#121: Motivarea prin șantaj: 4 din 10 firme postează joburi false; Milenialii pun limite: mesajul de seară = demisie la prima oră; Ședințele lungi și dese, cheia marilor niveluri de stres.

Bonus: Camera web te dă de gol că pleci; Duamna HR vrea să te știi cu AI-ul, doar nu pe banii firmei; Un român din cinci era sărac lipit anul trecut; De ce (încă) ne temem de bătrânețe?

Servus. Bună dimineața om, bună dimineața inspirație, bună dimineața organizații (ne)sănătoase!

Dacă ești aici, probabil tragi să fie și mai bine. Și noi vrem să răsară soarele mai des la job, așa că am muncit cu drag la acest mail. Dacă îți prinde bine, ne poți susține aici. 

---

Joburile false, Bau-Bau de „motivat” angajații.

În dragoste și la job se pare că orice e permis - chiar și joburile fantomă. Un sondaj realizat de Resume Builder arată că 40% din 650 de companii intervievate recunosc că au publicat anunțuri de angajare false pentru a manipula angajații. Aceste „joburi fantomă" sunt promovate pentru a crea un sentiment de concurență și nesiguranță în sânul echipelor, forțând astfel oamenii să muncească mai mult și să-și tempereze pretențiile cu privire la condițiile de lucru ori salariu. Trei din zece firme au și în prezent astfel de anunțuri pe site-urile lor, fără intenția de a angaja în viitorul apropiat.

Această practică este justificată moral de șapte din zece manageri, care cred că astfel își protejează afacerile, le fac reclamă gratuită (ori măcar foarte ieftină) și chiar îmbunătățesc productivitatea și moralul angajaților martori la „veșnica expansiune”. Totuși, experții avertizează că această strategie periculoasă nu face altceva decât să complice viața celor care își caută un loc de muncă și, pe termen lung, distruge reputația companiilor. 

---

Între timp, HR-ul românesc: Vrem AI, doar că autodidact. 

Peste 40% dintre specialiștii în resurse umane din România spun (se poate citi „știu”) că angajații folosesc instrumente bazate pe inteligența artificială la job, comparativ cu 64% în Ungaria, 58% în Bulgaria, 43% în Grecia și 21% în Republica Moldova, conform Undelucram.ro. Procentele cresc însă foarte mult în ceea ce privește folosirea AI în viața personală, chiar 68% dintre specialiștii HR din România recunoscând că folosesc astfel de soluții în afara jobului.

Aceiași specialiști încurajează utilizarea instrumentelor AI pentru simplificarea muncii angajaților și economisirea de timp (41%); automatizarea anumitor sarcini astfel încât să nu mai fie nevoie de apelarea la furnizori externi (31%) și diminuarea recrutării suplimentare (7%). Cu toate că procentul angajaților români care apelează la instrumente precum ChatGPT este mare (aproape jumătate), doar 36% dintre HR-iști au luat în calcul și organizarea de traininguri pentru angajați, care să-i ajute să n-o mai facă „după ureche”.

---

Prea multe ședințe? Ar trebui să ne temem de consecințe. 

În 2023, angajații au participat în medie la mai mult de 10 ședințe virtuale pe săptămână, o creștere față de cele 8,3 din 2021. Iar acum, un studiu global grandios, care a implicat 450.000 de angajați, ne confirmă: prea multe ședințe au efecte devastatoare asupra productivității și moralului la job - oamenii resimt o presiune crescută, niveluri ridicate de stres și o scădere a implicării în proiectele esențiale.

Datele arată că angajații își petrec în medie 21% din timp în ședințe, și chiar mai mult în contextul muncii hibride. În plus, ședințele frecvente tind să fie ineficiente, cu agende vagi și obiective neclare. Acest trend nu doar că fură din timpul necesar muncii efective, dar contribuie la o oboseală continuă și la prăbușirea creativității. 

