#117: Pronatalismul, „soluția” distopică pentru un viitor plin de copiii elitelor; Viitorul fără șefi: autoorganizarea le ia locul?; App sprawl: trendul firmelor care vor mai mult, nu mai bine.
Bonus: Costul vieții îngrijorează 7 din 10 tineri români; Visul european devenit coșmar – escrocii țintesc vulnerabilitatea; IMM-urile au jumătate din productivitatea companiilor mari – cum ne ajută?
Servus. Am ajuns la borna 117. Îți mulțumim pentru încredere și interes, dacă găsești util ceea ce facem și dorești să ne susții, o poți face aici.
Ne așteaptă un viitor fără șefi?
Gigantul farmaceutic Bayer renunță la șefi și le cere celor aproape 100.000 de angajați să se „autoorganizeze”. O mișcare interesantă prin care pot economisi în jur de 2 miliarde de dolari.
Ideea nu a picat din cer, ci vine în urma unei analize interne a noului CEO, Bill Anderson, care i-a întrebat pe angajați de ce nu funcționează lucrurile. Pe lângă faptul că manualul de proceduri și reguli interne al Bayer era mai lung decât romanul „Război și Pace” al lui Tolstoi, un răspuns se tot repeta: „E prea greoi procesul de aprobare a ideilor și trebuie să te consulți cu prea mulți oameni ca să miști lucrurile”.
Așadar, compania a hotărât să renunțe la șefi, decizie care se poate dovedi revoluționară. Ce se va întâmpla însă cu cele $2,15 miliarde economisite? Ideal ar fi să se întoarcă la angajații care vor face și munca șefilor.
Peste ocean, acest fenomen nu este singular. Meta a anunțat în 2023 că schimbă felul în care își organizează echipele de conducere. În loc să aibă mulți manageri intermediari, vor lăsa mai multă responsabilitate și autonomie în mâinile angajaților. Ideea e să facă comunicarea mai simplă și să reducă birocrația care încetinește lucrurile. Mark Zuckerberg l-a creditat pe Elon Musk ca fiind principala sursă de inspirație pentru reducerea numărului de niveluri de management.
Avantajele acestui nou mod de lucru le-am văzut mai sus. Însă în lipsa middle managerilor, moralul și dezvoltarea profesională a angajaților pot avea de suferit. În unele companii, aceștia sunt esențiali pentru sprijinul zilnic pe care îl oferă și pentru mentorat. Fără ei, angajații pot avea impresia că vorbesc cu pereții când întâmpină probleme sau când vor să împărtășească idei.
Nici nu-i de mirare că managerii sunt cei mai nemulțumiți la locul de muncă și că sunt tot mai epuizați. Se pare însă că inteligența artificială ar putea fi colacul lor de salvare. Le-ar permite să petreacă mai mult timp oferind angajaților ghidaj și mentorat pe parcursul dezvoltării profesionale, asigurându-se că organizația produce valoare.
Un nou fenomen controversat: mișcarea pronatalistă ne îndeamnă să procreăm selectiv.
Pronataliștii promovează ideea de a avea „mulți copii”, utilizând o abordare hiper-rațională și bazată pe date pentru tot, de la selecția genetică, până la numele copiilor și educația zilnică. Deși sună a distopie ruptă din platformele de streaming, au câștigat mult teren în Silicon Valley, prin intermediul unor promotori extrem de vocali. Practic, pronatalitatea încurajează cuplurile de „intelectuali” să aibă cât mai mulți copii, susținând că astfel se poate asigura viitorul umanității prin propagarea genelor „valoroase". În consecință, pare o formă de elitism cum n-am mai văzut de niște secole încoace, care însă atrage investiții semnificative în tehnologii de fertilitate și reproducere, văzute ca soluții la scăderea natalității în multe părți ale lumii dezvoltate.
Cum era de așteptat, există și mulți critici ai mișcării, care argumentează că pronatalismul are implicații etice și sociale departe de a fi benefice. Încurajarea reproducerii selective poate duce la inegalități sociale și accentuează presiunile asupra femeilor de a deveni mame „eroine” și cam atât, reducându-le accesul în restul zonelor, profesionale ori sociale. În plus, analiza relevă că, după multe standarde, parentingul abordat de pronataliști nu ar putea reprezenta vreun model.
