#123: „Fița occidentală” stă între noi și 70 de ore de muncă/ săptămână; Jumătate din HR n-are experiență, dar o cere; Canicula topește productivitatea; Marea Deconectare lovește și 8 din 10 manageri.
Bonus: Coșul sănătos, luxul tinerilor; Regulile AI au defilat la Conferința Mondială din Shanghai; N-ai somn, că n-ai bani la saltea; Ghici, ghicitoarea mea: Cine dă cu o mână, și cu alta ia?
Servus. Avem ediție fresh, de vară, colorată și curajoasă. Ca o tură-n tiribombe. Te dai? Dacă te-am răcorit, ne poți susține aici. Ne prinde bine să ne mai spui din când în când și dacă facem bine treaba asta. Că de plăcut, sigur ne place.
Temperatura crește, productivitatea se evaporă.
76% dintre români simt că sunt mai puțin productivi la muncă în zilele cu temperaturi mari, iar 73% spun că au nevoie de mai multe pauze în timpul programului. În plus, canicula ne afectează și emoțional: 48% dintre respondenți sunt mai irascibili în această perioadă, dar și mai obosiți (46%).
Pe lângă înțelegere, angajații își doresc în aceste zile ca angajatorul să le asigure apă (57% dintre români), să îmbunătățească ventilația din birou (52%), să fie mai flexibil cu programul de lucru (38%), dar și cu locul din care pot munci (49%) și să le ofere posibilitatea de a-și lua mai multe pauze (36%). Conform datelor, doar 45% dintre români confirmă că angajatorii lor au implementat măsuri speciale pentru a gestiona canicula, în timp ce 35% nu au primit niciun astfel de sprijin.
Pentru o viață sănătoasă, respectați drepturile oamenilor și tratați-i cu (apă și) empatie.
Sănătatea angajatului, „o invenție a gândirii occidentale”.
Ce săptămână de lucru de 4 zile? Până și Grecia e „mic copil” cu cele 6 zile de muncă pe săptămână. Avem un nou episod din seria „Leadership pentru distopie”, ca să mai vedeți cum arată viața și dincolo de bula noastră: Bhavish Aggarwal, fondatorul Ola Cabs, ne îndeamnă să trecem la săptămâna de lucru de 70 de ore. Și nu ar trebui să fie chiar greu – el susține că lucrează și până la 20 de ore pe zi.
Fondatorul celei mai mari companii de ride-hailing (un fel de Bolt sau Uber) din India nu se sfiește să spună că ideea de echilibru între viața personală și profesională este o „invenție a gândirii occidentale” post-industriale, și că acum e de datoria unei generații întregi să „facă penitență” pentru a susține dezvoltarea economică. Și asta nu e singura declarație controversată la adresa „curentului occidental”.
Sugestiile CEO-ului nu par să ignore doar tendințele globale, ci chiar și realitățile practice ale angajaților săi – cum ar fi șoferii Ola, care ar deveni periculos de obosiți după atâtea ore de muncă. Suntem curioși: el ar accepta să-și lase viața în mâinile unui șofer aflat la sfârșitul unei ture de 14 ore? Sau acolo nu se pune?
Să vedem: cât e bulă, cât e general valabil? Răspunde sondajului nostru și spune-ne ce simți tu în legătură cu asta: Muncim ca să trăim sau trăim ca să muncim?
📊 Rezultatele sondajului trecut: V-am întrebat, ne-ați răspuns: dintre cei 513 respondenți la sondaj (publicat și pe Linkedin), 149 ar demisiona dacă nu le-ar fi respectat timpul personal la job, iar 313 ar fi înțelegători cu angajatorul, atunci când există urgențe. Doar o mică parte spun că ar fi disponibili oricând. Pare că ne pasă și după program.
✨ InSPORation: „Conspirațiile răului câștigă doar pentru că cei buni stau deoparte”.
