#126: Fulgul nu sare departe de iceberg: ce ne unește ne și dezbină generațiile; „Hushed Hybrid”: una zicem, alta facem, dar cu voia șefului; Autosabotarea, călcâiul lui Ahile pentru 7 din 10 lideri.
Bonus: Jonglatul cu joburi, proba angajaților la Olimpice; Șeful: Tu hai la birou, că eu stau acasă; 1 din 3 studenți e hărțuit sexual - ce măsuri luăm?; Burnoutul managerilor nu trece cu ChatGPT.
Servus! Îți mulțumim că ești aici, fie că ne citești ediție de ediție, fie că ești nou-venit. Să-ți fie de folos și să te inspire să faci lucrurile mai bine.
De la fulg la iceberg, jobul cu etichetă ne răcește între noi.
Stereotipizarea generațiilor devine tot mai răspândită la locul de muncă, dar și în afara lui. Tinerii Gen Z sunt „snowflakes” (fulgi de nea), în timp ce seniorii generației X primesc titulatura de „icebergs" (ghețari). Etichete situate la pol opus, dar în mod egal reci și dăunătoare.
Cu alte cuvinte, zicem că unii sunt moi și sensibili, iar ceilalți – impenetrabili. Experții susțin că toate aceste etichete pe care ni le punem reciproc subminează încrederea și respectul, ne dezumanizează și duc, per total, la pierderea oportunităților, de toate părțile. Managerii din generația X îi văd pe cei mai tineri angajați ca fiind nemotivați, în timp ce juniorii se confruntă cu prejudecăți majore, chiar de la începutul carierei.
Pentru a maximiza potențialul fiecărei generații – dar și a ceea ce am putea realiza împreună – trebuie să ne obișnuim să vedem oamenii dincolo de stereotipuri. Tu ce experiențe ai cu „etichetele”? Scrie-ne în comentarii.
Sindromul impostorului nu trece nici cu vârsta, nici cu funcția.
Aproximativ 70% dintre lideri se confruntă cu sindromul impostorului, comparativ cu 30% dintre oamenii aflați la începutul carierei, conform unui sondaj realizat în șase țări. Îndoiala și neîncrederea în sine au efecte dăunătoare și duc la epuizare și pierderea productivității. Pe lângă asta, vizibilitatea crescută de care au parte liderii în online nu face altceva decât să amplifice această problemă, creând o cultură a comparațiilor.
Schimbarea în bine depinde atât de angajați, cât și de angajatori. Experții recomandă crearea unui jurnal de pozitivitate, în care să incluzi realizările, proiectele de succes și feedbackul bun pe care l-ai primit, pentru a diminua nesiguranța pe care o simți. Cultura organizațională este și ea importantă, iar angajatorii trebuie să învețe să vorbească mai mult despre reușite și recunoașterea meritelor, nu doar despre ce-i greșit ori se poate îmbunătăți.
Trend: „Hushed Hybrid” - tăcem și despre CUM muncim.
Trendul prin care managerii le permit angajaților să lucreze de la distanță, în ciuda faptului că politicile oficiale le cer prezența la birou, câștigă teren în 2024, clădit pe fondul numeroaselor „hush trends” din ultimii ani.
Pe de-o parte, studiile arată că angajații ai căror manageri „închid ochii” la absența lor au parte de mai multă flexibilitate și un sentiment mai bun de colaborare, ceea ce le crește productivitatea și angajamentul. Cu toate astea, managerii care încalcă politicile companiei pot ajunge să încurajeze, totodată, lipsa de transparență, ori submina încrederea dintre angajați și conducere.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari (I).
„Fă ce zice șefu’, nu ce face șefu’”. Unii directori impun reguli stricte de revenire la birou, fără să le respecte ei înșiși, conform unui studiu realizat în Marea Britanie. În timp ce doar 7% dintre șefi sunt prezenți la birou full-time, 64% dintre angajați sunt obligați să o facă. Și mai alarmant este că două treimi dintre șefi sunt conștienți că „dragoste cu forța nu se poate”, dar mulți au chiar intenția de a provoca demisii. Știm deja că și în România sunt firme care-și obligă angajații să revină fizic la muncă, pentru a-i forța să demisioneze. Dar nu se întâmplă doar la noi: în SUA, un sfert dintre șefi au recunoscut că-și chemau oamenii la birou doar ca să-i facă să plece de bunăvoie.
