#132: Deschidem Cutia Pandorei: abuzul la job provoacă tragedii; Glossingul - pozitivitatea toxică sau cum să ne mințim frumos; Liderii afacerilor globale pariază pe oameni: AI nu va înlocui echipele.
Bonus: 1 din 5 angajați e atât de copleșit de informații, încât visează la demisie; Pași mici, obstacole mari pentru femeile care vor carieră; Trăim în era muncii hibrid, dar șefii au rămas în trecut.
Servus! Îți mulțumim că ești aici cu noi, că ne citești și ne trimiți și altora. Ți-am pregătit o ediție puternică, poate dificil de digerat, dar esențială pentru a deschide un dialog sincer despre muncă, oameni și cum putem construi împreună un mediu în care să ne simțim bine cu adevărat.
Glossingul: hainele cele noi ale împăratului de corporație.
Glossingul (sau cum i-am putea spune în limba română - „cosmetizarea realității”) e o formă de pozitivitate toxică tot mai des întâlnită în mediile de lucru. Acest comportament implică minimalizarea sau ignorarea de-a dreptul a emoțiilor negative, iar efectele sale pot fi dezastruoase atât pentru angajați, cât și pentru companii.
Acest comportament se răspândește adesea de la conducere, creând o cultură a fricii. Dacă liderul își ascunde emoțiile și spune doar că „totul este bine”, mesajul transmis angajaților este că ar trebui să se comporte și ei la fel. Deși managerii ar putea crede că această atitudine menține moralul ridicat, protejând angajații de vești proaste și stres, efectul este unul fix opus. Semnele unei echipe afectate de „glossing” includ lipsa discuțiilor despre problemele dificile sau tendința de a vorbi despre acestea doar în absența șefului.
Ce ar trebui să știe de fapt managerii e că angajații apreciază onestitatea, chiar și în fața veștilor proaste. O comunicare transparentă îi ajută să se simtă implicați și în siguranță, încurajându-i să se exprime deschis și să colaboreze eficient. Altfel, riscăm să rămânem toți în fața unei oglinzi deformate, admirându-ne într-o formă care nu există.
O angajată se sinucide. Cauza: „ai 24 de ore să fii mai productivă sau îți dai demisia”.
La sfârșitul lunii august, o femeie în vârstă de 33 de ani din Timișoara, angajată la o multinațională, s-a sinucis după ce primise un ultimatum de la managera sa: să vină cu un plan de îmbunătățire a performanței personale sau să-și prezinte demisia „până la finalul săptămânii” (era joi - deci până a doua zi). Etichetarea ei ca angajat neperformant era artificială, iar rezultatele considerate slabe ale muncii ei erau rezultatul unui context economic nefavorabil și al unei evaluări subiective făcute de niște șefi care nu au aplicat niciun criteriu obiectiv. Femeia era cunoscută, inclusiv în interiorul firmei, ca fiind depresivă, şi fusese internată în trecut pentru tratament, spun relatările de presă.
Unul dintre colegii săi ne-a trimis zilele trecute o scrisoare, în care relata acest caz, pe care am decis s-o publicăm alături de câteva întrebări de la care ne dorim să pornim o dezbatere amplă. Tu ce părere ai: care este responsabilitatea socială a companiei și top managementului companiei multinaționale respective, în acest caz? Ce ar trebui să facem, concret, pentru ca astfel de situații să fie tratate cu mai multă omenie, cu mai multă grijă față de oameni, cu mai mult simț al responsabilității?
Acolo unde-i cap, tot omul rămâne centrul businessului.
Ce faci când vrei să vezi în ce direcție merge mediul de afaceri la nivel global? Întrebi 1300 de lideri de companii cu venituri de peste 500 de milioane de dolari. Asta face KPMG în raportul anual „Perspectivele CEO pentru anul 2024”.
În timp ce doar 72% sunt încrezători în direcția economiei mondiale, în scădere de la 93% în 2015, liderii sunt mai entuziasmați ca niciodată de puterea tehnologiei și de potențialul AI. Inteligența artificială rămâne principala prioritate în investiții, dar cu o majoritate care consideră că aceasta nu va avea un impact fundamental asupra numărului de locuri de muncă.