Reducerea numărului de ședințe, clarificarea agendelor și încurajarea unui dialog eficient sunt pași care pot îmbunătăți și rezultatele și satisfacția echipelor. De asemenea, utilizarea tehnologiilor potrivite de colaborare și a feedback-ului constant pot ajuta la menținerea echilibrului între necesitatea întâlnirilor și necesitatea frâului liber dat angajaților.

Bonus: Colegii care nu se lasă văzuți în ședințe probabil își scriu demisia. Un studiu Harvard Business Review care a analizat 40 de milioane de ședințe arată că folosirea camerelor web în ședințele online ar putea fi legată de un nivel mai mare de implicare și loialitate. Mai precis, cu cât se lăsau mai rar „văzuți” în ședințe, cu atât mai sigur părea de intuit cine va pleca: angajații care până la urmă au părăsit compania și-au activat camerele în doar 18,4% din timp, comparativ cu 32,5% în cazul celor care au rămas. 

Nu ne-ar mira ca gradul de îngrijorare asupra acestui ultim aspect să fie de fapt direct proporțional cu numărul ședințelor. 

---

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

---

📜 Scurte și tari.

Criză la NTT Data România: hackerii au furat 230 de giga de date, iar sistemele informatice ale firmei s-au prăbușit. Grupul de hackeri amenință acum că datele sustrase vor fi făcute publice. Informația a fost publicată pe platforma media Cyber Express și confirmată intern de CEO-ul companiei. Se pare că problemele de securitate ale NTT Data România au apărut undeva la mijlocul lunii iunie și au fost ținute secrete până în prezent. Întreaga poveste + context și consecințe, aici.

___

Hai să ne iubim copiii și când pierd! Așa începe caruselul emoțional în care ne-am dat cu Superhumans România. Valabil și pentru echipa națională.

___

Te temi că bătrânețea te prinde din urmă? 47% din oameni se tem de îmbătrânire, conform unui sondaj recent al Forbes Health. Stai liniștit, totuși, odată cu înaintarea în vârstă scade și anxietatea legată de ea. Ce hrănește această teamă? Degradarea stării de sănătate (63%), pierderea celor dragi (52%) și preocupările financiare (38%). La noi se mai adaugă și adusul paharului cu apă la bătrânețe. 

___

Plătiți să fim ecologici: șapte din zece români returnează toate ambalajele cu simbolul SGR, iar patru din zece sunt motivați să o facă doar pentru a-și lua banii înapoi pe garanție. Dacă ne-ar plăti cineva să ne și pese de reciclare, poate am face cozi și mai mari.

___

Unde ne lăsăm copiii când mergem să muncim pentru visul nostru? Lipsa programelor accesibile de îngrijire a copiilor este un obstacol major în antreprenoriat. 84% din proprietarii de mici afaceri americani (că de acolo e studiul) spun că este foarte greu pentru părinți să-și permită (și să găsească) îngrijire de calitate pentru copii. Asta îi face adesea să-și reducă orele de muncă și să facă sacrificii majore pentru a-și putea păstra și afacerea, dar și familia. „Atunci când îngrijirea copiilor este greu de găsit sau imposibil de plătit, acest lucru nu afectează doar familiile care lucrează. Provocările legate de îngrijirea copiilor sunt provocări de afaceri.", a declarat Sarah Rittling, director executiv al First Five Years Fund.

___

Unul din cinci români este afectat de sărăcie în 2023. Minorii, cei mai vulnerabili, conform datelor INS. Aproximativ 21,1% din populație trăia în gospodării cu venituri sub 60% din pragul stabilit pentru un trai decent, iar deprivarea materială și socială severă afecta 19,8% din populație. În plus, 718.000 de persoane de până la 65 de ani trăiau în gospodării în care nimeni ori doar un membru al familiei lucra. Conform datelor oficiale, minorii prezintă cea mai mare rată a riscului de sărăcie și excluziune socială, cu 29,6%.

___

Societățile care tratează prost femeile sunt mai sărace. „Bonus”: oprimarea femeilor nu le face rău doar femeilor, ci și bărbaților. Mesaje numai bune de imprimat pe niște tricouri purtate ostentativ în public. *Găsite într-un articol The Economist. Ironia face că acest articol este accesibil integral doar pe bază de abonament. Dacă nu ne permitem cu toții să-l accesăm, o fi un semn?