___
Succesul în România înseamnă să fii descurcăreț. Mai adaugă la asta construirea și menținerea relațiilor, norocul sau suma de bani cu care pornești la drum și ai tabloul complet. „Persoanele cu vârste între 45-65 ani au totuși o părere diferită: cred că educația și adaptarea la schimbare joacă un rol foarte important în atingerea succesului”, scrie Daniel Enescu de la Frappe Digital pe Linkedin.
___
Liderul onest și de încredere are curajul să fie vulnerabil. Iată cinci sfaturi pentru a deveni un astfel de lider, via platforma BiztroClub by Edenred.
___
100.000 de angajați din IT au rămas fără joburi anul acesta. Intel tocmai a anunțat concedierea a 15.000 de angajați (cam 10% din total). Și alte companii mari din tehnologie – printre care Amazon, Microsoft și Google – au dat masiv oameni afară în 2024, ca urmare a încetinirii cererii pentru produse tehnologice, creșterea costurilor de operare și a competitivității în inovare. Și da, de-abia am intrat în luna august.
___
Pentru 46% dintre femei, partenerii sunt o sursă mai mare de stres decât copiii. Un studiu la care au participat peste 7.000 de mame arată că nivelul mediu de stres resimțit de acestea este de 8,5 din 10, iar principala sursă de stres sunt partenerii lor, nu copiii. Mamele sunt copleșite de fapt de lipsa de timp și de responsabilități: 75% dintre ele se ocupă de majoritatea treburilor casnice și de îngrijirea copiilor, iar 20% nu primesc deloc ajutor de la parteneri.
___
Ești tentat să te angajezi în sustenabilitate? Te poți înscrie gratuit într-unul din programele pentru tineri pasionați de mediu și economie durabilă „Skills for Transition”, oferite de UniCredit și POLIMI Graduate School of Management: (1) un program de master pentru proaspeți absolvenți, cu durata de 14 luni – termenul limită până la care poți aplica este 6 septembrie 2024; (2) un program de tip bootcamp, atât pentru studenții actuali, cât și pentru absolvenți, cu durata de 4 luni – termenul limită pentru înscriere fiind 13 septembrie 2024.
___
A apărut siteul de joburi cu salariile la vedere. Myjobguru este o nouă platformă de anunțuri de locuri de muncă, care mizează pe transparența salarială ca normă, nu doar ca opțiune, și afișează salariile fixe sau un interval salarial cu o marjă maximă de 15%.
___
Nivelul de trai în România a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii zece ani, care pot fi urmărite integral într-un grafic interactiv prezentat de Ziarul Financiar. Cele mai recente cifre plasează pe podium Bucureștiul, Clujul și Timișul.
___
Tinerii sunt atrași de miracolul „dezvoltării personale”, așa că psihologia e în topul tinerilor care se înscriu la facultate. O fi ăsta semnul că ne facem bine?
___
Cele mai neobișnuite joburi din America, de la tehnician de ringhișpil la meșter de abacuri.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
Ajută-mă să te-ajut: Tinerii vor să-i salveze pe alții, dar întâi trebuie să se trateze pe ei.
Tot mai mulți tineri aspiră la cariere „nobile”, în domenii precum educația și sănătatea. Această tendință reflectă dorința Zeților de a avea un impact pozitiv asupra societății, de a lucra cu sens și de a pune umărul la schimbare, însă de multe ori aceste profesii vin la pachet cu o parte întunecată, la care n-ar trebui să închidă ochii.
Cercetările arată că profesiile în educație și sănătate implică adesea situații intense, cu puternic impact psihic sau emoțional, care duc la tensiuni, ieșiri nervoase și chiar episoade de plâns. De exemplu, profesorii se confruntă adesea cu stres și burnout din cauza volumului mare de muncă, a presiunilor constante, ori din pricina lipsei de respect, în timp ce angajații din sănătate au de gestionat cazuri dificile și emoționante.