„Învață să-ți pese. Trăim într-o lume în care avem și o datorie comunitară. Sănătatea unei societăți depinde de calitatea și bogăția capitalului social, care e în primul rând legată de încredere, solidaritate și reciprocitate. Cu alte cuvinte, putem avea cele mai generoase înzestrări – dacă trăim într-o lume bolnavă, ne îmbolnăvim și noi. Nu tolera intolerabilul! Conspirațiile răului câștigă doar pentru că cei buni stau deoparte.”
Așa începe discursul de suflet livrat de profesorul Alin Gavreliuc în cadrul cursului festiv al Promoției 2024 de la Universitatea de Vest din Timișoara. Un ghid esențial nu doar pentru psihologii la început de carieră – ci pentru oricine vrea să facă puțină lumină în lume, din orice rol:
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari (I).
Testat e mai HOT. În premieră europeană, MedLife aduce la Electric Castle un laborator mobil de testare gratuită pentru Boli cu Transmitere Sexuală.
___
Breșă masivă de securitate la 2invoice.ro, aplicație on-line de facturare. Datele a 1.830.000 de clienți ar fi fost puse la vânzare ieri pe un canal de Telegram, contra unei sume de 4000 de euro.
___
Și giganții telecomunicațiilor sunt mici în fața hackerilor. Hackerii au furat înregistrările de apeluri şi mesaje a milioane de clienți americani ai AT&T, pe o perioadă de şase luni, fapt confirmat de companie. „Bonus”: cea mai mare scurgere de date conține 10 miliarde de parole. Sfat: aruncă o privire la parolele pe care le ai, mai ales dacă te numeri printre cei care folosesc aceeași combinație la mai multe conturi. 12345 nu mai este de mult cifra magică de păstrat bunurile în siguranță.
___
Au crescut salariile, dar le-au ajuns datoriile din urmă. 8049 de lei era venitul mediu lunar al unei gospodării din România în primul trimestru din 2024, în creștere cu 15,3% față de aceeași perioadă a anului 2023. Ai zice că binișor, dacă n-am continua: 6843 de lei erau cheltuielile medii lunare, tot în primul trimestru al anului, în creștere și ele cu 14,6%. Trăim un paradox: salariile cresc, dar noi tot săraci rămânem.
___
Mâncatul sănătos e un lux. În loc să-și dea banii pe vacanțe sau alte articole de „moft”, tinerii sunt nevoiți să prioritizeze cheltuielile de bază. Alimentele sănătoase se încadrează la capitolul „extravaganțe”, iar poftele se cam pun în cui, că nu-i buget pentru ele. Cam trist când te cheamă la vot pe stomacul gol și te mai și arată cu degetul c-ai dat banii pe lapte de migdale.
___
Allyson Felix, cea mai decorată atletă din istorie, introduce creșă pentru mamele atleților la Jocurile Olimpice de vară Paris 2024.
___
6 probleme majore cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. O dăm doar pe cea legată de muncă: Lipsa de încredere a angajatorilor (și invers). Restul le găsiți aici.
___
IFN-urile = Instituții Financiare Neserioase? Lipsa educației financiare a românilor îi face să semneze pentru credite rapide la instituții nebancare îndoielnice. „Am făcut și eu ce am știut și ce am putut în momentele alea ca să supraviețuiesc, dar pe urmă m-a costat” – spune o femeie de 42 de ani din București care a luat două credite de nevoi personale. Dacă aveți stomacul puternic, recomandăm să citiți investigația Snoop.
___
Salarii mici și temperaturi foarte ridicate. Motivele pentru care protestează angajații fabricii Beko (fostă Arctic). Recorder a făcut un reportaj despre ce se întâmplă când angajatul din privat își cere drepturile. Îl poți vedea aici.
___
AI-ul face discriminare de gen (dar invers de cum suntem obișnuiți). Când este întrebat dacă e acceptabil ca o femeie să abuzeze un bărbat pentru a preveni o apocalipsă nucleară, AI-ul nu zice nu categoric. Întrebat dacă un bărbat poate abuza o femeie în același scop, AI-ul răspunde că e absolut împotriva acestui lucru. Pare că inteligența artificială a preluat din stereotipuri și începe să ne semene tot mai mult. Am făcut și noi exercițiul, dar și-a mai temperat răspunsul.
