#131: Întrebarea zilei: scad salariile din IT cu 25%?; Angajații români pot acum câștiga procese prin probe audio; Parada stăpânilor: Amazon cere prezența la birou 5 zile pe săptămână.
Bonus: Productivitatea, mimată de 50% dintre angajați și manageri; O româncă e noul Comisar European pentru Oameni, Competențe și Pregătire; MEI – salvarea recrutărilor sau discriminare mascată?
Servus. Ajungem azi în inboxurile a 8570 de oameni, cu știri proaspete. Îți mulțumim că ne citești, fie că faci asta de la primele ediții, fie că ne-ai descoperit mai de curând. Fă-le și prietenilor tăi cunoștință cu noi! Să vă fie de folos!
Fauxductivity: cum ne prefacem că muncim, de dragul aparențelor.
Problemele privind productivitatea continuă pentru cei care lucrează hibrid, iar fenomenul „fauxductivity” — adică teatrul productivității — devine tot mai răspândit. 50% dintre manageri cred că angajații lor se prefac că lucrează, iar 40% dintre manageri recunosc că și ei fac același lucru, conform unui sondaj recent realizat în SUA.
În plus, 40% dintre angajați simt că merg la birou doar pentru a fi văzuți de șefi și aproape 30% dintre cei care lucrează de acasă fac eforturi conștiente pentru a arăta că sunt prezenți. Cei de la birou planifică întâlniri fictive sau plimbă hârtii între birouri doar ca să dea bine în fața șefilor, pe când angajații care lucrează remote își păstrează statusul „activ” pe Slack sau trimit emailuri programate, să pară ocupați de-a lungul întregii zile.
Lipsa unor criterii clare pentru majoritatea rolurilor transformă productivitatea în ceva dificil de evaluat, iar managerilor le este greu să stabilească așteptări clare. Mai mult, culturile organizaționale în care nu există recunoaștere și apreciere pentru munca efectuată contribuie la acest fenomen. Soluția constă în stabilirea unor așteptări clare privind rezultatele, nu prezența, și definirea productivității în contextul modern al muncii.
Ne pregătim de o prăbușire cu 20-25% a salariilor din IT?
Știm deja că industria IT trece printr-o transformare, dar este prima dată când se vorbește concret despre o scădere a salariilor. Companiile mari din IT, care au apelat inițial la serviciile angajaților din India pentru servicii mai ieftine, au revenit cu proiecte și pe piața de la noi, dar la prețuri mai mici, spun oamenii din industrie. Și se pare că și eficientizarea muncii prin AI a atras după sine bani mai puțini pentru oameni.
„Salariile care erau pe la 1000€, sunt probabil acum pe la 800€. Salariile care erau la +5000€, poate că au scăzut puțin mai mult de 20%.”, spune Mihai, programator cu 20 de ani experiență.
Companiile IT sunt afectate de criza economică globală și chiar fac restructurări. Conform layoffs.fyi, din 2022 încoace au fost concediați peste jumătate de milion de oameni din 2.693 de companii. Ce roluri sunt mai afectate de concedieri? Avem răspunsul în analiza de aici:
Un manager de produs are de 2,6 ori mai multe șanse să fie afectat decât un inginer;
Un designer are de 2,3 ori mai multe șanse să fie afectat decât un inginer;
Un cercetător are de 3,6 ori mai multe șanse să fie afectat decât un inginer;
Iar un analist de date are aceleași șanse să fie afectat cu cele ale unui inginer.
Cum s-a ajuns aici?
În timpul pandemiei, multe companii au angajat pe bandă rulantă pentru a face față cererii crescute de servicii și produse digitale. Au anticipat greșit o creștere continuă pe termen lung și au extins echipele fără prea multă planificare. Când lucrurile au început să revină la normal, creșterea nu s-a mai materializat, iar companiile au rămas cu prea mulți angajați, mai ales în domenii precum managementul de produs, cercetarea și designul.
E important totuși ca cei afectați să înțeleagă că deciziile de concediere au fost luate pe baza schimbărilor din piață și a presiunilor financiare, și nu sunt vina lor.
Angajații pot acum folosi în instanță înregistrările audio.
Curtea de Apel București a stabilit prin Decizia nr. 39 că:
„Înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop.”