Pentru a face față acestor probleme ușor de anticipat, tinerii trebuie să fie pregătiți să dezvolte abilități de gestionare a stresului și de reziliență emoțională. Formarea și sprijinul continuu pot ajuta la construirea unei cariere de succes în aceste domenii, piloni ai întregii societăți.
„– Cu ce te ocupi?” ”– Predau abuzul.”
Nu avem educație sexuală în școli, pentru că o „predau” pe ascuns unii profesori – cel puțin asta putem înțelege dintr-un studiu al asociației FILIA. Unul din trei studenți a fost hărțuit sexual, iar în aproape jumătate din cazuri, abuzatorii au fost profesori. Situațiile variază de la expunerea unor părți intime și contact fizic explicit (peste 15%) până la primirea de fotografii cu conținut sexual (12%) ori mesaje neadecvate (aproape 8%). În plus, 6,5% dintre studenți au fost ținta unor comentarii cu tentă sexuală, iar aproape 4% au fost atinși fără consimțământ.
Raportarea incidentelor nu duce mereu la soluții: 20% dintre cei hărțuiți au văzut că abuzatorii lor nu au pățit nimic, 19% au fost chiar ei defăimați, iar 11% au fost descurajați de la a depune plângeri oficiale. Situația este alarmantă, însă măsurile de prevenire și sancționare sunt deseori insuficiente: doar 12 din 85 de universități au coduri de etică ce definesc clar hărțuirea sexuală, și doar patru dintre acestea includ măsuri concrete pentru astfel de cazuri. Asta nu înseamnă că trebuie să ne dăm bătuți – lucrurile se schimbă atunci când ajung în atenția opiniei publice. În urma investigației Snoop.ro, profesorul Alfred Bulai, acuzat de hărțuire sexuală la adresa studentelor, a fost demis oficial din organigrama SNSPA.
Dacă vrei să contribui la o schimbare, poți semna și tu petiția Declic prin care se solicită modificarea urgentă a Codului Cadru de Etică Universitară și protejarea mai eficientă a studenților, în fața hărțuirii sexuale.
Concediile dese, cheia marilor progrese. Păcat că nu iese.
54% dintre români şi-au planificat un singur concediu pentru vara asta, 30% intenţionează să plece în două vacanțe, iar 15% au gândit trei sau mai multe. Cei mai mulți se relaxează pentru o perioadă de sub 7 zile (44%) sau un interval de 7-10 zile (36%). În paralel, aproape 40 de milioane de europeni nu și-au permis o vacanță în 2022 din cauza costurilor ridicate, iar România se află pe ultimul loc din UE, cu 36% dintre cetățeni afectați de această problemă (media europeană este de 14,6%).
Potrivit Comisiei Europene, pentru jumătate dintre angajații europeni stresul este una dintre cele mai grave probleme de sănătate la locul de muncă. UE e de părere că mai avem de lucrat la dreptul la deconectare ca „parte integrantă a reducerii stresului la locul de muncă și a promovării unui echilibru mai bun între muncă și timpul liber”.
Supra-angajarea, arta de a lucra la mai multe capete.
Munca remote ne-a adus mai multă flexibilitate, dar a accelerat și un alt fenomen: overemployment – practica prin care oamenii își iau mai multe joburi simultan, pentru a-și crește veniturile.
Mici studii arată că 37% dintre angajați au mai multe joburi full-time. Deși nu putem verifica cum arată lucrurile la nivel global, subreddit-ul r/overemployed are 340.000 de membri care discută frecvent despre problemele pe care le au la primul job, al doilea sau chiar al treilea și al patrulea.
Știm că munca înnobilează omul și că dublarea veniturilor poate fi un factor motivator puternic, dar trebuie să fim conștienți de faptul că supra-angajarea vine la pachet cu riscuri care nu pot fi ignorate. A jongla cu mai multe joburi full-time poate duce la epuizare fizică și mentală și crește șansele de a subperforma. În plus, acest fenomen poate duce la un dezechilibru între muncă și timpul liber, afectând relațiile și sănătatea.
