#156: Fericiți, dar suspicioși: România, pe locul 35 la fericire; 46% dintre români cumpără doar strictul necesar; Un angajat epuizat poate aduce o gaură de 21.000 de dolari anual.
Bonus: Peste jumătate dintre angajații români au nevoie de mai mult timp liber; Cât plătesc părinții, de fapt, pentru școala „gratuită”? 8 din 10 americani cred că frumusețea aduce succes în carieră.
Servus. Într-o relație complicată cu munca? Uneori te motivează, alteori te epuizează, dar nu poți scăpa de ea (facturile au un talent special de a te găsi). Deschidem ediția cu date despre fericire, însă presărăm și alte emoții prin newsletter. Să-ți fie de folos și să te ajute să transformi scârbiciul în serviciu.
Suntem mai fericiți ca niciodată, dar tot cu punga bine legată.
România ocupă locul 35 din 147 în clasamentul mondial al fericirii, conform World Happiness Report, cel mai recent studiu realizat de Gallup. Această poziție marchează una dintre cele mai mari îmbunătățiri globale ale fericirii din ultimii 20 de ani. Însă nu suntem singurii care am făcut progrese: alături de România, pe lista țărilor cu cele mai mari creșteri ale fericirii se află Serbia, Bulgaria, Georgia și Letonia.
Raportul scoate însă la lumină provocări importante pentru români. Suntem la coada clasamentului când vine vorba de generozitate: din 147 de locuri, ocupăm locul 110 când vine vorba de ajutorul acordat străinilor, locul 119 la donații către organizații caritabile și locul 140 la voluntariat. Suntem mai fericiți, dar nu prea dispuși să împărțim această stare de bine.
Situația nu este cu mult mai roz nici la capitolul încrederii sociale: la întrebarea „Dacă ți-ai pierde portofelul, cât de probabil consideri că ar fi returnat de...?”, suntem destul de pesimiști. Românii cred că un vecin l-ar returna (locul 86), un străin mai puțin (locul 87), iar poliția are cea mai bună reputație (locul 49). Paradoxal, studiile globale arată că oamenii sunt, în realitate, mult mai corecți decât credem noi.
Între timp, țările nordice rămân „campioanele fericirii”. Finlanda ocupă pentru al șaptelea an consecutiv locul 1, urmată de Danemarca, Islanda și Suedia. Aceste țări nu doar că au un nivel ridicat de trai, ci se remarcă și prin încredere socială, generozitate și sprijin reciproc. Finlandezii, de exemplu, sunt printre cei mai dispuși să returneze un portofel pierdut.
Deși raportul arată că suntem mai fericiți ca niciodată, încă avem dificultăți mari în a ne construi relații bazate pe încredere și solidaritate. Așa că, poate anul acesta, ar fi timpul să ne gândim cum să dăm ceva înapoi comunității, să ne cunoaștem mai bine vecinii și să ne spunem mai des că merităm să fim fericiți (și) la muncă.
Românii strâng cureaua: aproape jumătate cumpără doar strictul necesar.
Aproape jumătate (46%) dintre români cumpără doar strictul necesar pentru a-și asigura traiul zilnic, din cauza inflației. În ultima lună, românii au cheltuit cel mai mult pe produse alimentare, utilități, produse de igienă personală și pentru îngrijirea casei și medicamente sau suplimente. Cărțile, călătoriile și produse destinate pasiunilor sunt la coada listei.
Pe de altă parte, 27% dintre români sunt optimiști și au energie, iar 23% sunt relaxați și privesc cu calm ceea ce se întâmplă în jur. Totuși, aproape o treime dintre români se enervează ușor și se simt deseori furioși, iar 18% sunt mai degrabă plictisiți sau obosiți. Când vine vorba de cei din jur, cei mai mulți îi percep ca fiind nervoși (58%) sau obosiți (29%).
Satisfacția față de carieră și mediul de lucru a scăzut cu 7% față de anul 2022, iar percepția asupra situației financiare s-a deteriorat cu 4%. Jobul, situația financiară, situația economică și politică a României le aduc cele mai mari insatisfacții.
Cum treci un interviu la Google? Tips & tricks de la un Director al Google România.
Google face angajări în România, dar mulți candidați (mai ales seniori) nu reușesc să treacă interviul tehnic de angajare.
De ce se întâmplă asta?
În ce constă acest interviu?
Ce abilități caută Google România?
Care sunt cele 4 module de interviu la Google?
Ce ar putea face candidații ca să fie mai bine pregătiți?