___

România Educată, tot mai înecată: Rezultatele Evaluării Naționale la clasa a opta sunt mai proaste de la an la an. Procentul copiilor care reușesc să ia note peste cinci scade față de anii trecuți, indicând un trend evident descendent. Dar ministrul Ligia Deca se chinuie să fenteze adevărul, făcând comparații convenabile cu notele de la simulare.

___

„Nelu tea rugat Iulia sa idai si ei osuta douaj mi”, dacă nu, face oricum un împrumut fraudulos la Provident pe numele tău. O anchetă Snoop care ne-a fiert și mai tare sângele în vene zilele acestea. Așadar, aveți grijă la buzunare, căci în loc de bani rătăciți, vă puteți trezi cu datorii.

___

„Marea Demisioneală" n-a luat sfârșit, doar nu mai are nume, arată un raport PwC. 28% dintre angajații respondenți spun că intenționează să-și schimbe jobul în următorul an, în creștere de la 19% în 2022. De ce? 56% dintre angajați consideră că sunt supuși la prea multe schimbări la locul de muncă și 44% nu înțeleg motivele acestor schimbări. 

___

Unul din cinci angajați americani se gândește la sinucidere. E vremea să luăm sănătatea mintală în serios. Ne place să credem că suntem mai conectați și mai evoluați ca niciodată, dar realitatea este că una din cinci persoane din Statele Unite se gândește la autovătămare. Da, ai citit bine. Cum s-a ajuns aici? Trăim într-o cultură a muncii care ignoră complet nevoile psihologice ale oamenilor.

___

Primul robot funcționar și-a dat demisia de la viață, după un an în slujba oamenilor. Primăria din Gumi, Coreea de Sud a confirmat „sinuciderea” robotului, găsit la baza unor scări dintr-o clădire publică, și a început o anchetă. „Angajatul ideal”, dezvoltat de Bear Robotics, lucra de aproape un an ca funcționar public, oferind informații utile cetățenilor, și era capabil să cheme liftul și să se deplaseze între etaje. Pesemne, nici roboții n-o duc bine în culturile toxice - ne mai miră știrea cu oamenii? 

___

Discriminarea se întâmplă și la salarii grase. Zeci de procurori DNA au dat instituția în judecată, cerând salarii egale cu cele ale procurorilor din Parchetul European (EPPO) pe motiv de discriminare. Cei 43 de procurori susțin că, deși au aceleași responsabilități și competențe, procurorii EPPO câștigă 8.000 de euro pe lună, în timp ce ei primesc doar 5.000 de euro. Acum solicită instanței să oblige DNA să le plătească diferențele salariale începând cu 1 iunie 2021, plus dobânzi și ajustări pentru inflație.

___

Mentalitatea fixă vs mentalitatea de creștere. O ilustrație de Jun Han Chin:

___

Sunt medic, faceți loc (să ies din țară)! Guvernul României a anunțat la începutul anului deblocarea a mii de posturi în spitale, necesare pentru a acoperi deficitul de 15.000 de cadre medicale la nivel național. În ciuda acestei nevoi acute, medicii încă pleacă din țară. La acest „de ce” dureros răspunde Recorder. Spoiler: în anunțul de angajare scrie „medic”, în realitate se caută sclavi pe secție.

___
Angajații din domeniul sănătății sunt în plină epidemie de burnout. Printre principalii factori care contribuie la această situație se află microstresul - acumularea de mici (dar mulți) factori de stres din interacțiunile și sarcinile zilnice, care capătă cumulat un impact uriaș asupra sănătății lor mintale și fizice.
___
Inteligența Artificială „fură” munca freelancerilor. Ofertele de colaborare de pe site-uri ca Fiverr și Upwork au scăzut cu până la 21% pentru activități precum copywriting, ilustrație/grafică și marketing. Cine „strică piața”? Cică AI-ul. Mai multe detalii găsești la

Victor Kapra

în newsletterul Civilization.

