#127: Love bombing, moartea pasiunii în recrutare; Costul ascuns al flexibilității: taxa de coordonare; Prea multă dragoste de muncă ți se urcă la cap.
Bonus: „Epidemie” de burnout pe Glassdoor; Locul 1 la risc de sărăcie, ultimii la lectură și inovare – ghici cine?
Servus. Ne bucurăm că ești printre cei peste 8.300 de oameni care primesc, citesc și extrag ceea ce le este de folos din newsletterele noastre. Iar dacă vrei să fii și mai aproape de noi, te invităm în comunitatea Hacking Work de pe Patreon.
Love bombing: „curtarea” toxică a candidaților strică relația și reputația.
Tot mai mulți candidați se plâng că sunt asaltați cu atenție și laude exagerate din partea angajatorilor, doar pentru a descoperi ulterior că ofertele salariale nu reflectă aceste promisiuni. Ba chiar că sunt lăsați în aer, fără nicio explicație, după interviuri promițătoare. Fenomenul se numește love bombing (bombardament emoțional) și a pornit ca o formă de abuz emoțional în relațiile personale. Mai mult de jumătate dintre candidați experimentează azi acest tip de comportament și în viața profesională, relevă un nou studiu Greenhouse cu peste 1.000 de respondenți.
Angajatorii care folosesc acest tip de „periaj” nu doar că își induc în eroare candidații, dar riscă să-și saboteze propriul proces de recrutare. Pe de-o parte, cresc șansele de a angaja persoane nepotrivite pentru rolurile deschise. Pe de altă parte, candidații dezamăgiți își împărtășesc experiențele negative pe platforme precum Glassdoor, ceea ce afectează brandul de angajator și descurajează profesioniștii de la a mai aplica pentru posturi în companiile care exagerează cu lingușirea.
Știrea zilei în newsletterul firmei: „Te dăm afară”.
Compania de media Axios dă afară 10% din angajați. CEO-ul Jim VandeHei a trimis anunțul de concediere colectivă într-un format similar celui de newsletter al companiei, gest considerat „cringe” de comentatorii de pe rețelele de socializare. Deși memo-ul a fost criticat în primul rând pentru tonul nepotrivit, adevărata problemă rămâne faptul că oamenii își pierd locul de muncă, într-un moment în care compania nu se confruntă cu dificultăți financiare majore, ci doar caută să se adapteze schimbărilor rapide din peisajul mediatic.
„Da, ne descurcăm mai bine decât alții din sectorul nostru competitiv — prin creșterea numărului de cititori, extinderea rapidă a evenimentelor și abonamentelor premium, și crearea de conținut viral pentru o audiență exigentă. Da, vom crește veniturile și audiența de la an la an. Dar trebuie să fim înaintea schimbărilor care se desfășoară rapid în mass-media americană”, a scris CEO-ul.
Angajaților afectați li s-a transmis că vor primi în curând un e-mail suplimentar referitor la compensațiile financiare și invitația la o întâlnire unu la unu cu cineva din echipă.
Școala vieții ar trebui să-i învețe pe tineri la ce sunt bune cărțile.
Săptămâna trecută internetul românesc a fost zguduit de sondajul Eurostat care arată că românii sunt pe ultimul loc din UE la obiceiul de a citi cărți (doar 29,5% față de media europeană de 52,8%). Și ne-am mirat cu toții, ca și cum nu știam că facem echipă bună cu analfabetismul și cu analfabetismul funcțional de când lumea. În perioada interbelică 8 din 10 români erau analfabeți. Azi avem vreo 135.000 de analfabeți în țară (0,8% din populație), dar statisticile estimează că 50% dintre elevii de gimnaziu sunt analfabeți funcționali.
Cu adevărat tragic e că nu vedem datele astea ca fiind o problemă reală. Barometrul Tinerilor 2024, un studiu realizat de CURS pentru Ministerul Familiei, arată că 79% dintre tineri sunt mulțumiți de nivelul lor de educație, dar doar 44% sunt mulțumiți de veniturile lor. În ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, nivelul școlii absolvite este considerat un factor important de doar 29% dintre tineri, comparativ cu pregătirea profesională (68%) și experiența profesională (51%).
În mod periculos, tinerii români consideră că nivelul studiilor nu influențează câți bani fac din munca lor, deși foarte multe cercetări arată contrariul. Școala și familia nu au reușit să le explice tinerilor legătura dintre lectură și dezvoltarea personală care, în final, îi face mai valoroși în piața muncii. În același timp, tinerii își doresc educație practică (cursuri de calificare și orientare în carieră) și simt că școala nu le antrenează competențele care le sunt necesare pentru o viață profesională de succes.
Încrederea exagerată (la pachet cu pasiunea) poate dăuna grav performanței.
În unele cazuri, pasiunea poate duce la epuizare, frustrare și performanță slabă. Care sunt rădăcinile acestor efecte și ce putem face pentru a bucura de avantajele pasiunii la locul de muncă, fără a cădea în plasa dezavantajelor? Studiile arată că pasiunea este însoțită, de multe ori, de încredere exagerată, iar asta nu duce mereu la o performanță mai bună, ci mai degrabă la tendința de a supraevalua.