La aceste întrebări ne-a răspuns Lavinia Neagoe – Director de Inginerie al Google România. Ca bonus, Lavinia ne-a spus și o mulțime de tips & tricks pentru o candidatură de succes.
Vrem să știm cum te simți după ce citești neswletterul HW:
Descurajat/ă – Prea multe vești proaste despre concedieri, salarii, joburi.
Confuz/ă – Sunt atât de multe informații încât uneori e copleșitor.
Informat/ă – Unele subiecte mă îngrijorează, dar există și vești și sfaturi utile.
Motivat/ă – Îmi oferă idei și perspective utile pentru carieră și dezvoltarea profesională.
Dacă răspunsul tău nu se regăsește în niciuna dintre variantele gândite de noi, te rugăm să ne scrii într-un comentariu sau printr-un reply la acest e-mail. De asemenea, așteptăm și recomandări de ce-am putea face mai bine. Îți mulțumim că ne citești!
📜 Scurte și tari (I).
Inginerii software de la Preh România, tăiere de 25% a salariilor și a programului de lucru. Decizia afectează angajații din zona de inginerie digitală și electronică după ce, la început de februarie 2025, Preh a anunțat concedierea a 600 de muncitori din totalul de puțin peste 2000 pe care îi avea în România, la Ghimbav, lângă Brașov, unde produce comutatoare și elemente de comandă electronică pentru automobile. Doru a solicitat un răspuns oficial companiei.
___
Cum îmbătrânesc olandezii, comparativ cu pensionarii români? Țările de Jos ocupă locul 3 în UE la îmbătrânirea activă datorită investițiilor în „programe de incluziune socială și digitală, îngrijire pe termen lung și menținerea independenței”, în timp ce România este pe locul 25 din 28. Abia de anul acesta, România a adoptat măsuri pentru finanțarea și dezvoltarea serviciilor sociale pentru vârstnici. Diferența nu ține doar de bani, ci și de mentalitate: olandezii văd pensionarea ca pe o oportunitate, în timp ce mulți români se confruntă cu lipsa sprijinului și a alternativelor pentru o viață activă.
___
În anumite condiții, microagresiunile pot consolida relațiile de la job. Remarcile sau acțiunile subtile care subminează identitatea socială a unei persoane pot afecta negativ relațiile profesionale și cultura organizațională, în special pentru femei și persoanele din grupuri marginalizate. Potrivit cercetătorilor de la MIT și Harvard, aceste tensiuni pot fi depășite și chiar pot întări relațiile profesionale, mai ales atunci când cei implicați aveau o relație bună anterior și persoana care a greșit reacționează deschis, fără a intra în defensivă. Liderii pot încuraja rezolvarea deschisă a acestor conflicte și pot construi o cultură bazată pe colaborare și respect reciproc.
___
Frauda: o amenințare invizibilă cu costuri mari pentru organizații. Metodele de fraudare evoluează constant, iar organizațiile trebuie să fie cu un pas înainte pentru a-și proteja resursele. Conform ACFE (Association of Certified Fraud Examiners), afacerile din întreaga lume pierd aproximativ 5% din veniturile anuale din cauza fraudei ocupaționale, impactul financiar fiind uriaș. Infractorii folosesc metode tot mai sofisticate, de la atacuri cibernetice și deepfake, până la deturnarea fondurilor și falsificarea documentelor. Deși sistemele de detectare s-au îmbunătățit, prevenția rămâne esențială. Investițiile în controale interne, monitorizare în timp real și evaluări periodice ale riscurilor nu doar reduc pierderile, ci asigură stabilitatea și continuitatea afacerii.
___
În România, educația „gratuită” ajunge să coste părinții peste 10.000 de lei pe an, o sumă care a crescut cu aproape 45% în 2023 față de 2021, conform Asociației Salvați Copiii. Cele mai multe cheltuieli sunt destinate meditațiilor și programelor after school, iar diferențele între copiii din familii cu posibilități financiare și cei din medii defavorizate devin tot mai mari.
Costurile au crescut cu aproape 45% față de 2021 și s-au triplat față de cele din 2018. Anul trecut, părinții au plătit, în medie, 6.234 de lei pe an pentru meditații (2.471 lei în 2021) și 6.737 de lei pentru after school (4.180 lei în 2021). Cheltuielile cresc odată cu copilul și ajung la 12.119 lei pe an pentru liceeni. Cele mai frecvente motive pentru meditații sunt pregătirea pentru examenele naționale, recuperarea materiei și îmbunătățirea performanțelor.