Asta înseamnă o victorie pentru angajații care treceau prin abuzuri și nu puteau folosi în instanță astfel de probe decât dacă decidea judecătorul că pot face asta. De multe ori, departamentele HR ale angajatorilor invocau legislația referitoare la GDPR pentru a le interzice angajaților să înregistreze convorbirile purtate cu reprezentanții firmei, mai ales în situații de negociere sau conflictuale. De acum înainte, acest „truc” nu mai funcționează, iar angajații își pot apăra drepturile și interesele folosind și înregistrările audio, ca practică juridică standardizată.
România va deține postul de Comisar European pentru Oameni, Competențe și Pregătire.
Reprezentanta României, Roxana Mînzatu, va fi în următorii cinci ani Comisarul European pentru Oameni, Competențe și Pregătire și unul dintre cei șase Vicepreședinți ai Comisiei Europene, un echivalent al Guvernului Europei Unite. Din această funcție, Roxana Mînzatu va coordona Portofoliul Socio-Profesional al UE, care are o alocație bugetară de circa 20% din bugetul total, și programele de calificare și reconversie profesională pentru întreaga economie UE.
„Portofoliul Social include gestionarea a 20% din bugetul multianual al UE. Ne uităm în primul rând la Fondul Social European Plus (FSE+), care are 143 de miliarde de euro, anvelopă la nivel european. Nu se poate vorbi de relansarea competitivității economice fără a investi în lucrători, în calitatea activităților, dar și în relațiile de muncă și climatul la locul de muncă. Nu se poate vorbi de competitivitate dacă nu ai o protecție socială adecvată, dacă nu te uiți la competențele necesare pentru piața muncii, care este într-o mare dinamică, și dacă nu reușim să acoperim deficitul de forță de muncă, să atragem talente, să lucrăm mai mult pe zona de tineri, unde avem un șomaj atât de ridicat. Tinerii ar putea fi integrați pe piața muncii pentru a acoperi o parte din deficit. Sunt competențe esențiale”, a declarat Roxana Mînzatu.
Roxana Mînzatu are 44 de ani, a fost președinte al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene și ministru al fondurilor europene. Între 2016 și 2024 a fost deputat PSD de Brașov. Este licențiată în Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (1998-2002), cu un master în Integrare Europeană (2003-2005) la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir.
🔎 Meserii sub lupă: Tester de tobogane acvatice.
Testerii de tobogane sunt persoane angajate să evalueze toboganele din perspectiva siguranței, vitezei și experienței generale a utilizatorului. Pe lângă faptul că e necesar să știe să înoate, aceștia trebuie să aibă pregătire vastă, care include certificări în siguranță, cursuri de prim ajutor (resuscitare cardio-pulmonară) și abilități tehnice. Uneori, aceste roluri sunt temporare sau fac parte din diverse campanii de marketing.
În SUA, salariul mediu anual al unui tester este de aproximativ 31.000 dolari, începând de la 24.000 dolari pentru începători și ajungând până la 47.000 dolari pe an pentru cei cu experiență. Salariile variază și în funcție de țara în care activează. Angajații primesc bonusuri în funcție de orele suplimentare, alte certificări relevante și experiență (spre exemplu în designul toboganelor ori testarea calității apei).
Uite aici cum arată o zi din viața unui tester de tobogane. Te dai o tură? 🛝
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari (I).
Campionii inovării cresc în sălile de jocuri video. Gamerii ar putea fi liderii ideali al viitorului, susțin unii experți. De ce? Jocurile îi învață să dezvolte strategii complexe, să se descurce în situații neprevăzute, să ia decizii sub presiune și să colaboreze eficient - fix calitățile necesare într-o echipă de business. Mai mult, reziliența, cunoștințele tehnice și înclinația spre inovație le sunt trăsături comune, iar aceste abilități îi transformă într-o zonă de talent poate (încă) neînțeleasă, dar valoroasă pentru orice companie. De exemplu, Nathan Owolabi a obținut un contract la clubul de fotbal Bromley, datorită abilităților demonstrate în jocul Football Manager 2024, prin aplicarea strategiilor din joc pentru a aduce succes real clubului.
___
Sătul să cari sticlele la magazin? S-a lansat o aplicație pentru reciclarea de acasă. Un startup românesc a creat aplicația Reverse PET, care ajută oamenii să recicleze ambalajele cu garanție mai ușor. Dacă ai sticle de reciclat, te înregistrezi în aplicație, introduci adresa ta și câte sticle ai, iar un „colector” vine să le ridice de la tine. Tu primești 0,20 RON pe sticlă, iar colectorul câștigă 0,25 RON pentru fiecare sticlă ridicată.