Asta înseamnă că AI nu va înlocui oamenii, ci dimpotrivă: 92% dintre lideri plănuiesc să-și mărească echipele în următorii trei ani (cel mai mare procent, din 2020 încoace). De ce? Pentru că liderii adevărați conștientizează că fără oameni bine pregătiți și cu abilități adaptate vremurilor, nici cea mai avansată tehnologie nu va putea să își atingă potențialul maxim. Succesul companiei nu vine din algoritmi, ci din oameni care știu să-i folosească inteligent, iar pentru asta trainingurile și învățarea continuă devin cheia succesului.
🔎 Meserii sub lupă: Professional Cuddler.
Adică o persoană angajată să ofere îmbrățișări și mângâieri, ca formă de terapie bazată pe atingere umană. Serviciul e căutat de persoanele care simt nevoia de conexiune sau care vor să reducă sentimentul de singurătate, anxietatea sau stresul.
Competențele necesare includ empatie și ascultare activă pentru a înțelege emoțiile și nevoile clientului, abilități de comunicare pentru a discuta deschis și a crea o atmosferă relaxată, respectarea limitelor personale pentru menținerea granițelor profesionale, compasiune, răbdare și abilitatea de a oferi siguranță și confort. Deși nu e nevoie de o certificare oficială sau de un curs reglementat internațional, există platforme care oferă traininguri sau workshopuri pentru a dezvolta aceste abilități.
Câștigurile unui professional cuddler variază semnificativ în funcție de zonă, popularitate și experiență. În SUA, tarifele pe oră variază între 40 și 80 de dolari. Unii profesioniști pot câștiga chiar mai mult, în funcție de cerere și de durata sesiunilor, care pot fi între o oră și câteva ore.
Uite ce spune o persoană care câștigă bani din îmbrățișări:
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.
📜 Scurte și tari (I).
Ești corect? Poftim, pedeapsă! Semnat, statul român. 9 din 10 antreprenori români consideră că amnistia fiscală este nedreaptă pentru cei care și-au plătit la timp obligațiile. Conform OUG 107/2024, toți contribuabilii cu datorii restante la 31 august 2024 pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților. De asemenea, firmele care au plătit la timp taxe vor primi o bonificație de 3% din impozitul pe profit sau venit. Antreprenorii cred că și cei care au plătit la termen ar fi meritat o reducere de 25% la impozite, similară celor cu restanțe, ceea ce generează un sentiment de inechitate.
___
Volkswagen plănuiește să dea afară până la 30.000 de angajați din Germania, pe fondul vânzărilor slabe și a presiunii de a se adapta la noile tehnologii. Compania va tăia și 20 de miliarde de euro din investiții, care mergeau inclusiv către cercetare și dezvoltare, și de unde ar putea pleca până la 6.000 de specialiști. Pentru România, unde industria auto este un sector cheie, mișcarea amenință să aibă consecințe indirecte, dar grave, afectând furnizorii și partenerii locali ai grupului german. Riscurile includ scăderea comenzilor și chiar pierderea de locuri de muncă pe piața auto locală.
___
Chinezii preiau controlul fabricilor Leoni din România – 12.000 de angajați sunt afectați. Acționariatul majoritar Leoni din România a fost preluat de grupul chinez Luxshare. Tranzacția, care include unități mari din Bistrița, Pitești și Arad, vine pe fondul unor concedieri masive și închideri de fabrici, cauzate de prăbușirea pieței auto electrice. Luxshare, specializat în conectori și electronice auto, vizează extinderea pe piețele internaționale prin preluarea Leoni, ceea ce ridică întrebări legate de viitorul angajaților și al industriei locale.
___
Ce îi motivează pe angajați și ce îi face loiali? Obiectivele clare, măsurabile și axate pe prioritățile companiei, evaluările făcute de manageri pricepuți și feedbackul regulat. Pe lângă bani, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională și cele de mobilitate profesională sunt printre cele mai importante, care cresc satisfacția și îi fac pe oameni să rămână mai mult timp într-o companie, conform unui studiu realizat de Gallagher pe 3.500 organizații americane.
___
Naționala de dezbateri a României este una dintre cele mai puternice din Europa. A participat în ultimii șase ani la Campionatul Mondial și la cea mai mare competiție din Europa, a ajuns în repetate rânduri în fazele finale și a obținut chiar și titlul de campioană. Un meci de dezbateri este disputat între două echipe a câte trei persoane, una care susține moțiunea și una care i se opune. Participanții sunt evaluați după conținut, stil și strategie, iar câștigătorii sunt aleși de juriu. În ciuda reticențelor, dezbaterile au un impact pozitiv vizibil: îi pun pe elevi în contact cu zeci de subiecte noi, îi forțează să analizeze în profunzime, să gândească critic modul în care o măsură afectează diferite părți ale societății, să analizeze impactul, să ia în considerare dilemele morale, ba chiar să înțeleagă și părțile cu care nu sunt de acord.