___
Producătorul chinez BYD intră pe piața auto din România în aprilie 2025, cu 20 de dealeri și 7 modele electrice și plug-in hybrid, vizând detronarea Dacia la vânzări până în 2030. Primele showroomuri vor apărea în București, Iași, Brașov, Timișoara, Cluj, Constanța și Pitești, iar rețeaua va ajunge la 60 de dealeri în trei ani. În paralel, BYD construiește o fabrică în Ungaria pentru a scăpa de tarifele impuse de UE, dar investiția este vizată de o investigație a Comisiei Europene privind posibile subvenții ilegale.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Patru etape prin care trebuie să treci ca să atingi siguranța psihologică la job.
Siguranța psihologică nu apare peste noapte. E un proces care evoluează în timp și necesită răbdare și încredere. În cartea ”The Four Stages of Psychological Safety”, Timothy R. Clark descrie etapele esențiale pentru construirea unui mediu de lucru în care oamenii se simt în siguranță.
Fiecare echipă are propriul ritm. Nu există o rețetă universală, dar dacă ești lider, poți începe prin a înțelege și aplica aceste etape în cultura echipei tale:
Inclusion safety – sentimentul de apartenență. Oamenii trebuie să simtă că sunt acceptați și respectați, indiferent de experiența sau backgroundul lor. Un lider bun creează un mediu în care fiecare voce este ascultată activ, diversitatea e recunoscută și prejudecățile nu-și au locul.
Learner safety – siguranța de a învăța. Odată ce oamenii simt că aparțin, au nevoie de curajul de a pune întrebări, de a cere feedback și de a admite când nu știu ceva. Un lider eficient normalizează greșelile ca parte a procesului de învățare și creează un spațiu unde curiozitatea este încurajată, nu penalizată.
Contributor safety – libertatea de a contribui. În această etapă, angajații trebuie să simtă că ideile și eforturile lor contează. Recunoașterea meritelor, implicarea în decizii și oferirea de autonomie sunt pași importanți pentru a stimula inițiativa și asumarea responsabilității.
Challenger safety – curajul de a pune deciziile la îndoială. Adevărata siguranță psihologică apare atunci când oamenii au libertatea de a contesta idei, de a pune sub semnul întrebării status quo-ul și de a aduce perspective noi. Inovația și progresul vin din dialog autentic, nu din conformism.
Tu simți că ai atins siguranța psihologică la jobul tău? Și dacă nu – ce simți că-ți lipsește?
💡 Știați că: „Privilegiul frumuseții" la locul de muncă nu e doar un mit.
Un studiu realizat în Statele Unite confirmă ceea ce mulți angajați intuiau deja: aspectul fizic influențează succesul profesional. Așa-numitul „privilegiu al frumuseții” le oferă persoanelor percepute ca fiind atrăgătoare mai multe șanse de promovare și salarii mai mari.
Peste 80% dintre respondenți cred că oamenii atrăgători avansează mai ușor în carieră;
Cei care se consideră extrem de atrăgători câștigă cu aproape 20.000 de dolari mai mult pe an decât colegii lor;
Peste 80% dintre angajați își percep colegii care au mai multă grijă de imaginea lor ca fiind mai competenți și mai profesioniști;
În timp ce 3 din 5 angajați entry-level se consideră atrăgători, aproape toți liderii intervievați și-au atribuit un scor de cel puțin 7 din 10 pe scara atractivității.
Per ansamblu, tratarea atractivității ca o „monedă” la locul de muncă poate duce la dezechilibre de putere, hărțuire și decizii de promovare părtinitoare. Aproape 70% dintre angajați au fost martori la discriminare bazată pe aspectul fizic.
Într-o piață a muncii în care vorbim tot mai mult despre competență și diversitate, studiul ridică o întrebare importantă: cum pot crea angajatorii un mediu în care abilitățile și rezultatele contează mai mult decât imaginea? Tu ce zici?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Epuizarea nu se tratează cu pizza și traininguri.
Generația Z și Milenialii din Statele Unite experimentează cel mai înalt nivel de stres în jurul vârstei de 25 de ani, mult mai devreme comparativ cu generațiile precedente, care atingeau apogeul în jurul vârstei de 42 de ani.
Pentru tineri, stresul profesional, instabilitatea financiară și problemele legate de sănătatea mintală sunt principalele cauze ale burnoutului. Pentru Generația X și baby boomers, politica și sănătatea fizică sunt cele mai importante surse de stres. Burnoutul e amplificat și de costurile ridicate ale educației, datoriile acumulate în perioada studiilor și utilizarea constantă a rețelelor de socializare.
Mai mult, e o problemă destul de usturătoare pentru angajatori. Un angajat epuizat poate aduce o gaură de 21.000 de dolari anual, pe fondul scăderii productivității. Pentru o firmă cu aproximativ 1.000 de angajați poate ajunge la 5 milioane de dolari pe an.