Middle managerii, cei mai afectați de AI-ul generativ.
ChatGPT, jucăria celor mai mulți dintre noi (software bazat pe LLM – large language model), are implicații economice, sociale și politice majore. De altfel, toate modelele de inteligență artificială generativă ne pot face treaba într-un timp mai scurt, însă vin la pachet cu o reorganizare a felului în care muncim și trăim. Și în cazul în care te întrebai pe cine ar putea să NU ajute inteligența artificială, McKinsey pare că are răspunsul: middle managerii sunt primele victime.
Deși rolul lor de traducători, conectori și traineri în cadrul organizațiilor ar fi mai important ca niciodată, jumătate din timpul lor este petrecut pe sarcini administrative, nu pe activități manageriale. Mai mult, 44% dintre manageri consideră că birocrația e principalul obstacol între ei și zona reală de potențial, și că eforturile lor de a se ajuta de AI-ul generativ (care de altfel le-a cucerit toți colegii) nu sunt în niciun fel susținute. În plus, managerii sunt și cei mai afectați de burnout – altă treabă care nu se rezolvă printr-un prompt către ChatGPT.
Inteligența artificială generativă promite să transforme multe aspecte ale muncii managerilor, dar majoritatea organizațiilor se încurcă încă în potențialul tehnologiei. În timp ce studiile arată că 80% din angajații americani ar putea avea cel puțin 10% din sarcinile lor de lucru afectate de introducerea LLM-urilor, iar 19% consideră că cel puțin jumătate dintre sarcini le vor fi ușurate prin AI, realitatea din teren a managerilor demonstrează că nu prea se știe care din sarcinile lor pot fi „delegate” unui robot.
Ce-am putea face? Liderii trebuie să creeze spațiu și timp pentru manageri, să-i încurajeze să elimine sau automatizeze sarcinile inutile. Să investească în dezvoltarea abilităților managerilor și să aibă încredere în capacitățile lor de a conduce echipe. Middle managerii rămân o componentă esențială a organizațiilor, iar adaptarea lor la noile realități va juca un rol important (și) pe viitor.
📜 Scurte și tari (II).
Selecționer la 79 de ani – Mircea Lucescu e oficial antrenorul echipei naționale de fotbal a României. Acesta declara la prima conferință de presă după numirea în funcție: „Sunt convins că vor fi alături de mine toți oamenii care au trecut de 70 de ani, văzând în mine un exemplu de longevitate profesională, emoțională și motivațională. Vreau să dau și acestor oameni această senzație de „se poate”, în orice moment al vieții! La 79 de ani să îți asumi asemenea poziție, în care toată lumea e cu ochii pe tine.” Ne cam place acest mesaj care demonstrează că oamenii pot fi valoroși indiferent de vârstă. Uite aici șase mituri despre cum lucrează fiecare generație și ce poți face pentru a avea o echipă puternică, diversă, care să colaboreze bine.
___
În școlile din Linköping, Suedia, roboții merg la școală în locul elevilor nevoiți să lipsească. Când copilul e bolnav, robotul poate să vadă și să asculte ceea ce se întâmplă în clasă, în lipsa lui, dar și să interacționeze cu colegii - pentru ca elevul să piardă cât mai puțin. Școlile spun că au în vedere și ca aceste instrumente să nu sporească izolarea socială între elevi.
___
Play la viață, pauză la performanță (în ochii angajatorilor). 61% dintre manageri încă privesc lacunele din CV cu un ochi de soacră. Preocupările lor principale sunt legate de fiabilitate (29%), motivație (27%), loialitate (25%) și atrofia competențelor (19%). Însă, avem și o veste bună: 10% dintre persoanele cu pauze de 1-2 ani în CV sunt contactate de recrutori, față de aproximativ 11% pentru cele care nu au pauze, conform unui studiu ResumeGo.