___

Consumul excesiv de resurse dăunează grav Planetei! În doar 6 ani, am consumat la nivel global peste 75% din ceea ce am consumat în secolul trecut. Vezi aici o pagină care ne mai ține în frâu pornirile consumeriste. 

---

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Milenialii trag linie: „mă deranjezi cu mesaj seara, te deranjez cu demisia la prima oră.” 

Unul din patru mileniali nu mai tolerează mixul haotic dintre muncă și viața personală. Un studiu recent concluzionează că și o singură cerință venită din partea șefului după terminarea orelor de program ar putea fi picătura care umple paharul și declanșează demisia. Mesajul milenialilor este clar: respectați-ne timpul sau ne pierdeți! Această atitudine impune o redefinire a normelor de muncă și așteptărilor, și marchează o schimbare majoră de perspectivă, la nivel global.

Chiar dacă tehnologia a dizolvat granițele dintre muncă și timp liber, milenialii refuză să fie disponibili 24/7 - o schimbare radicală față de generațiile anterioare, care erau mai dispuse să accepte orice solicitare din partea șefului, fără invocarea limitelor personale. Azi, angajatorii trebuie să se adapteze, pentru a-și păstra aproape angajații capabili pe care i-au atras cu greu, dar pe care îi pot pierde ușor. Implementarea unor politici de „deconectare digitală" stricte (și nu doar pe hârtie) devine esențială pentru a menține oamenii motivați și loiali.

Pe tine când te-a întrebat ultima oară cineva cum te simți? Ești bine? Ai timp (și) pentru tine? Noi vrem să îți luăm pulsul. Scrie-ne cum îți merge. :) 

---

Efectele emoțiilor din 2023: planeta se joacă de-a râsu’-plânsu’.

Anul trecut, întreaga planetă a experimentat fluctuații emoționale majore, arată raportul Gallup Global Emotions 2024, bazat pe răspunsurile a aproape 146.000 de respondenți din 142 de țări. Pe de-o parte, emoțiile pozitive au revenit în sfârșit la nivelurile pre-pandemice - scorul global al experiențelor pozitive fiind de 71, în creștere cu un punct față de 2022. 

Restul emoțiilor pozitive au rămas stabile: 71% dintre oameni s-au simțit bine odihniți, 73% au experimentat multă bucurie și 73% au zâmbit sau râs mult. În ceea ce privește experiențele pozitive, scorurile au variat de la 86 în Paraguay și Panama la 38 în Afganistan, acesta din urmă fiind cel mai scăzut scor global pentru al șaselea an consecutiv.

2023 a marcat și o scădere a emoțiilor negative pentru prima dată din 2014: indicele experiențelor neplăcute a scăzut cu două puncte, până la 31, iar 40% dintre adulți au raportat îngrijorare, 37% stres, 30% durere fizică, 26% tristețe și 22% furie. Deși aceste cifre sunt în scădere, ele rămân mai ridicate decât în urmă cu zece ani. 

Creșterea emoțiilor pozitive și scăderea celor negative reflectă o adaptare globală la contextul post-pandemic, dar și un contrast puternic între regiuni. Țările din America Latină și Asia de Sud-Est au dominat clasamentul pozitiv, în timp ce conflictele politice și economice au influențat negativ altele: Guinea a înregistrat cel mai înalt scor negativ (53), urmată de Ciad și Sierra Leone. Israel, pentru prima dată pe această listă, a înregistrat creșteri record ale îngrijorării, stresului și tristeții generale, după atacurile din octombrie 2023.

---

Conflictul între generații are o nouă miză: punctualitatea.

Mai mult de o treime din angajații tineri cred că dacă întârzie 10 minute la job e ca și cum ar fi ajuns la fix. În schimb, 70% dintre șefii baby boomers au toleranță zero față de întârzieri, astfel că povara lipsei de punctualitate ajunge să atârne greu asupra carierei tinerilor. Acest conflict de perspective ne arată încă o dată modul în care diferențele culturale profunde dintre generații acționează asupra conceptului de „disciplină” la locul de muncă.