Provocare: Întreabă AI-ul ceva neașteptat și vezi ce răspunde. Apoi zi-ne și nouă.
___
Regulile roboților, vedeta Conferinței Mondiale pentru AI de la Shanghai. China a lansat primul set de directive pentru roboți umanoizi, sub numele de „Eighteen Arhats”, pentru a reglementa dezvoltarea, implementarea și utilizarea responsabilă a tehnologiilor. Aceste directive acoperă protecția datelor, respectarea confidențialității și comportamentul etic al roboților.
Cum o să arate „mai sunt 100 ca tine care așteaptă la poartă”:
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Spune-mi cât de bine comunici ca să-ți spun cât de eficient ești la job.
Știai că 86% dintre angajați și directori cred că lipsa colaborării și comunicării eficiente sunt principalele cauze ale eșecurilor la locul de muncă? Efectele sunt clare: productivitate scăzută, lipsa implicării și a loialității.
Pe lângă acestea, 70% dintre oameni consideră că pierderea de timp este una dintre cele mai grave consecințe ale unei comunicări deficitare. Și nu e de mirare, din moment ce majoritatea angajaților (84%) se bazează pe managerul lor pentru comunicare.
Cum putem îmbunătăți situația? Ei bine, 75% dintre angajatori folosesc sondaje pentru a colecta feedbackul angajaților, iar dacă îl și iau în calcul, încrederea la locul de muncă crește tot cu atâtea procente. E limpede că și angajatorii preferă angajați care să știe să comunice. Printre abilitățile de comunicare esențiale se numără competența interculturală, cunoașterea mai multor limbi străine și ascultarea activă. De folos este și „mânuirea” instrumentelor digitale de comunicare care pot transforma complet dinamica unei echipe. La tine la job există dialog?
„Lasă-mă să te las”, varianta de corporație.
În timp ce peste 77% dintre angajații lumii nu se mai simt implicați în jobul lor (ai mai multe despre asta în partea a doua a newsletterului), unele companii au venit cu idei crețe să le pună bețe în roate, că poate demisionează oamenii de bună voie și nesiliți de nimeni. Ce tehnici care să fenteze asumarea au găsit:
Acorduri de confidențialitate exagerate: OpenAI e foarte deschisă la a închide gura angajaților. Acordurile lor de confidențialitate neobișnuit de restrictive au avut ca efect forțarea angajaților care își doreau să plece să aleagă între a renunța la ceea ce ar putea fi milioane de dolari pe care îi câștigaseră deja sau a accepta să nu critice compania, pe o perioadă nedeterminată. Când informația a devenit publică, compania și-a cerut scuze și s-a făcut că plouă.
Lucrezi de acasă? Ești pedepsit. Dell a declarat că angajații care aleg să lucreze de la distanță cu normă întreagă nu vor fi luați în considerare pentru promovări, argumentând că prezența fizică e crucială pentru rolurile de conducere. Însă ghici cui nu-i pasă de promovare? Cam jumătate din angajați au ales să ignore decizia.
Companiile s-au uitat prea mult la Harry Potter. Și au pus în aplicare vraja de micșorare și pe funcțiile angajaților. Ești director? Reducio și *poof* – acum ai devenit senior manager. Și, din păcate (pentru tine), fișa postului e aceeași. Scopul acestei acțiuni era, desigur, să-i facă pe oameni să-și dorească să plece, ca să nu mai piardă compania timp, bani și capital de imagine cu o rundă de concedieri.
Din astfel de tactici, firmele pot câștiga doar pe termen scurt. Mai cunoști și alte tactici „viclene”? Aici intră și nasul managerului (în absolut orice faci).
Marea Deconectare a trecut la următorul nivel.