Fenomenul ridică întrebări și despre responsabilitatea socială a elitei tehnologice și despre direcția în care se îndreaptă dezvoltarea societății. Și deși Elon Musk, tată a 11 copii și unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai mișcării, consideră că „prăbușirea populației din cauza natalității scăzute este un risc mai mare pentru civilizație decât încălzirea globală”, experții spun că datele nu îi susțin nicidecum părerea.
Imnul tinerilor români: „Mă gândeam la planetă și la bani.”
În România, costul vieții rămâne principalul motiv de îngrijorare pentru tineri (43% dintre Mileniali și 29% dintre cei din Generația Z), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024. Aproape jumătate dintre cei din Generația Z și 33% dintre Mileniali estimează că vor avea o situație financiară personală mai bună, în ciuda faptului că doar 20% dintre reprezentanții ambelor generații se așteaptă la o îmbunătățire a situației economice naționale.
Nici la nivel global lucrurile nu stau mai bine: tinerii din generația Z sunt copleșiți de stres și probleme financiare și mai mult de jumătate își caută un job pentru că vor să fie independenți financiar, conform unui studiu recent. Cele mai mari probleme cu care se confruntă sunt nevoia de a economisi bani și găsirea unor metode de a face față stresului.
Mai mult, tinerii români sunt tot mai conștienți de necesitatea combaterii efectelor schimbărilor climatice și au așteptări în acest sens de la companii și de la autorități. Aproape 70% din ambele categorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse și servicii sustenabile, iar aproximativ o treime iau în calcul să evite produsele de tip fast fashion și să călătorească mai puțin cu avionul.
În privința evoluțiilor din tehnologie, peste 40% cred că inteligența artificială generativă va duce la îmbunătățirea condițiilor de muncă în perioada următoare. De asemenea, aproape jumătate dintre Mileniali și 43% dintre cei din Generația Z se pregătesc pentru utilizarea inteligenței artificiale sau urmează să facă acest lucru, ca parte a procesului de dezvoltare profesională.
Antreprenorii români: paria în ‘90, modele în societate azi.
Antreprenorii românii s-au transformat în ultimii ani din paria ai societății în ceva aspirațional, arată un sondaj recent. Care sunt motivele pentru această schimbare a percepției românilor asupra antreprenorilor? Modelele, atât cele externe, cât și cele interne. Daniel Enescu, fondator al grupului Daedalus, crede că schimbarea percepției are legătură cu mediatizarea unor antreprenori celebri de la nivel global și cu contactul direct sau indirect cu antreprenori onești și muncitori care au crescut mult ca pondere în rândul oamenilor de afaceri din România.
„În anii ‘90, antreprenorii erau văzuți că un fel de bișnițari cu acte în regulă. În anii 2000, antreprenorii erau asimilați cu un fel de pierde-vară, care nu aveau și ei o ”slujbă serioasă”. În anii 2010, aceștia erau percepuți ca niște exploatatori – care se îmbogățesc pe spinarea angajaților. În anul 2024, modelul de succes profesional cel mai popular este cel al antreprenorului.”, afirmă Daniel Enescu.
„App sprawl”, capcana șefilor care vor cantitate, nu utilitate.
„App sprawl” se referă la creșterea necontrolată a numărului de aplicații software utilizate într-o organizație. Pe măsură ce apar tot mai multe soluții software, companiile le adoptă rapid în lipsa unei planificări, ducând la un mediu din ce în ce mai complex și ineficient.
În plus, app sprawl este o problemă care nu afectează doar departamentele de resurse umane și IT, ci și productivitatea angajaților. Timpul pierdut în căutarea informațiilor și navigarea între diferite aplicații duce la o scădere semnificativă a eficienței și concentrării acestora
Cum poți evita, ca angajator, acest fenomen?
Evaluează nevoile reale: înainte de achiziționa o nouă aplicație sau un nou software, asigură-te că rezolvă o problemă concretă și este compatibil cu cele existente deja.
Implică oamenii: întreabă-ți angajații de ce au nevoie și unde întâmpină probleme sau dificultăți.
Simplifică și standardizează: alege aplicații cu funcționalități aplicabile mai multor departamente.
Comunică eficient: asigură-te că angajații înțeleg scopul fiecărei aplicații și cum să o utilizeze eficient.
Aplicațiile software pot crește productivitatea, însă achiziționarea haotică și fără sens are exact efectul invers.