Deși multe companii investesc în programe de wellness și traininguri, aceste soluții tratează simptomele, nu cauzele. Principalele probleme în abordarea (sau nu) a burnoutului sunt următoarele:
Soluțiile generice, nu personalizate – Burnoutul arată diferit de la o echipă la alta și de la o persoană la alta, așadar abordările standard nu sunt eficiente.
Lipsa recunoașterii angajaților – Angajații care primesc regulat apreciere sunt cu 73% mai puțin predispuși la epuizare.
Presiunea de a fi mereu disponibil – Mulți angajați se simt obligați să fie mereu disponibili, lucru care amplifică stresul. Managerii trebuie să fie atenți la echilibrul dintre muncă și timpul liber al oamenilor.
Burnoutul nu se rezolvă prin beneficii superficiale, din pix, ci prin schimbări structurale care să sprijine angajații pe termen lung (redefinirea sarcinilor, setarea unor limite și altele).
Ce beneficii îi motivează cu adevărat pe angajații din România?
Nu e o surpriză că angajații pun tot mai mult accent pe echilibrul între viața profesională și cea personală, iar studiul Edenred Benefit inventariază fix acele beneficii care contează pentru aceștia. În România, cele mai apreciate beneficii sunt însă cele financiare, sub formă de vouchere valorice (91%), în timp ce 42% dintre angajați consideră timpul liber esențial, iar 38% valorizează asigurările de sănătate.
Dar ce beneficii își doresc angajații? 54% dintre angajații români declară că au nevoie de mai mult timp liber, wellness-ul este important pentru 41% dintre respondenți, iar dezvoltarea profesională pentru 38%.
Studiul măsoară și impactul acestor beneficii asupra productivității, iar la nivel local, rezultatele sunt surprinzătoare. Impactul timpului liber asupra productivității este mult mai evident în România (65%) față de 46% la nivel global. Totuși, 62% dintre angajații români preferă beneficii financiare pentru a fi productivi, iar 53% pun accent pe siguranța oferită de asigurări.
Ineditul constă în contrastul dintre dorința de timp liber pentru creșterea productivității și preferința pentru beneficii financiare și siguranță, ceea ce subliniază complexitatea așteptărilor angajaților din România. Așadar, cel mai simplu ar fi să întrebăm oamenii ce vor, ce nevoi au, ce-i face fericiți și ce le ușurează viața.
Angajații resimt tensiunile politice și incertitudinea economică.
Aproape jumătate dintre angajații americani simt că primele luni ale anului 2025 sunt mai instabile decât perioada pandemiei, pe fondul evenimentelor geopolitice, al tensiunilor politice și al incertitudinii economice, conform unui studiu recent.
Mai mult, 75% dintre angajați simt că starea lor de spirit s-a deteriorat și își doresc sprijin suplimentar din partea angajatorilor, în special sub forma specialiștilor care îi pot ajuta să gestioneze temerile privind situația politică. Aproape 96% dintre angajați sunt afectați de tulburările politice și globale, iar 74% consideră că acestea pot crește riscul de burnout.
În ciuda eforturilor depuse de companii, 58% dintre respondenți cred că inițiativele și acțiunile menite să sprijine sănătatea mintală sunt superficiale, iar 74% le consideră insuficiente. În plus, peste 60% dintre respondenții din Generația Z ar fi dispuși să își schimbe locul de muncă dacă angajatorii nu fac ceva concret pentru a-i sprijini în acest context global dificil. Iar sprijinul nu constă într-un alt webinar de mindfulness.
📜 Scurte și tari (II).
Bulgaria și România au cel mai mic număr de companii în domeniul culturii în UE. În 2022, în Uniunea Europeană existau 2,03 milioane de companii active în sectorul cultural – 6,3% din totalul companiilor din întreaga economie (industrie, construcții și servicii de piață). Cea mai mare pondere a companiilor din domeniul culturii în economiile naționale s-a înregistrat în Olanda (11%) și Suedia (10,8%), urmate de Slovenia și Lituania (8,9%) și Austria (8,1%). În contrast, în șase state membre, companiile din domeniul culturii reprezintă mai puțin de 5% din totalul firmelor: Bulgaria și Slovacia (3,1%), Polonia (4,3%), Grecia (4,7%), Danemarca și România (4,8%).