___
1 din 5 angajați este atât de copleșit de volumul de informații, încât ia în considerare demisia. Un sondaj realizat pe 1.000 de americani arată că 83% se simt copleșiți de volumul de informații de care au nevoie pentru a-și face treaba, iar 55% declară că sunt mai predispuși să facă greșeli din cauza stresului. În plus, trei din patru se confruntă cu dificultăți în a se menține la curent cu informațiile esențiale.
___
Pe tine ce te face fericit? „Mă voi bucura foarte mult atunci când o idee născută în România va cuceri lumea, ca urmare a muncii noastre!” - așa a răspuns Doru, iar pe noi ne-a inspirat să-l (re)descoperim prin intermediul acestui interviu. Așa-i că optimismul e molipsitor?
___
Pregătim un super-proiect multimedia, nou-nouț și foarte puternic, care aduce în centrul atenției modelele de performanță, oamenii și echipele remarcabile din România. Știm cât de mult bine pot face veștile bune și exemplele pozitive, așa că le vom transforma într-o platformă de educație, conectare, învățare, colaborare și informație care va fi de folos pentru zeci de mii de oameni buni, încă de la start. Lansăm imediat, în octombrie, stai pe recepție, dar între timp ajută-ne, spunându-ne: Ce om, companie, produs sau serviciu din România crezi că este remarcabil? Ce model excepțional ai descoperit și ai vrea să afli mai multe despre el?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
Violența obstetrică, cruzimea din spatele ușilor spitalelor.
Violența obstetrică – o formă a violenței de gen – este experimentată foarte des de mame în timpul sarcinii, a nașterii și după. Aproape jumătate dintre femei au auzit acest termen, dar nu prea știau ce înseamnă și nici nu se consideră victime. Totuși, când conceptul le-a fost explicat, femeile au recunoscut un spectru larg de fenomene ca fiind forme ale violenței obstetrice, arată Asociația Moașelor Independente într-un raport de cercetare.
Controalele abuzive, atitudinea nepotrivită a personalului medical, lipsa intimității, lipsa administrării de analgezice, atunci când chiar ar fi fost nevoie, și manevrele fără consimțământ sunt cele mai cunoscute forme de violență obstetrică. Pe de altă parte, lipsa opțiunii de a avea partenerul sau persoana de sprijin prezent/ă în travaliu și la naștere, lipsa accesului la consultații gratuite, decontate, în sarcină și după sau timpul insuficient pentru consultații nu au fost recunoscute ca practici neadecvate de aproape jumătate dintre femeile incluse în cercetare.
E important să ne amintim și că, la nivelul UE, una din trei femei a fost victima violenței psihice sau sexuale. Acest adevăr dureros reiese din interviurile realizate cu 42.000 de femei din toate țările membre. Dacă vrei mai multe informații, uite aici cel mai recent raport privind drepturile fundamentale.
Femeile pe piața muncii: progrese timide, cu pași mărunți.
Women in the Workplace este cel mai mare studiu despre femeile din corporațiile americane. La a 10-a ediție, raportul din 2024 analizează progresul din ultimul deceniu, implicând 281 de companii și peste 10 milioane de angajați. Studiul a inclus 15.000 de respondenți și interviuri cu femei din diverse categorii, inclusiv femei de culoare, LGBTQ+ și cu dizabilități. Niște concluzii importante din această cercetare:
Tot prost stăm la reprezentare: Companiile au luat măsuri pentru a sprijini avansarea femeilor, dar reprezentarea acestora în poziții de conducere a stagnat. În 2024, doar 78% dintre companii prioritizează diversitatea de gen, o scădere de la 88% în 2017.
La fel și la capitolul ghidaj managerial: Mai puțin de jumătate dintre femei primesc ajutor din partea managerilor pentru promovare. Femeile de culoare primesc și mai puțin sprijin, ceea ce le dezavantajează în carieră.
Crește sprijinul pentru părinți: Tot mai multe firme oferă acum beneficii pentru părinți și îngrijitori, un sprijin esențial pentru femei, care de obicei au mai multe responsabilități de acest fel decât bărbații.
Avem mai multă flexibilitate la muncă: 80% dintre angajați consideră că flexibilitatea muncii s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Acest aspect este esențial pentru femei, care au sesizat o productivitate crescută și o reducere a epuizării.