IMM-urile, oportunitatea economiilor în plină dezvoltare.
În economiile avansate, IMM-urile reprezintă două treimi din angajări și au un potențial mare de creștere a productivității, pentru că afacerile mici și mijlocii au 47% din productivitatea companiilor mari. Dacă ar atinge niveluri de productivitate similare companiilor mari, PIB-ul ar putea crește cu 5% în economiile avansate și cu 10% în economiile emergente, conform celei mai recente analize McKinsey, care a agregat un set de date detaliate despre toate sectoarele economice din 16 țări care reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul global.
În România, ca și în restul economiilor în plină dezvoltare, IMM-urile ar putea beneficia enorm de pe urma investițiilor în tehnologie și formare profesională. Deși sectorul IMM-urilor contribuie semnificativ la economie, există încă o mare disparitate de productivitate față de companiile mari. Investițiile direcționate către digitalizare și îmbunătățirea competențelor angajaților ar putea reduce acest decalaj, stimulând astfel creșterea economică și competitivitatea pe termen lung.
Duminică ne alegem liderii.
Mai știi dimineața aia în care ai făcut două ore de acasă până la job? Iar atunci când ai ajuns nu ai găsit niciun loc de parcare? Îți amintești cum ți-a stricat toată ziua? Într-o țară modernă, serviciile publice contribuie la bunăstarea cetățenilor, nu la nervii lor. Dar pentru servicii publice demne, e nevoie de oameni profesioniști care să le creeze.
Noi scriem în mod constant despre cum ar trebui să se comporte un lider modern cu angajații săi. Care sunt ideile, principiile și valorile după care acesta ar trebui să se ghideze. Oamenii politici sunt tot lideri. Nu conduc companii, ci conduc orașe, județe sau instituții. Iar duminică avem ocazia să alegem lideri mai bine pregătiți.
Echipa Hacking Work iese la vot. Te încurajăm și pe tine să identifici liderul care te reprezintă. Vor avea loc alegeri locale (primar, consilieri locali, președinte de Consiliu Județean și consilieri județeni) și alegeri pentru Parlamentul European. La alegerile locale poți vota doar în localitatea în care ai domiciliul sau reședința. În schimb, la cele europarlamentare poți vota de oriunde, din țară sau din străinătate.
Pe 9 iunie secțiile de vot se deschid la 7 dimineața și se închid la 10 seara. Iată tot ce trebuie să știi despre alegeri.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
15 gesturi faine pe care le poți face zilnic la locul de muncă. Preferatul nostru e cel de la numărul zece. Al tău?
___
Câte ore pe săptămână lucrează europenii? Conform Eurostat, în 2023, angajații europeni au lucrat în medie 36,1 ore pe săptămână la principalul loc de muncă. Topul celor mai „muncitoare” țări arată așa: Grecia (39,8 ore), România (39,5 ore) și Polonia (39,3 ore), iar la polul opus, cu un program mai lejer, se află Olanda (32,2 ore), Austria (33,6 ore) și Germania (34 ore). Să ne amintim însă că numărul de ore lucrate nu este echivalent cu productivitatea.
___
Ce îi îngrijorează cel mai mult pe directorii de HR în 2024? Conform unui nou raport, principalele preocupări ale directorilor de resurse umane din SUA în acest an sunt: leadershipul ineficient, deciziile necorespunzătoare în materie de recompense (incluzând pachetele de compensații și beneficiile concediului plătit), creșterea costurilor privind sănătatea, securitatea cibernetică, comportamentele necorespunzătoare și deficitul competențelor tehnice.
___
Numărul infracțiunilor de evaziune fiscală a crescut cu 64% în primele patru luni ale 2024, conform unui raport al Poliției Române. Această creștere vine după ce „liderii” țării au propus în decembrie 2023 o lege care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul este plătit. Legea, adoptată de Parlament și promulgată rapid de președinte în 10 mai, a fost criticată de o parte a societății civile care a avertizat că exact asta se va întâmpla.
___
Și inteligența artificială greșește câteodată (și încă cum). CEO-ul Google, Sundar Pichai, a recunoscut că AI Overviews, noua funcție Google, oferă frecvent informații eronate din cauza unei probleme inerente modelelor mari de limbaj AI, care rămâne nerezolvată. Pichai susține că minimizează aceste erori și se fac progrese în îmbunătățirea acurateței. Totuși, reacțiile publicului sunt negative, iar reputația motorului de căutare Google are de suferit.