___
Croaţia, Polonia şi România, fruntașe în UE la creșterea costului cu mâna de lucru. În perioada octombrie-decembrie 2024, comparativ cu trimestrul patru din 2023, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Croaţia (13,9%), Polonia (13,8%), România (13,1%) și Bulgaria (13%). Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 10,3% în construcţii, cu 12,4% în servicii şi cu 11,4% în industrie. La nivelul Uniunii Europene, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 4,5% în construcţii, 4,2% în servicii şi cu 4,9% în industrie. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori.
___
Peste 565.000 de anunțuri publicate pe OLX în 2024 reflectă dinamica recrutării, așa cum se manifestă pe platformă, în special în zona joburilor operaționale și comerciale. Producția, logistica și transportul domină oferta. Salariul mediu net a depășit 1.000 de euro, dar inegalitățile persistă: în IT se câștigă peste 11.500 lei net, în timp ce în HoReCa sau industria textilă – doar 3.000 lei. În România au venit mai mulți oameni decât au plecat pentru al doilea an consecutiv, dar în 2024 am rămas pe locul patru de la coada UE la salariul minim brut: 743 euro pe lună (în ianuarie 2025 salariul a crescut la 811 euro).
___
Deutsche Bank concediază 2.000 de angajați în 2025. Concomitent cu concedierile va avea loc și o reducere „semnificativă” a numărului de sucursale, conform directorului executiv al băncii, Christian Sewing. Decizia vine în contextul în care cea mai mare bancă din Germania vrea atingă o serie de obiective financiare ambițioase până la sfârșitul anului. Concedierile, precum și închiderea sucursalelor, vor viza atât Deutsche Bank, cât și subsidiara sa, Postbank.
___
Criză de oameni în HoReCa din România. Deficitul de personal a ajuns la un nivel alarmant, spun patronatele din industrie. La nivel național, lipsa forței de muncă se ridică la 20-25%, iar în orașele turistice poate depăși 50% în sezon. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) cere măsuri concrete din partea statului: facilități fiscale pentru angajatori, politici publice care să încurajeze întoarcerea românilor plecați la muncă în străinătate și simplificarea procedurilor de recrutare a muncitorilor străini (deja peste 20% dintre muncitorii necalificați din industrie sunt străini). O țară care vrea turiști, dar nu investește în oamenii care-i servesc, își sabotează singură potențialul.
___
Siemens concediază 6.000 de angajați la nivel global, dintre care 2.850 în Germania, ca parte a unei restructurări ce vizează diviziile de automatizare industrială și infrastructură pentru încărcarea mașinilor electrice. Disponibilizările vor fi implementate treptat până în 2027. Totuși, compania continuă recrutările în alte domenii aflate în creștere, reprezentanții companiei precizând că numărul angajaților din Germania „tinde să rămână constant”.
___
16:39, noul out of office al angajaților americani. Ziua de lucru a angajaților din SUA este acum cu 36 de minute mai scurtă (-7%) față de anul 2022. Asta nu înseamnă că lucrează mai puțin, ci mai degrabă au devenit mai flexibili. Productivitatea a crescut cu 2%, iar mulți preferă să își organizeze munca în reprize scurte. Cu toate acestea, eficiența concentrării a scăzut la 62%, iar durata sesiunilor de concentrare s-a redus cu 8%. Cu toate acestea, 70% dintre angajați au modele de lucru sănătoase, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.
📖 Cartea câștigătoare.
Au vrut să schimbe lumea. Ei bine, au făcut-o, dar cu multe pagube. În „Burn Book”, Kara Swisher, o jurnalistă cu o carieră excepțională, ne dezvăluie cum cei mai puternici jucători din domeniul tech – de la Steve Jobs la Mark Zuckerberg – au transformat tehnologia într-un fenomen global, dar nu fără a lăsa în urmă o mulțime de daune.
Cu un ochi critic și o voce neîngrădită, Swisher ne oferă o cronică de insider despre cum inovațiile tech au schimbat lumea. Steve Jobs, Jeff Bezos, Elon Musk, Bill Gates, Sam Altman și Mark Zuckerberg sunt doar câțiva dintre cei pe care Swisher i-a făcut să-i treacă toate apele – la figurat, iar în cazul lui Zuckerberg, la propriu.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Am ales confuza, dar consider ca sunt si informata. Confuza am ales fiindca sunt foarte multe informatii, care, desi prezentate succint, uneori, sunt coplesitoare. In orice caz, citesc cu interes newsletter-ul in fiecare joi.
Am votat “informata” la poll, insa as fi votat si “confuza” pentru ca, uneori, chiar simt ca primesc un hațiș de informatii. Multe si diverse. Aproape ca ma copleșesc :) Desi, apreciez cu sinceritate toata munca depusa pentru asta!