Experiențele marcate de microagresiuni nu s-au îmbunătățit. 28% dintre femei recunosc aceste microagresiuni, aproape similar cu procentul de 33% din 2019. Femeile LGBTQ+ și cele cu dizabilități sunt cele mai afectate.
Reducerea programelor de dezvoltare: Firmele au raportat o scădere a programelor de dezvoltare profesională, mentorat și sponsorizare pentru femei. Procentul programelor de sponsorizare a scăzut de la 31% în 2017 la 16% în 2024.
Aceste concluzii arată că, în ciuda multitudinii de proiecte lansate și a eforturilor declarate, încununate de progrese timide, ultimii ani nu au adus îmbunătățiri notabile în ceea ce privește șansele femeilor.
📜 Scurte și tari (II).
Facturile la energie nu pot susține tranziția verde: gospodăriile din întreaga lume, la limită. Peste jumătate dintre gospodăriile lumii refuză sau nu pot plăti facturi mai mari la energie pentru a susține investițiile necesare combaterii schimbărilor climatice, arată un nou studiu global. Contextul economic e deja fragil: 37% dintre consumatori se luptă cu plata facturilor la energie. Dar 29% – majoritar tineri din mediul urban – sunt dispuși să plătească mai mult pentru energia verde. Lipsa banilor ridică îngrijorări justificate, sub forma unui cerc vicios: dacă nu se iau măsuri rapide, costurile energiei ar putea să se dubleze până în 2050, împovărând și mai mult bugetele precare din gospodării.
___
Angajații Radioului Public, la capătul răbdării: fac grevă pe 1 octombrie, după luni de negocieri fără rezultate. Peste 300 de angajați au semnat deja pentru greva generală, acuzând salarii extrem de mici și inechități majore. „Nu mai vrem să fim mințiți! Suntem cel mai ascultat radio regional și cu angajați plătiți la minimul din SRR”, a declarat liderul sindical Ion Poenaru. Revendicările sunt numeroase – din 27 propuneri aduse conducerii, niciuna nu a fost soluționată. În timp ce managerii câștigă până la 25.000 de lei pe lună, jurnaliștii cu studii superioare abia ajung la 4.000 de lei.
___
Pui inițiativele DEI în cui, își iau la revedere și angajații. 80% dintre angajații LGBTQ+ se declară oficial împotriva companiilor care nu mai sprijină diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI), arată un studiu recent. Mai mult, aproximativ 20% dintre angajații LGBTQ+ ar demisiona sau și-ar căuta alt loc de muncă dacă angajatorul ar renunța la politicile DEI, în timp ce o treime nu și-ar mai da interesul, pur și simplu. Deși unii angajați consideră că multe dintre politici sunt „de formă”, cei mai mulți dintre ei apreciază companiile care întreprind astfel de acțiuni.
___
Boeing a trimis zeci de mii de angajați acasă, în concediu fără plată, după o grevă majoră la fabricile din Seattle şi Oregon.
___
Rămâi fără job și primești sfatul ăsta: „Du-te la plajă pentru un an sau condu un Uber”. Cum reacționezi? Sfatul îi aparține lui Chris Deering, fost președinte la Sony, care le recomandă celor concediați din industria tech să se relaxeze până se redresează piața. Aproape 645.000 de angajați din tech au fost concediați anul trecut (20.000 numai din industria de gaming). Comentariile sale au stârnit însă reacții mixte, subliniind nevoia unui sindicat puternic.
___
După București, Clujul are cele mai mari salarii. Câștigul salarial mediu brut în luna iulie 2024 a fost, în Cluj, de 9.948 de lei, respectiv 6.106 lei salariul net, potrivit Direcției Județene de Statistică. Salariul mediu brut a crescut cu 140 lei față de luna precedentă și a fost mai mare cu 933 de lei față de luna iulie a anului trecut. Cele mai mici salarii nete s-au înregistrat în județele: Harghita, Hunedoara și Teleorman.
___
Imigranții: oportunitate sau amenințare? Conform unui sondaj INSCOP Research, 68,1% dintre români văd imigranții ca fiind o oportunitate economică - în sensul că ocupă joburile neatractive pentru localnici. Totuși, 25,1% îi consideră o amenințare și se tem că au venit să le ia locurile de muncă. Tinerii între 18 și 29 de ani susțin în proporție de 78,5% imigranții, în timp ce în mediul rural susținerea scade la 60,1%. Aproape 67,4% doresc stimulente financiare pentru a încuraja românii din diaspora să se întoarcă, iar 31,5% se opun. Deși percepțiile asupra imigranților sunt împărțite, tendința e clară: generația tânără vede în diversitate o oportunitate și, în general, românii manifestă deschiderea de a „împărți o pâine” cu străini.