___
Poți raporta conținutul deepfake și în România, printr-un formular lansat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Măsura ia în vizor videourile „suspecte” de pe Facebook, Instagram, TikTok, YouTube și Google, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale și al alegerilor electorale, în care videourile deepfake ar putea înclina balanța în direcții care să ne afecteze tuturor viața.
___
De ce ne-am pierdut încrederea în presă (dar și între noi)? Ai un minut la dispoziție ca să afli răspunsul? Dă-i play acestui acest video produs de Panorama.
___
Femei independente și pline de diplome. Tot mai mulți bărbați din SUA abandonează învățământul superior, în timp ce femeile îl consideră un pas necesar pentru carieră. O explicație pentru acest fenomen pare să fie faptul că bărbații au acces mai ușor la joburi bine plătite care nu necesită diplome de studii superioare. Găsești și alte explicații documentate aici.
___
Google nu vrea să se pronunțe cu privire la o posibilă scurgere uriașă a informațiilor din documentația aferentă algoritmului său de căutare.
___
O bucată din America „tolerantă” cu minoritățile. Un articol util despre cum putem reduce impactul prejudecăților asupra profesorilor din grupurile subreprezentate. Îl găsești aici.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Cum să ai grijă de angajații de top: recunoaște-le contribuția și nu-i împovăra.
Cum recompensezi pe cineva care muncește eficient? „Cu și mai multă muncă” pare a fi răspunsul preferat. Să ai angajați „vedetă”, care preiau sarcini mai multe și mai complexe decât colegii lor, poate fi un avantaj pentru companii, dar nu este sustenabil pe termen lung. Acești angajați pot începe să se simtă singuri și subapreciați, până în punctul că se profită de ei. Spre exemplu, un manager descrie pe platforma Blind situația unui angajat de top cu un volum uriaș de muncă, care se simte nesigur și neapreciat, deși este numit „rockstar” între colegi.
De aceea, este important ca angajatorii să fie proactivi în a reduce volumul de lucru al acestor angajați atunci când e cazul și a-i loializa, înțelegând că sunt motivați de lucruri diferite – cum ar fi flexibilitatea muncii, oportunitățile de creștere profesională și recunoașterea.
Experții le recomandă managerilor să fie atenți la semnele de nemulțumire ale performerilor de top, precum schimbările de comportament și lipsa de interes la muncă. Comunicarea onestă este esențială pentru a explica limitările companiei și a arăta implicarea în creșterea angajaților. De asemenea, managerii ar trebui să ofere opțiuni variate de recompensare (bonusuri, dezvoltare în carieră, schimbări de rol, zile de concediu, etc).
În cazul în care organizația nu poate oferi sprijinul necesar, managerii ar trebui să faciliteze o tranziție lină și să-i ajute să găsească un alt loc de muncă care le oferă mai multe oportunități.
Escrocii români țintesc internațional: sute de euro plătiți pentru promisiuni false și joburi inexistente.
Bogdan Poto, un om de afaceri din Timișoara, este acuzat de înșelăciune de mai mulți angajați din Asia și Africa, după ce le-ar fi promis locuri de muncă și permise de ședere în România, pe care nu le-a oferit niciodată. Aceștia susțin că ar fi plătit sume cuprinse între câteva sute și mii de euro unei agenții de recrutare din România, care le promitea joburi de livratori la o altă firmă, deținută de același om de afaceri.
Cel puțin cinci oameni îl acuză până acum pe român că i-a înșelat de la bun început, fără a avea o intenție reală de a-i aduce în țară. Când și-au cerut banii înapoi, acesta i-a ignorat sau blocat pe toate canalele de comunicare.
Hyginus, un tânăr din Nigeria, este unul din cei care au apelat la serviciile agenției lui Bogdan Poto, plătindu-i un avans de 600 de euro în 2023. După luni întregi de așteptare, acesta nu ar fi primit nimic din cele promise. A postat în mai multe grupuri pe Facebook despre Bogdan, acuzându-l că este un escroc și atenționând oamenii să se ferească de el.
