamentul echilibrului dintre viața profesională și cea personală, conform unui studiu global realizat de Remote, o platformă de HR. Clasamentul nu ia în considerare salariile sau costul vieții, ci se concentrează pe factori care îmbunătățesc calitatea vieții, precum concediul maternal, indemnizația de boală, orele de lucru și drepturile sociale. România nu se regăsește în top 10, deși oferă un concediu maternal lung, ceea ce arată că un singur beneficiu nu garantează un echilibru real.
___
Cele mai bine plătite meserii din România în 2025 – salarii de până la 14.000 de euro pe lună. Controlorii de trafic aerian conduc topul, cu până la 14.000 de euro net pe lună, urmați de piloți și medici specialiști, care pot câștiga până la 10.000 de euro. Avocații de top, experții IT și consultanții în management ajung la venituri între 3.000 și 8.000 de euro. Inginerii și specialiștii în cybersecurity au, de asemenea, salarii consistente, iar domenii precum HR, marketing digital și design de produs înregistrează creșteri, cu venituri de peste 3.000–4.000 de euro. România devine astfel un loc tot mai atractiv pentru profesioniști bine pregătiți.
___
Tobias Lütke, CEO-ul Shopify, a redefinit regulile jocului în compania sa: dacă vrei resurse, colegi noi sau bugete suplimentare, trebuie mai întâi să dovedești că AI-ul nu poate face treaba în locul tău. Văzută la Alin Popescu, fondator avocatnet.ro, care ne întreabă „O fi bine, o fi rău?”
___
Europa începe să boicoteze cloudul american: tot mai multe țări și companii europene renunță la serviciile cloud americane, precum Amazon, Google sau Microsoft, de teamă că SUA le-ar putea folosi ca instrumente politice, în interes propriu, acum că tensiunile geopolitice cresc. Guvernul Olandei a fost printre primele care au cerut oficial reducerea dependenței față de cloudul american, însă până azi peste 100 de organizații europene au semnat o scrisoare deschisă cu același mesaj: avem nevoie de mai mult control local asupra datelor noastre.
___
Tensiunile cresc: concedierile și întoarcerea forțată la birou alimentează un val de toxicitate. „Grosolănia” la locul de muncă a crescut cu peste 21% în primele trei luni ale acestui an, potrivit celui mai recent studiu realizat de SHRM în SUA. Șefii devin tot mai agresivi, colegii sunt iritați, iar micromanagementul, manipularea și umilințele par să revină la modă. De ce? Pentru că tot mai multe companii aleg să impună politici nepopulare – întoarcerea forțată la birou (RTO), concedieri în masă, presiune pe costuri și „colaborare” cu forța.
___
Aproape jumătate dintre profesioniști (48%) ar lua în considerare demisia dacă angajatorii le-ar impune întoarcerea la birou full-time, femeile fiind mai predispuse să facă acest pas decât bărbații. Cei mai mulți angajați (77%) preferă să lucreze hibrid, iar 88% consideră că mersul la birou zi de zi le va majora cheltuielile de transport (femeile sunt mai afectate financiar decât bărbații). La polul opus, doar 8% dintre angajatori planifică să impună revenirea completă la birou în următoarele șase luni. Aceștia sunt conștienți de riscurile unei reacții negative din partea angajaților, știind că o astfel de măsură ar putea crea frustrare.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (03:20) E important să fii fericit la muncă?
Știi vorba aia: „E doar muncă, nu trebuie să-ți placă." Uite un alt mod de a privi lucrurile: petreci aproape o treime din viață lucrând – nu ar fi păcat să faci asta fără vlagă, fără plăcere, fără sens, cu nervii la pământ, numărând zilnic orele până la finalul programului?
Acum, hai să vedem concret: chiar contează să fii fericit(ă) la job sau e doar un moft? Îți recomandăm să fii atent(ă) ca să descoperi răspunsul la finalul acestui clip.
___
🎥 (09:59) AȘA treci interviul tehnic de angajare al Google.
Google face angajări în România, dar mulți candidați (mai ales seniori) nu reușesc să treacă interviul tehnic de angajare. Lavinia Neagoe – Director of Engineering și Tech Site Lead pentru Google România – ne explică de ce se întâmplă asta, în ce constă acest interviu, ce ar putea face candidații ca să fie mai bine pregătiți, care sunt cele 4 module de interviu la Google, ce abilități caută Google România și tips & tricks pentru o candidatură de succes.
📖 Cartea câștigătoare.
Cum putem lua decizii bune când întotdeauna sunt prea multe lucruri de făcut? Cum renunțăm la iluzia că viața o să înceapă cu adevărat doar după ce vom reuși să „le controlăm pe toate”? Meditații pentru muritori e răspunsul lucid și provocator al lui Oliver Burkeman: un curs pe cât de profund, pe atât de distractiv despre o existență mai implicată.
O carte care nu oferă rețete rapide, ci schimbări lente de perspectivă, pentru o viață mai prezentă și mai senină. Potrivită pentru cei care au obosit să „optimizeze” tot și caută, în schimb, un mod real de a fi – aici și acum.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
In opinia mea, cresterea PIB-ului nu este un indicator real al cresterii bunastarii generale a populatiei. Cu discrepante uriase intre cei care castiga mult si cei care castiga foarte putin, nu ne putem baza numai pe PIB. E un indicator "mincinos" care trebuie luat la pachet cu alti indicatori pentru a determina crestera de trai generala
Mie nu imi pare ok. Suntem oameni, avem nevoie de sprijin, ajutor. AI nu lucreaza singur, are nevoie de un prompt. Pe care tu, ca angajat il oferi. Trebuie sa iti folosesti mintea, sa verifici informatia, poate nu e ok. E o povara in plus pentru tine, mental. Plus ca aduce putin a “Dovedeste-ti valoarea” ca sa te sprijinim. Pai de ce ai angajat omul ala? Nu ca era bun? Daca e angajat in continuare, inseamna ca e bun, nu? De ce sa il pui sa arate ca munca lui nu poate fi inlocuita? Creezi un simt al competivitatii inutil intre colegi, fiindca toti o sa caute sa isi arate valoarea si o sa “calce pe cadavre” sa ajunga acolo.