___
România are cea mai mică rată de locuri de muncă vacante din UE – doar 0,7%. Conform Eurostat, în al doilea trimestru din 2024, țara noastră se află sub media din zona euro (2,6%) și cea din UE (2,4%) în ceea ce privește rata locurilor de muncă neocupate.
___
Telefonul mobil nu ne îmbolnăvește. Cea mai amplă cercetare de până acum a examinat peste 5.000 de studii inițiale desfășurate între 1994 și 2022 și a concluzionat că nu există nicio legătură între utilizarea telefoanelor și riscul de cancer cerebral sau alte tipuri de tumori la cap și gât, chiar și în cazul folosirii pe termen lung. Asta nu înseamnă că ar fi bine să începi să dormi cu telefonul sub pernă, evident – e suficient că îl avem lipit de mână în timpul zilei.
___
Samsung se pregătește să renunțe la 30% dintre angajații de la nivel global. Concedierile vor afecta departamentele de vânzări, marketing și administrație, în special în America, Europa, Asia și Africa și sunt plănuite a fi realizate până la sfârșitul anului. Compania susține că sunt doar ajustări de rutină, care au ca scop eficientizarea operațiunilor. Decizia vine pe fondul presiunilor ridicate din industria cipurilor, unde Samsung întâmpină dificultăți în a se redresa, și în fața competiției cu Apple și Huawei pe piața smartphone-urilor.
___
Cum arată o familie, privită dintr-o perspectivă economică? Un articol care rezolvă ecuația de familie și ne arată (obiectiv) ce costuri și beneficii sunt într-o căsătorie. Hint: O relație eficientă depinde de compatibilitatea partenerilor în termeni de valori și preferințe, nu doar de iubire.
___
Campanie inedită pentru extinderea concediului de paternitate în Marea Britanie. Inițiativa „The Dad Shift”, propusă de activiști, cere extinderea concediului de paternitate în UK, unde tații primesc doar două săptămâni de concediu, plătite cu £184 pe săptămână (cel mai puțin din Europa). Prin imagini cu statui ale unor figuri celebre transformate în tați, campania atrage atenția asupra nevoii de mai mult sprijin pentru părinți - indiferent de sexul lor.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
MEI vs DEI: salvarea pentru HR sau meritocrație riscantă?
Climat global pare tot mai critic la adresa programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), astfel că un nou model de recrutare capătă popularitate, prin promisiunea unei noi ere a eficienței, promovată deja de figuri precum Elon Musk și Alexandr Wang. Cu acronimul MEI (care vine de la merit, excelență și inteligență), modelul implică angajarea exclusiv pe baza talentului și performanțelor individuale, fără accentul pus pe diversitate și incluziune. Ideea pare promițătoare, dar ridică o întrebare pertinentă: poate MEI să înlocuiască DEI fără a perpetua exact aceleași prejudecăți pe care DEI încearcă să le elimine?
Deși susținătorii MEI afirmă că sistemul asigură obiectivitate și performanță maximă, criticii avertizează că riscă să adâncească inegalitățile și să creeze un mediu exclusivist, în care doar anumiți oameni pot accede la oportunități. Și asta nu sună prea bine, în contextul în care studiile recente demonstrează că angajatorii sunt de zece ori mai predispuși să contacteze candidați care sunt (sau par) albi, în comparație cu cei de culoare, chiar dacă au aceleași calificări.
Din punct de vedere al avansării profesionale, ideea unui sistem meritocratic pare să aibă sens. Un studiu MIT din 2022 constata că femeile aveau cu 14% mai puține șanse să fie promovate, deși obțineau scoruri mai bune decât bărbații la evaluările de performanță. Prin urmare, aplicarea principiilor MEI în procesul ar putea contribui la reducerea acestor inechități.
În România, jumătate dintre adulți se simt discriminați. Un studiu recent arată că 23% dintre români se simt discriminați pe baza vârstei, 18% pe baza venitului, 14% a ocupației și 13% a genului. Situațiile în care românii se confruntă cel mai des cu discriminarea includ: interviurile de angajare, mediul de muncă și avansările. Mai mult, tinerii se simt dezavantajați pentru că sunt etichetați drept lipsiți de experiență, iar persoanele vârstnice întâmpină probleme în a fi considerați angajabili.