Persoanele care au un nivel ridicat de încredere sunt percepute ca având un statut mai înalt, așa că, pentru rolurile în care succesul depinde de percepția unui statut înalt (antreprenori, consultanți), încrederea exagerată poate fi mai mult un avantaj decât un dezavantaj.
Pe de altă parte, în rolurile în care încrederea oarbă este periculoasă — adică acolo unde este crucială o privire obiectivă asupra propriilor abilități, cum ar fi chirurgii sau piloții — managerii trebuie să fie atenți la asocierea dintre pasiune și încredere în sine.
🔎 Meserii sub lupă: Front jack man.
Este persoana care plasează cricul sub partea din față a mașinii, imediat ce aceasta se oprește la boxe pentru schimbarea pneurilor în cursele de mașini. După realizarea schimbului, cricul este eliberat, mașina este readusă la sol, permițându-i pilotului să plece rapid. Există mereu un front jack man principal și unul de rezervă. Rolul acestei persoane este crucial pentru ca schimbarea pneurilor să se realizeze cât mai rapid și eficient, mai ales când fiecare secundă în plus te poate costa locul pe podium.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari (I).
Primii la riscul de sărăcie. În 2023, 14,6% dintre angajații români cu vârsta peste 18 ani erau în risc de sărăcie, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 8%. În ţări precum Cehia şi Finlanda această pondere este mai mică de 3%.
___
Cisco concediază mii de angajați în a doua rundă din 2024. Gigantul IT&C nu a specificat o cifră exactă, dar sursele indică un număr mare de disponibilizați, în special din cadrul diviziilor de vânzări și tehnologie. Această măsură vine în contextul scăderii cererii pe piața de infrastructură de rețea, tendință care afectează întreaga industrie tech.
___
Un sfert din comunele României nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să-și acopere salariile din primării. Cetățenii așteaptă dezvoltare economică din partea primarilor. Adică investiții în străzi asfaltate și curate, utilități, baze sportive, parcuri ș.a.m.d. Dar cum să ajungă banii de investiții dacă majoritatea bugetului local merge spre cheltuieli cu salariile angajaților primăriei? UAT-urile falimentare (714 comune) continuă să existe. De-asta e validă dezbaterea privind reorganizarea administrativă. Mai puține primării înseamnă mai puține cheltuieli de funcționare. Primăriile rămase ar putea furniza și prosperitate, nu doar servicii.
___
Așa arată vacanța de vară a copiilor de la sat, conform World Vision România. Merită, totuși, să privim și partea plină a paharului: 9 din 10 copii au fost într-o tabără de vară și 8 din 10 copii nu își (mai) petrec vacanța de vară trudind la câmp sau ajutându-și părinții în gospodărie.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Menstruația văzută altfel: încetinește corpul, dar uneori ascute mintea.
Femeile fac mai puține greșeli și au o agilitate mentală mai bună în timpul menstruației, chiar dacă nu se poate spune același lucru despre starea lor fizică, arată cercetări recente. Studiul realizat de UCL Institute of Sport, Exercise and Health (ISEH) a descoperit că timpii de reacție, precizia și atenția la detalii sunt îmbunătățite în timpul menstruației, contrazicând ipotezele actuale legate de performanța sportivelor în această perioadă. Descoperirea este surprinzătoare și reprezintă un prim pas important în înțelegerea modului în care cogniția femeilor influențează performanțele lor atletice în funcție de ciclul menstrual.
Cu toate acestea, aproximativ 40% dintre femeile care au dureri menstruale severe sau cauzate de menopauză continuă să lucreze, conform Deloitte. 15% dintre femeile care se confruntă cu dificultăți privind menstruația, menopauza sau fertilitatea consideră că a aduce vorba despre asta la locul de muncă le poate afecta progresul în carieră.
Pentru a veni în ajutorul femeilor, angajatorii pot oferi mai multă flexibilitate, mai multe pauze, produse de igienă gratuite, concedii plătite pentru zilele cu simptome severe și timp liber pentru programări medicale. Este esențial să se creeze o cultură deschisă în care angajatele să se simtă confortabil să discute despre problemele lor, fără teama că-și pun cariera în pericol. Instruirea managerilor pentru a gestiona aceste conversații cu sensibilitate și empatie poate contribui la reducerea stigmatizării și la incluziune reală.
Europa inovează, România hibernează.
România este pe ultimul loc la performanța în inovare, în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene. În timp ce performanța în inovare crește sau stagnează în țările europene, România este singura țară în care rezultatele sunt în scădere în ultimul an, arată raportul European Innovation Scoreboard (EIS) 2024.
Asociația cercetătorilor români „Ad Astra” acuză partidele că încalcă sistematic strategiile de inovare din programele de guvernare și angajamentele față de UE și le cer să desemneze oameni pricepuți care să ia decizii în acest domeniu.
„Taxa de coordonare”, costul ascuns al flexibilității.