Generația Z, crescută într-o eră digitală și flexibilă, privește punctualitatea mai relaxat, concentrându-se pe productivitate și rezultate. Baby boomers, obișnuiți cu reguli stricte, asociază punctualitatea cu respectul și profesionalismul. 

Acest conflict de valori poate genera tensiuni adânci în echipe. Lideri sunt primii care trebuie să găsească un echilibru, să implementeze politici care ajută la recunoașterea și valorificarea diversității generaționale. Flexibilitatea în programul de muncă și accentul pe rezultate, mai degrabă decât pe prezența fizică strictă, ar putea armoniza (și relaxa) așteptările ambelor tabere.

---

Birou vs. remote.  Pe care dintre angajați îi preferă șefii?

Resume Builder a întrebat 626 de manageri care conduc atât echipe care lucrează de la birou, cât și remote, despre care dintre acești angajați sunt „mai buni”. Altfel spus, care le plac lor mai mult - că e clară doza de subiectivism. Iată principalele constatări:

• Cei mai mulți șefi cred că angajații care lucrează de la birou sunt lideri mai buni, mai ușor de instruit;

• 56% afirmă că se preocupă mai mult de creșterea angajaților care lucrează de la birou;

• 1 din 4 manageri are mai multe șanse să-și concedieze subordonații direcți aflați la distanță înaintea celor cărora trebuie să le-o spună în față;

• Nevoia de mai multă supraveghere se află în topul motivelor pentru care managerii își concediază angajații remote;

• Nu e chiar totul negru. 46% dintre manageri recunosc că angajații remote au o atitudine mai pozitivă și sunt la fel de eficienți ca cei de la birou.

Dacă analizăm critic știrea asta, observăm că Resume Builder tinde să scrie multe articole pozitive despre munca la birou. Nu știm dacă promovează intenționat politica RTO (Return to office), dar multe studii (1, 2 sau 3) îi contrazic: angajații hibrid sunt cel puțin la fel de productivi precum cei care lucrează de la birou. În plus, angajații par a fi mai fericiți atunci când au opțiunea să lucreze hibrid.

Realitatea este că managementul echipelor hibride cere un set de abilități distincte. Dacă simți că nu poți motiva și dezvolta un angajat fără să-l vezi zilnic la birou în carne și oase, poate că problema nu este la angajat, ci la tine. Poate că este timpul să investești în formarea ta ca manager și să îți dezvolți abilitățile de conducere și de comunicare, astfel încât echipa să fie una de succes indiferent unde se află oamenii care-o formează. 

---

💡 #Știațică: Până și productivitatea poate fi toxică? 

Opt din zece angajați recunosc că se confruntă cu anxietate legată de productivitate, iar aproape o treime dintre ei o resimt de mai multe ori pe săptămână. Termenul se referă la efectele negative care vin odată cu presiunea de a performa constant și de a atinge cele mai înalte standarde. Stresul și epuizarea care stau la baza productivității toxice sunt cauzate de prea multe ședințe, de mediul de lucru mereu activ și de comunicarea în exces. Aceasta are un impact semnificativ atât asupra bunăstării individuale, cât și asupra eficienței organizaționale.

Se pare, însă, că avem și soluții pentru această problemă. Atunci când au fost întrebați ce i-ar ajuta să-și reducă anxietatea legată de productivitate, mai mult de jumătate (54%) dintre respondenți au identificat recunoașterea eforturilor și a muncii lor ca fiind principala soluție, urmată de sesiuni mai dese de feedback (44%) și de o mai mare conștientizare a impactului angajatului asupra obiectivelor de business (34%).

---

🌶️ Sweet & spicy.

Tu ce faci când nu ai o zi bună? Ai/n-ai mingea, tragi la poartă?

Noi zicem că e ok să-ți iei o pauză la nevoie. Până și cei mai buni o fac. 

---

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech. 

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

---

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.