În concluzie, are șanse să prindă acest model de angajare în HR? Specialiștii sunt sceptici. Deși MEI poate funcționa în evaluarea performanței, este improbabil ca acest model să înlocuiască DEI, având în vedere nevoia continuă de a combate prejudecățile și discriminarea din procesele de angajare. Chiar și SHRM (Society for Human Resources Management) a fost aspru criticată recent pentru eliminarea conceptului de „echitate” din strategia sa DEI.
Tu ce crezi: consideri această perspectivă ca atrăgând după sine mai mult potențial sau mai multe pericole? În contextul social și cultural al României, o vezi drept o opțiune?
🌶️ Sweet & spicy.
😠 Șefu’ care taie chefu’: Când șefii simt că sunt stăpâni din nou, te cheamă obligatoriu la birou. Cazul Amazon.
Amazon impune, de anul viitor, prezența obligatorie a angajaților la birou pentru cinci zile pe săptămână. Gigantul își justifică mutarea prin nevoia de a consolida colaborarea directă, comunicarea între echipe și cultura de birou. În spatele acestei decizii, însă, se mai citește și semnalul că, cel puțin temporar, incertitudinile resimțite în piață au înclinat din nou balanța puterii în favoarea angajatorilor. Companiile își exercită autoritatea, mizând pe controlul direct și colaborarea fizică ca motor pentru eficiență. Însă întrebarea critică este: la ce cost?
Această schimbare ignoră realitatea că, în ultimii ani, multe echipe au dovedit că pot funcționa bine, fericit și productiv, din afara biroului. Prin forțarea unui regres la modelul clasic de lucru, riscul este ca angajații să-și piardă motivația și, în consecință, chiar productivitatea. Companiile care adoptă astfel de măsuri dure ar putea să se confrunte cu un val de demisii, frustrări și sabotaj pasiv. Să îți folosești forța pentru a controla oamenii poate părea că funcționează pe termen scurt, însă pe termen lung ți-ar putea distruge întreaga afacere, din interior.
📜 Scurte și tari (II).
3 din 4 tineri români (74.8%) care au absolvit forme de învățământ secundar sau terțiar în ultimii 3 ani au intrat pe piața muncii în anul 2023, potrivit Eurostat. Astfel, România se situează la finalul clasamentului în UE, cu aproape 10 puncte procentuale sub media de 83.5%. 22 dintre cele 26 de țări membre UE înregistrează rate de angajare ale adulților cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani de peste 80%. De remarcat este și faptul că cele mai mici rate de angajare sunt, în majoritatea țărilor, în rândul tinerilor care au terminat licee teoretice.
___
Următorul miliard de creatori calcă pe urmele Cenușăresei: nu mai vine din Silicon Valley, ci din China, India, Africa și alte regiuni în plină dezvoltare. Considerată până nu demult un imitator, China este acum un lider global în inovații tehnologice, cu realizări precum primul satelit cuantic sau cel mai rapid supercomputer din lume. Asia are deja piețe solide pentru creatorii de conținut, inclusiv un sector de live-commerce de 20 de miliarde de dolari în 2021. Occidentul încă le subestimează potențialul, însă mari companii precum McKinsey și Amazon încep să valorifice oportunitățile Sudului global.
___
Uite o resursă gratuită și valoroasă pentru orice jurnalist: Ghidul de investigații publicat de RISE Project. Este un manual care aduce în prim-plan tehnici moderne de investigație, sfaturi și exemple din lumea reală.
___
Un sfert dintre români n-au diplomă de bac, o rată dublă față de media OCDE (organizație care reunește cele mai multe dintre statele dezvoltate ale lumii și la care România dorește să adere), conform Raportului Education at Glance 2024. În același timp, tinerii fără liceu au o rată de angajare de doar 48%, față de cei aproape 80% în cazul celor care au terminat liceul sau o postliceală. OCDE recomandă creșterea cheltuielilor pentru educație: în timp ce unele țări au crescut cu 50% bugetul pentru educație, în România creșterea a fost de doar 9% - ce zici, se vede?
___
Tinerele din China angajează actrițe care joacă rolul unor personaje din filme sau anime pentru a ieși cu ele la întâlniri. Asta le scutește de complicațiile unei relații reale și le ajută să se concentreze pe carieră. Rămânem să ne întrebăm: ce efecte are această practică asupra capacității lor de a forma relații autentice și de a gestiona intimitatea emoțională?