___
„Mii de români au rămas cu conturile goale după ce au căzut în plasa reclamelor deepfake care circulă pe internet.” Așa începe articolul Recorder care ne avertizează de reclamele false în care apar politicieni, oameni de afaceri și jurnaliști credibili. Aceste reclame deepfake sunt însă manipulări digitale (video, audio sau foto), realizate de obicei cu ajutorul unor softuri sau a inteligenței artificiale. Ce face statul? Primește tot mai multe plângeri, însă nu consideră că-i nevoie să acționeze.
___
Cum verifici dacă o știre este adevărată? Metoda celor cinci C: context, credibilitate, construcție, coroborare și comparație. Uite aici o resursă și mai bogată pentru a nu te lăsa pradă dezinformării.
___
Rata șomajului a crescut în fiecare an în 28 de județe. Însă statisticile oficiale arată că există diferențe mari între județe: în unele, rata șomajului se apropie de 9%, în timp ce în altele coboară sub 1%. Uite aici harta județelor după șomaj.
___
„Black Friday” la bursă. Vineri, indicele Nasdaq 100 al Bursei de la New York a scăzut cu 2,4%, ceea ce a dus la o diminuare a averilor celor mai bogați 500 de oameni din lume cu 134 de miliarde de dolari. Un fleac, i-au ciuruit.
___
Lipsa datelor despre handicapuri împiedică echitatea în asistența medicală. 1,3 miliarde de oameni trăiesc cu dizabilități la nivel global, potrivit OMS. Comparativ cu restul populației, aceștia întâmpină multe dificultăți în accesarea serviciilor medicale. Lipsa datelor despre sănătatea lor face dificilă atingerea obiectivului ONU de a asigura „vieți sănătoase și bunăstare pentru toți, la toate vârstele". Un raport din 2023 arată că 63 din 188 de țări nu au colectat date despre dizabilități între anii 2009 și 2022. Dacă vrem să reducem aceste inechități, ar trebui să începem prin a ne păsa suficient pentru a ne documenta mai mult. Găsești aici un raport util.
___
Bullying-ul la job rănește (și) afacerile. Organizațiile pierd anual 300 de miliarde de dolari din cauza productivității scăzute, absenteismului, fluctuației angajaților și costurilor legale, conform Asociației Americane de Psihologie.
___
10 stereotipuri despre carieră. Demontate elegant (și cu argumente solide) de către Andra Pintican, povestitor de ROST și antrenor HR.
✨ InSPORation: Să vorbim și de green flags.
Tu ce ai adăuga aici?
💡 Uite ce fain: 100-80-100, proporția de aur și în UE?
Proiectele pilot încheiate cu succes în Marea Britanie și Islanda au urmat regula „100-80-100” – oameni rămân 100% productivi, în 80% din timp, pentru 100% din salariu. Multe organizații au păstrat săptămâna scurtă de lucru, devenind astfel modele de atractivitate pentru potențialii angajați.
În Islanda, 86% din totalul angajaților lucrează mai puțin timp sau au opțiunea de a face acest lucru, deoarece sindicatele au renegociat numărul de ore de lucru după încheierea programelor pilot. În Belgia, prima țară din UE care le-a dat cetățenilor dreptul de a decide dacă doresc să lucreze patru sau cinci zile săptămânal, această idee rămâne mai populară în rândul tinerilor (20-30 de ani), însă ar deveni mai dorită la scară largă, dacă organizațiile și-ar rezolva problemele administrative.
📖 Cartea câștigătoare.
Ce-ar fi să ne spunem mai des „Sunt de-ajuns așa cum sunt“? Cartea scrisă de Marisa Peer te va ajuta să capeți mai multă încredere în tine și să te placi cu adevărat, să scapi de autocritică și de tendințele de autosabotare. Spor la dat pagina!
Încă ceva: te poți întâlni cu Marisa Peer la Brand Minds 2024, iar noi îți facem cinste cu o parte din bilet. Intră pe site, adaugă în coș numărul de bilete dorit și copiază codul de discount HW12 pentru 12% reducere, în căsuța dedicată.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești. Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil ești un fan adevărat, așa că ne poți susține aici.