___
📊 Cum a evoluat anul acesta venitul celor care lucrează în IT: date extrase din sondajul nostru publicat în ediția de săptămâna trecută, pe Linkedin și Reddit.
Cât de în siguranță se simt europenii în orașele lor?
O plimbare pe timpul nopții poate fi plăcută, însă Europa nu ne garantează doar străzi lipsite de pericole. Sentimentul de siguranță variază în funcție de oraș. Cele mai mari scoruri sunt în Ljubljana, Oviedo și Copenhaga, cu 87% dintre oameni care se simt în siguranță noaptea. La polul opus, în Roma, doar 38% dintre respondenți au declarat că au această senzație. Nu e greu de intuit că femeile din Europa se simt mai puțin în siguranță decât bărbații, iar orașele mici par să fie un adăpost mai primitor pentru locuitori.
România are diferențe majore între orașe: 80% dintre locuitorii Clujului simt că trăiesc într-un mediu sigur, în timp ce în București procentul general este de doar 58% (cu diferențe semnificative și între sectoare). Sondajul a fost realizat anul trecut de către IPSOS și cuprinde și alte aspecte interesante despre calitatea vieții în orașele europene. În fiecare oraș au fost intervievați cel puțin 839 de locuitori, cu un total de 71.153 de interviuri realizate.
Dar unde se simt oamenii cel mai singuri? Potrivit aceleași cercetări, niciun oraș din România nu figurează în acest top. Dimpotrivă, Clujul se remarcă printr-unul dintre cele mai scăzute „scoruri de singurătate”, cu doar 8%. Tu cum simți orașul după apus?
Firmele care impun prezența la birou, dinozauri printre noi.
Am scris în ediția trecută a newsletterului că Amazon le cere angajaților ca din ianuarie să fie prezenți la birou 5 zile din săptămână. Cam asta e perspectiva celor mai mulți lideri de business. Conform celui mai recent raport global al KPMG, 83% dintre liderii companiilor cu venituri de peste $500 milioane prevăd o revenire completă la birou în următorii trei ani, față de 64% în 2023. Doar că perspectiva angajaților e diferită, dacă întreabă cineva.
Conform PwC, care a întrebat peste 20.000 de lideri, manageri HR și angajați, oamenii care lucrează hibrid se simt mai incluși și mai productivi decât cei care stau la birou permanent. Ba chiar raportează cele mai ridicate niveluri de satisfacție. Raportul concluzionează: „Ideea că este necesar să fii la fața locului toată ziua pentru a construi și susține o cultură puternică este un mit.” Mai mult, angajatorii care le impun cerințe stricte angajaților, precum prezența la birou, riscă să piardă talentele, să afecteze bunăstarea angajaților și să submineze performanța financiară, susține Sir Cary Cooper, profesor de psihologie organizațională la Alliance Manchester Business School care a inventat termenul „prezențialism” în anii 1980.
În cazul Amazon, anunțul privind RTO poate fi de fapt un joc de negociere. Ceri 5 zile la birou, ca să obții 3. Crezi că e un târg bun?
💡 Uite ce fain: Gândești ca un om de știință = ai succes.
Studiile confirmă că Adam Grant are dreptate: gândirea științifică poate crește succesul în afaceri. Alegerea modestiei în locul mândriei și a curiozității în locul convingerii, căutarea motivelor pentru care ai putea să greșești, nu doar a celor pentru care trebuie să ai dreptate, plus testarea continuă a ipotezelor, sunt ingrediente esențiale pentru a deveni mai inteligent și mai performant, atât la nivel personal, cât și profesional.
Un studiu realizat pe 759 de startup-uri din Milano și Londra arată că fondatorii care aplică metoda științifică, adică testează și rafinează continuu ideile, câștigă mai mult și au mai mult succes. De exemplu, 25% dintre high performeri au generat în medie cu 28.000 euro mai mult decât ceilalți, iar între primii 5% și ceilalți diferența a fost de 492.000 euro.
Gândirea științifică presupune: formularea teoriilor și a ipotezelor, testarea lor și adaptarea în funcție de rezultate. Acest tip de gândire flexibilă și deschisă la schimbare contribuie la decizii mai inteligente și succes pe termen lung.