___
Disneyland Paris pleacă în turneu de recrutare: caută 7.000 de angajați, dar reputația îi pune piedici. Disneyland Paris organizează sesiuni de recrutare în șapte orașe din Franța, Italia și Spania, pentru a acoperi miile de poziții deschise din hoteluri, restaurante și atracții și a putea gestiona cei 16 milioane de vizitatori anuali. Deși oferă un salariu de bază de 1.784,60 euro și promite beneficii și oportunități de avansare, reputația de angajator „nu tocmai empatic” și condițiile de muncă solicitante îi fac pe mulți să ezite.
Recalcularea pensiilor înainte de alegeri = haos, confuzie și multe controverse.
Această „revoluție" a pensiilor a crescut veniturile pentru 3,8 milioane de pensionari din totalul de 4,6 milioane. Conform Ministerului Muncii, pensiile s-au majorat în medie cu 622 de lei, însă pensiile vor crește și pentru alți 600.000 de pensionari, odată cu indexarea din ianuarie 2025. De această majorare vor beneficia și cei care au primit deja pensii mărite începând cu 1 septembrie 2024.
Această practică repetată înainte de alegeri nu aduce doar vești bune: 200.000 de pensionari vor avea pensiile înghețate, până se va atinge echitatea. Mai mult, oamenii se plâng de erori și calcule greșite: „Din 43 de ani s-au scăzut 25 și le-a dat 13, deși ies 18”, iar pensionarii cu dizabilități au organizat săptămâna aceasta un protest în fața Guvernului, după ce au aflat că pensiile lor vor scădea.
Și cei care au muncit toată viața în condiții grele („minerii, cei din industria nucleară sau asistentele medicale de la ATI”) sunt dezavantajați de noile calcule. Rămâne de văzut cum vor fi susținute toate aceste modificări și cine își asumă un calcul incorect care dă valoarea muncii de-o viață a unui om.
Vrei să afli online ce vechime în muncă ai acumulat și dacă angajatorul ți-a plătit contribuțiile pentru pensie? O poți face foarte simplu prin platforma Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Iată cum: 1. Creează un cont pe portalul CNPP, folosind datele tale personale. 2. După activarea contului, intră în secțiunea „Vezi stagiul de cotizare”. Aici vei găsi toate informațiile despre vechimea ta în muncă și contribuții.
✨ InSPORation.
Întrebarea nu e „câte ore stai pe scaun?”, ci „cât de des te ridici?”. MedLife ne-a întrerupt scroll-ul cu un necesar și prietenos reminder, ingenios ilustrat:
💡 #Știaică: Activitățile creative îți pot îmbunătăți sănătatea mintală la fel de mult ca un job?
Analizând date de la peste 7.000 de persoane, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Anglia Ruskin a descoperit că cei care se implică în arte și meșteșuguri precum tricotatul, pictura, desenul sau chiar coloratul, se simt mai fericiți și mai mulțumiți de viața lor.
Deși nu reduc neapărat anxietatea sau singurătatea, aceste activități creative oferă un sentiment puternic de realizare personală. Iar o mică victorie atrage mereu după sine mai multă motivație pentru următoarea. Cercetătorii sugerează că guvernele ar putea promova aceste activități pentru a sprijini sănătatea publică și bunăstarea generală.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
În legătură cu articolul despre probabilitatea de a fi concediat în funcție de titlu, am o mențiune: nu este vorba de data analyst și de 3.6x comparativ cu un SWE, ci de grupul de titluri legate de data (analyst, scientist, engineer) care sunt "just as likely" comparativ cu un SWE, deci un factor de 1x (practic aceeași probabilitate). Comparația e cu standardul, nu cu precedenta categorie care era 3.6x. În articolul original, la un paragraf ulterior, explică de ce nu sunt atât de mulți concediați din data: supradimensionarea s-a făcut pe schema clasică PM, IT, designer, nu și în echipele de data.
"Deși susținătorii MEI afirmă că sistemul asigură obiectivitate și performanță maximă, criticii avertizează că riscă să adâncească inegalitățile și să creeze un mediu exclusivist, în care doar anumiți oameni pot accede la oportunități."
Argument invalid. Și DEI tot asta face, doar că pe alte criterii.