„Pentru noi 600 de euro sunt foarte mulți bani. Acești tineri voiau să vină în România pentru o viață mai bună, nu sunt tratați bine în țările în care muncesc acum. De ce să le faci așa ceva? Când am insistat cu mesajele, soția lui Bogdan mi-a spus că nu mai au locuri de muncă până în noiembrie 2024. După care m-au blocat amândoi”, susține mama tânărului.
În reportajul realizat de PressOne se regăsesc mărturiile celorlalte persoane. Mai mult, publicația a cerut informații Inspectoratelor Teritoriale de Muncă din Timiș și București, dar nu au primit informațiile solicitate, pe motiv că acestea „nu se regăsesc în lista documentelor care conțin informații de interes public”. Omul de afaceri a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de jurnaliști și recrutează în continuare.
Hărțuirea la locul de muncă – se întâmplă des, discutăm rar.
Hărțuirea la locul de muncă este o problemă serioasă, cu efecte negative asupra individului și organizației. Aceasta poate căpăta multe forme, iar identificarea comportamentului de bullying este prima necesară pentru inițierea confruntării. Semnele bullyingului la locul de muncă pot include:
Comentariile jignitoare sau umilitoare făcute în public sau în fața colegilor;
Comportamentul discriminatoriu sau tratamentul nedrept bazat pe caracteristici personale precum sexul, rasă, vârsta sau orientarea sexuală;
Manipularea informațiilor sau a sarcinilor de lucru cu scopul de a „pune bețe-n roate”;
Ignorarea sau discreditarea ideilor și contribuțiilor tale;
Amenințările sau sugestiile subtile de consecințe negative care se pot întâmpla dacă nu îndeplinești cerințele sau nu accepți comportamentul agresorului;
Izolarea socială, incluzând excluderea de la evenimente sociale ale companiei sau din activitățile de echipă;
Monitorizarea excesivă sau micromanagementul care creează un mediu de muncă ostil;
Mobbingul cibernetic sau hărțuirea prin intermediul tehnologiei (mesajele sau comentariile răutăcioase pe e-mail sau platformele de socializare).
Când trebuie să confrunți un agresor, ai grijă să alegi un moment potrivit și un ton respectuos pentru a stabili limite clare. Dacă asta nu funcționează, cere ajutor din partea unui specialist sau apelează la autorități. Amintește-ți că este necesar să cauți sprijin, că meriți un loc de muncă în care există respect și în care te simți în siguranță.
📊 Rezultatele sondajului: Folosim inteligența artificială la job sau mai avem de învățat?
Din sondajul pe care l-am publicat pe Linkedin și în ediția 115 a newsletterului reiese că 43% dintre cei care au răspuns au pregătirea necesară utilizării inteligenței artificiale la job și chiar sunt entuziamați. O treime consideră că au nevoie de mai multă formare, 16% au rezerve și încă mult de învățat în acest domeniu, iar 8% se tem că inteligența artificială le-ar putea afecta jobul.
💡 #Știațică: Poluarea dăunează sănătății mintale.
Expunerea la poluarea aerului și poluarea fonică în perioada prenatală și în copilărie are efecte negative asupra sănătății mintale a tinerilor cu vârste între 13 și 24 de ani, fiind asociate cu depresia, anxietatea și experiențele psihotice, arată un studiu recent.
Studiul, la care au participat 9.065 de persoane, a analizat efectele poluării asupra sănătății mintale pe parcursul a 25 de ani. Mai mult, subliniază importanța intervențiilor pentru reducerea poluării în vederea îmbunătățirii sănătății mintale a tinerilor și necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care expunerea la poluare afectează sănătatea mintală de-a lungul vieții.
🌶️ Sweet & spicy.
Din păcate, „viziunea” (dacă-i singură) nu plătește chiria și nici nu ține de foame.
✨ InSPORation.
Cum ar fi dacă toată lumea ar putea vedea tot ce deții? Un video de promovare de la Vinted ne pune pe gânduri și ne transmite un mesaj puternic despre sustenabilitate:
Poate după ce termini de citit newsletterul mergi să faci curățenie în dulap.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
În poll-ul ăla, Costul Vieții merge cam în tandem cu situația financiară, că dacă e mare costul, implicit și situația financiară e mai slabă relativ la el, chiar dacă stagnantă dpdv al valorii absolute să zicem. Deci aș scoate cu totul opțiunea de situație financiară și/sau aș cumula acel procent cu costul vieții, că sunt dependente.