Odată cu munca hibridă, a apărut un nou cost operațional denumit de experți „taxa de coordonare”, reprezentând timpul și efortul de care este nevoie pentru a organiza întâlniri eficiente între angajații care lucrează de la birou și cei care lucrează remote. Angajații din SUA petrec în medie 37% din timpul lor în întâlniri, iar asta îi poate costa peste 29.000 de dolari anual pentru fiecare angajat, arată un studiu recent.
Companiile care le oferă angajaților libertatea de a-și face programul după bunul plac se plâng de dificultăți serioase în colaborarea din echipe. Utilizarea unor instrumente care cresc transparența, aliniază calendarele individuale și îmbunătățesc comunicarea internă poate reduce pierderile de timp, resurse și energie.
📜 Scurte și tari (II).
Bubele HR-ului în România. O postare a lui Tudor Galoș scoate în evidență disfuncționalitățile și ipocrizia departamentelor HR și pune reflectorul asupra celor patru tipuri de „paraziți” care se consideră specialiști în domeniu. Prin incompetență sau atitudini abuzive, aceștia distrug cultura organizațională și fac mai mult rău decât bine în echipe. Tu ce crezi? „Micii dumnezei” merită un toast cu șampanie atunci când karma îi ajunge din urmă?
___
Două lumi, un singur continent. Țările din Europa de Vest au înregistrat o creștere semnificativă a populației, chiar dacă ratele natalității au scăzut, indicând migrația în regiune. Țările balcanice au înregistrat scăderi ale populației: FMI estimează că aproape 25 de milioane de est-europeni au plecat între 1990 și 2015, mai mult decât populația Cehiei și a Ungariei la un loc. În România, populația a scăzut cu 17%, fiind pe locul 9 în clasamentul țărilor cu cele mai mari scăderi. Și asta doar din ce știm oficial.
___
„Epidemie” de burnout pe Glassdoor. Frecvența recenziilor angajaților care fac referire la cuvântul „burnout” a atins un nivel record de când Glassdoor a început să colecteze statistici despre recenzii în 2016. Numărul postărilor care menționau epuizarea la locul de muncă a crescut cu 44% între 2019 și 2024.
___
Sala de detenție, introdusă în școli. Ministerul Educației a actualizat Statutul Elevului și a introdus o prevedere prin care elevul care perturbă orele poate fi trimis de profesor într-o altă sală, sub supravegherea unui alt profesor, unde să citească extra sau să completeze fișe de lucru. Nu va fi pus absent pentru ora aceea, dar îi vor fi anunțați părinții. În plus, elevii vor putea fi suspendați pentru o perioadă limitată de timp.
___
Cum să-ți definești obiectivele personale și profesionale. Un scurt ghid. Pont: Începe de la ce te face fericit.
😠 Șefu’ care taie chefu’: Ucraineni exploatați pe șantiere în România.
La începutul anului 2022, o ucraineancă a fost angajată ca muncitor necalificat în construcții, la firma Deretic Stil din Timișoara. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia susține că a lucrat pe mai multe șantiere ale firmei, timp de șase luni. Deși i s-a făcut un contract de muncă, documentul nu a fost înregistrat în Revisal decât pentru 11 zile. Pe lângă asta, nici salariul nu îi era plătit la timp.
După ce a fost dusă de nas de patron, a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. La scurt timp, patronul a sunat-o și a început să o umilească: „Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea? (…) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! Nu îți dau nici un ban!”.
În urma plângerii depuse, s-a deschis un dosar care a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției:
„De doi ani nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii. Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara.”
💡 #Știațică: Pentru un somn fără coșmaruri, stai mai puțin pe social media.
Noile cercetări arată că rețelele de socializare sunt asociate cu o calitate slabă a somnului și o apariție mai frecventă a coșmarurilor. „Visele urâte” pot include conflicte cu alți utilizatori, știri deranjante, imposibilitatea de a accesa contul, la pachet cu sentimentul de victimizare, neajutorare și pierderea controlului. Coșmarurile sunt asociate și cu creșterea anxietății și a stresului.
___
Suprasolicitarea la muncă distruge sănătatea. Stresul cronic afectează sistemul imunitar și poate duce la boli cardiovasculare, hipertensiune, depresie sau tulburări de somn. Cercetările arată că efectele negative devin semnificative după aproximativ zece ani de muncă intensă, dar chiar și o săptămână de lucru de 40 de ore ne poate afecta sănătatea, mai ales dacă înlocuim activitățile recreative cu și mai multă muncă. În plus, statul îndelungat pe scaun poate crește riscul de boli cronice, precum diabetul de tip 2 și hipertensiunea, iar acest risc crește pe măsură ce orele de lucru se acumulează.
📊 Rezultatele sondajului: Tu în câte concedii mergi anul acesta?
Aproape 34% dintre respondenți își iau un singur concediu în 2024 (sperăm că unul mai lung), dar 66% optează pentru două sau mai multe concedii: două concedii – 27%; trei concedii: aproape 18% (167/934), mai mult de trei – aproximativ 21%. Sondajul a fost publicat pe Linkedin și în ediția 126 a newsletterului.
🌶️ Sweet & spicy.
Când îți zice șeful că sunteți o familie:
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.