📖 Cartea câștigătoare.
Ingredientul productivității, al dezvoltării și implicării este să-i ajuți pe oameni să ofere tot ce e mai bun. Cum faci asta? Aplicând principiile și practicile modelului GROW și găsind răspunsuri la întrebările tale din studiile de caz prezentate în „Coaching pentru performanță” de către Sir John Whitmore și Tiffany Gaskell. Spor la citit!
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești. Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil ești un fan adevărat, așa că ne poți susține aici.
Foarte trist...ar fi trebuit apelat la ajutorul unui avocat,parerea mea si data firma in judecata pentru hartuire si concediere ilegala, pt ca asta urma sa se intampla cred...pacat ca nu mai exista sindicate...angajatii ar trebui sa aiba acces la informatii legale, consiliere obiectiva, dinafara companiei pentru a avea un suport real in acest gen de situatii. Sau ceva asociatii unde se pot cere sfaturi,dar asta e mai mult pe parte profesionala cred, dar clar e o lipsa acuta de suport lega sau acces facil la informatie si de aceea se intampla multe ilegalitati si abuzuri, drepturile angajatilor nu sunt respectate mai deloc. Nu cunosc situatia aceasta, direct,
dar nu cred ca ca doamna era incapabila si ineficienta, cum au lasat angajatorii impresia, daca chiar nu o interesa jobul si traseul ei profesional, nu cred ca recurgea la acest gest extrem,chiar daca avea in istoric problemele cu depresia...sincere condoleante familiei. Cred ca avem dreptul sa stim despre ce firma este vorba pentru a fi in garda si de asemenea cred ca informatiile despre toate firmele care comit altfel de abuzuri ar trebui sa fie facute publice... macar daca decizi sa lucrezi pentru companii care permit angajatilor/managementului astfel de comportament/abuzuri, sa fie in cunostinta de cauza...si angajatii ar trebui sa lase review-uri companiilor pt care au lucrat sau lucreaza , pe site-uri de genul Glassdoor sau TrustPilot...macar atat. Nu toti avem aceeasi putere mental din pacate si reactionam diferit la astfel de abuzuri. Niciun job nu e mai important decat sanatatea noastra mentala sau viata noastra, asta ar trebui sa stie oricine mereu. Doar ca societatea (aici intrand si colegi, cunostinte, prieteni, familie din pacate) te catalogheaza drept ratat, lenes sau mai stiu eu ce alte apelative daca nu performezi maxim la job si esti concediat sau alegi tu sa pleci. Cred ca autorii morali sunt mai multi in acest gen de situatii.
Este ilegal sa dai o persoana afara pe motivul sanatatii mintale fara motive intemeiate si fara acomodari cat de cat rezonabile pentru angajat cum ar fi incurajarea zilelor libere, oferirea de sprijin si consiliere, delegarea sarcinilor, discutiile deschise lipsite de prejudecati. Eu am lucrat la o companie in strainatate unde s-au facut intotdeauna acomodari cat de cat ok. Demisionarea este decizia angajatului in acest caz. Eu singura am demisionat pe motivul ca tot ceea ce faceam nu era de folos chiar si am fost data sa lucrez sub o mentora care m-a lasat pe dinafara. Am discutat asta si am cerut sa fiu mutata de pe proiect luni de zile dar nu erau locuri libere pe alte proiecte. Din pacate, chiar si acomodarile precizate sunt abia minimul de bun simt. Daca un angajat are atatea probleme in viata personala si de familie care sa ii deterioreze stabilitatea interiora, faptul ca il mai si incarci exagerat cu sarcini inutile ori il excluzi si el simte ca stagneaza si nu are niciun rost in jobul ala chiae nu il ajuta si ii provoaca mai mult rau. Din pacate, exista politica si in birou, unii oameni sunt favorizati, sunt extrem de vocali, se impun si o duc bine. Se poarta cu 'te rog fa partea ta dar nu ma calca pe papuc ca ma deranjeaza'. Ar fi foarte bine daca s-ar lucra la dezvoltarea angajatului si incluziunea sa in diverse echipe, sa dezvolte mai multe abilitati si sa se simta sprijinit, ca are un rost si ca are o contributie si un impact pozitiv prin ceea ce face. Daca stii ca angajatul tau trece printr-o perioada dificila, nu ii dai ultimatum, e ilegal si inuman.