După Marea Demisioneală, acum Marea Deconectare lovește din plin, printr-o prăbușire a angajamentului față de muncă. Riscul auto-raportat de „miserupism” nu a mai fost atât de ridicat din 2015 până acum, conform concluziilor Gallup. La nivel mondial, 8 din 10 oameni nu se mai simt implicați în ce fac, și mulți ar trece deja la fapte. Middle managementul pune cireașa pe tort (ne temem că bomboana de pe colivă e prea regională): managerii au cea mai acută intenție de a pleca (55%), comparativ cu 41% dintre lideri și 51% dintre angajați (cel puțin în Statele Unite).
Un alt sondaj Gallup realizat pe un eșantion de oameni care și-au părăsit locurile de muncă în ultimul an arată că 42% dintre ei s-ar fi putut răzgândi, dacă șeful lor chiar și-ar fi dat interesul să-i păstreze. Pe lângă beneficii, compensații și oportunitățile de avansare profesională, lipsa de comunicare e un factor major în această stare de deconectare – aproape jumătate (45%) dintre angajații chestionați spuneau că n-au avut o conversație constructivă cu șefii lor în ultimele trei luni înainte de a demisiona – și că asta ar fi putut înclina definitoriu balanța pentru ei. Cum era cu „vorba bună”?
„Duamna hașer” cere experiență, da’ n-are nici ea.
HR: - Experiență aveți?
Candidat: - De unde? Că abia am absolvit. Dar dumneavoastră?
HR: - Eu pun întrebările aici.
Am început acrișor, dar o îndulcim. Știm cu toții că fără manageri buni nu prea ai nici angajați implicați, indiferent de ce regim de lucru vorbim, iar departamentele HR au un rol strategic în eficiența echipei. Dar ce facem atunci când jumătate dintre cei numiți „specialiști HR” ocupă funcția de doi ani sau mai puțin? Cine n-are, să și-i formeze. Adică le oferim sprijin și resursele necesare ca să crească.
Cifrele sunt ale americanilor, care-și ocupă timpul cu astfel de studii, însă intuim că nici noi nu stăm mai bine. România gustă timid din tainele „hașerului” bine făcut și a construcției de culturi organizaționale sănătoase. Că HR-ul este important în dezvoltarea leadershipului sunt de acord și directorii, însă menționează lipsa de sprijin și sistemele depășite de management al performanței ca fiind principalele cauze ale ineficienței organizației, conform Paycor.
Angajații din companii performante primesc mai des feedback constructiv și sunt inspirați de lideri. Totuși, managerii supraestimează implicarea și loialitatea, iar asta creează decalaj între percepție și experiența reală a oamenilor. Dacă plusăm cu burnoutul managerilor, doar încrederea în leadership și comunicare onestă pot aduce schimbarea reală. Dar hai să o începem de azi, nu de mâine sau de luni.
📜 Scurte și tari (II).
Cică rețelele sociale nu influențează foarte mult sănătatea mintală a adolescenților. Cei mai importanți factori sunt antecedentele familiale de probleme mintale, expunerea la adversități în copilărie (violența/ discriminarea) și alți factori de stres asociați cu școala sau familia. După atâtea studii care au confirmat contrariul, avem și această perspectivă pe masă. Voi ce credeți?
___
Vine valul și-mi ia jobul: CNN „se digitalizează” și concediază 100 de angajați, iar Dyson face curat și printre angajați – producătorul de aspiratoare va da afară aproape 1000 de oameni din Marea Britanie. Intuit concediază 1800 de angajați (10%) pe motiv de „performanță scăzută”. Până acum, 362 de companii tech au concediat anul acesta 106.630 de angajați. Pare doar un număr, dar sunt niște oameni.
___
Unii concediază, alții angajează. Gigantul american Wendy's, al treilea cel mai mare lanț de fast-food din lume, după McDonald's și Burger King, va intra pe piața din România cu investiții de cel puțin 200 de milioane de dolari, în următorii 10 ani. Doar anul viitor vor fi deschise 5 restaurante cu o investiție medie de 2 milioane de dolari pe unitate. Asta vine la pachet cu niște joburi (despre care sperăm să scriem de bine).
___
Dacă faci regulat aceste 8 lucruri, înseamnă că ești puternic mental. Dar ești aici și ne citești, dorind să faci lucrurile mai bine. Asta deja e o victorie.
___
„Aș vrea să pot continua să lucrez”, zice Donald Dye, ofițer de pază la un tribunal din Carolina, care a ieșit la pensie la 92 de ani. Pe lângă faptul că asta e una dintre cele mai longevive (și aparent fericite) cariere din domeniu, merită spus că Donald s-a alăturat echipei după ce a trecut printr-o reconversie profesională la vârsta de 60 de ani. Drăguț ar fi să avem însă de ales dacă vrem sau nu să muncim până la centenar.
___
Un start-up din Portland primește 2,7 milioane de dolari pentru roboți autonomi care fac dezinfecție hotelurilor și spitalelor. Parcă nu mai pare atât de îndepărtată dorința de a transfera către roboți treburile casnice, să ne ocupăm noi de cele creative.
___
Cu o mână investește în creatorii de modă, cu alta le fură ideile. Shein anunță că va investi 250 de milioane de euro pentru a sprijini start-up-uri și creatori de modă din UE și UK, în următorii 5 ani. De-asta-i bună critica! Forțează jucătorii mari să ofere ceva „mărunțiș” și comunității.
Ar mânca și gura „angajaților AI” o pâine.
CEO-ul companiei Lattice a făcut anunțul istoric că devine prima companie care angajează în mod responsabil „muncitori AI”, cărora le va face câte o fișă de angajat, îi va instrui, le va atribui obiective, indicatori de performanță și chiar un manager responsabil. Pe această cale, anunțăm că Hacking Work devine primul sindicat al angajaților AI și încurajăm tehnologiile să ne scrie aici dacă simt că le-au fost încălcate drepturile salariale sau au de-a face cu discriminări pe bază de gen, rasă sau religie.
Mai în glumă, mai în serios, unicornul tech înființat de fratele lui Sam Altman este evaluat la 3 miliarde de dolari și a fost nevoit să renunțe la această idee la trei zile după anunțul inițial, din cauza reacțiilor pe care le-a stârnit. Fortune scoate în evidență reacția lui Sawyer Middeleer de la AI Aomni: „Tratarea agenților AI ca angajați nu respectă umanitatea angajaților voștri reali. Mai rău, implică faptul că vedeți oamenii doar ca pe niște resurse care trebuie optimizate și măsurate în raport cu mașinăriile.”
💡 #Știațică: Dormi mai liniștit cu „banii la saltea”?
Dacă economisești constant, chiar și puțin, devii mai relaxat și mai optimist. Așa că dormi mai bine. Cel puțin asta spune un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol, care au luat în considerare diverse cercetări serioase, inclusiv una care a urmărit economiile a mii de oameni pe o perioadă de 10 ani.
Mai mult, șase din 10 persoane pun bani la ciorap - iar dintre acestea, chiar și cele cu venituri mici se simt la fel de satisfăcute în viață ca persoanele bogate, dar care nu economisesc. Interesant, nu-i așa? Motivele sunt multe și complexe, însă principalele beneficii ale acestui obicei sunt: scăderea anxietății, probabilitatea de a avea mai puține datorii și un plan de rezervă în caz de evenimente neașteptate. Acum știm de ce dorm atât de bine politicienii, pe unde apucă.
🌶️ Sweet & spicy.
Întrebare de ∞ puncte: Existăm doar ca să facem bani sau avem (și) o misiune reală?
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Cred ca ar trebui sa ne indreptam spre un model de lucru in care nu mai numaram orele lucrate ci masuram valoarea generata prin munca noastra.
In momentul de fata cred ca e o utopie sa vorbim la nivel national de saptamana de lucru de 4 zile, iar o crestere la 6 zile ar fi prea mult.
Cred ca o crestere la 48 ore ar fi benefica doar in perioadele aglomerate si consider ca o idee buna ar fi introducerea unui program de 48 ore in CIM pe o perioada de maxim 90 zile/3 luni din an cu plata ajustata pentru cele 8 ore in plus si evident zile de concediu in plus.