#112: Discriminarea la interviu: întrebări în funcție de sex; 40% din studenți nu-și permit nici strictul necesar; „Modul urgență” vine cu săptămâna de lucru de 6 zile.

Bonus: Munca „la cerere”, protejată de o nouă directivă UE; 67,3% dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariu; Ce prime se dau de Paști în România?

Apr 25, 2024

Servus! Ediția 112 este aici. Am strâns pentru tine știri și informații utile care să-ți servească drept inspirație sau imbold pentru schimbare. Să îți fie de folos!

Munca emoțională dăunează grav sănătății.

De multe ori, angajații sunt încurajați să exprime emoții care nu corespund întotdeauna stării lor interioare, conform normelor și valorilor impuse de locul de muncă. Această discrepanță între emoțiile simțite și cele exprimate poartă numele de muncă emoțională. Conceptul a fost dezvoltat de către Arlie Hochschild, profesoară în științe sociale, care vorbește despre efectele negative ale emoțiilor reprimate la job.

Pe lângă sarcinile obișnuite, stresul zilnic și responsabilități, dacă angajatul trebuie să își regleze în mod constant emoțiile sau să le inhibe, mimând o stare de bine departe de cea reală, va fi expus în timp unor crize de identitate.

Mai mult, există riscul de burnout. Iar dacă luăm în considerare și factorul de gen, femeile duc o muncă emoțională mai apăsătoare, fiind adesea influențate să se conformeze normelor emoționale din mediul profesional, să zâmbească mai mult și să înțeleagă mai multe. Ai trăit acest concept pe propria piele? Ce formă a luat?

*Sursa foto: Dalle3, după un prompt Hacking Work*

Cum (de) trăiesc studenții din România?

Un studiu realizat în 2023 de Starea Națiunii Studențești, care a implicat 1670 de respondenți din România, evidențiază problemele cu care se confruntă studenții în ceea ce privește calitatea vieții. Studenții incluși în cercetare sunt în principal concentrați în cele patru mari centre universitare din România: București, Cluj, Iași și Timișoara, și locuiesc fie în căminele universitare, fie în chirie.

Problemele semnalate includ lipsa spațiului personal (37,3%), a posibilității de adaptare a spațiului locativ (32,3%), și nivelul ridicat de aglomerare, deoarece 65,9% locuiesc cu mai multe persoane într-o cameră. De asemenea, mulți nu-și pot regla temperatura locuinței (peste jumătate), ceea ce duce la nemulțumiri legate de confortul termic.

În ceea ce privește aspectul financiar, aproximativ o treime din respondenți au probleme în a-și plăti facturile și a face față cheltuielilor zilnice, iar peste 40% spun că banii nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar, ori abia le acoperă nevoile de bază. Astfel, în ciuda eforturilor lor academice, studenții au parte de condiții de trai deplorabile, care le afectează calitatea vieții și capacitatea de a se concentra pe studii.

Mileniali vs. Mileniali.

Conflictul dintre generații, o temă dominantă a ultimilor ani, pare să fie înlocuit treptat de un alt tip de conflict: cel din interiorul generației mileniale. În timp ce inițial generația s-a unit împotriva celei anterioare (baby-boomeri), noi tensiuni se conturează acum în interiorul propriului grup, alimentate de inegalitățile economice și sociale. Principalul factor negativ este creșterea discrepanțelor de avere între segmentele grupului, în special între cei privilegiați (care au beneficiat de moșteniri și sprijin financiar din partea familiilor lor) și cei care nu au avut această șansă.

Deși media generației mileniale este în continuare mai puțin bogată decât media generației baby-boomer la aceeași vârstă, discrepanța dintre cei mai bogați și cei mai săraci mileniali este în creștere. Această situație este amplificată de faptul că mulți tineri adulți primesc ajutor financiar semnificativ din partea familei atunci când își cumpără o locuință, ceea ce duce la perpetuarea inegalităților și la amplificarea sentimentelor de nedreptate și resentiment între membrii aceleiași generații.

Samsung instaurează săptămâna de șase zile de muncă.

În timp ce unele companii implementează săptămâna de lucru de patru zile, Samsung merge în direcția opusă. Compania le cere celor cu rol de conducere să lucreze șase zile pe săptămână. Această decizie vine în contextul în care compania a avut cel mai greu an din ultimul deceniu, cauzat de creșterea prețurilor la petrol, costuri ridicate ale împrumuturilor și deprecierea wonului sud-coreean.

Business Insider a descris compania ca fiind în „modul de urgență”, cu noul program deja introdus în cea mai mare parte a diviziilor tehnologice. Mai mult, unii executivi au început să lucreze voluntar timp de șase zile pe săptămână începând din luna ianuarie.

În Coreea de Sud, un angajat a petrecut, în medie, 1.901 de ore la locul de muncă în 2022, conform datelor de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, clasându-se pe locul al cincilea între cele 38 de state membre. Interpretăm acest lucru drept o cultură intensă a muncii, care nu pare să se relaxeze curând.

Cât de „adevărați” sunt prietenii tăi de la muncă?

Credem că avem prieteni la muncă până când apare o competiție internă pentru o promovare sau un proiect important. Crearea de prietenii autentice la locul de muncă este dificilă, conform specialiștilor.

Există patru trăsături definitorii ale prieteniei (informalitatea, caracterul voluntar, normele comune și obiectivele socio-emoționale) și patru trăsături necesare pentru o viață organizațională de succes (rolurile formale, constrângerile involuntare, normele referitoare la schimb și obiectivele instrumentale).

Experții susțin că aceste trăsături diferite sunt în conflict una cu cealaltă și nu ne permit crearea de prietenii autentice. Chiar dacă există un grad de informalitate în organizații, totuși, rolurile sunt formale. Aceste roluri ne definesc și nu suntem niciodată per total noi înșine la locul de muncă, ceea ce face grea construirea unor prietenii autentice în spatele fațadei profesionale și viceversa.

Tu simți că ai putut crea relații reale de prietenie la muncă?

📜 Scurte și tari.

Munca „la cerere” a primit directivă. Parlamentul European a adoptat ieri, 24 aprilie, directiva muncii la proiect, ca parte din popularul concept de „gig economy”, destinată protejării celor care lucrează pe platformele digitale.

___

Nivelul de educație, rollercoasterul Europei. În medie, o treime dintre persoanele cu vârste între 25-74 de ani din UE are o diplomă de absolvire a învățământului superior. Țările nordice și baltice au cel mai mare număr de absolvenți, în Suedia, Norvegia și Letonia peste 40% din populație având studii superioare. La polul opus se află România, cu cel mai mic procent de absolvenți (17,4%), urmată de Italia (18,5%).

___

Bonusuri de Paște – cine și ce primește anul acesta. Din zece angajatori, șapte sunt dispuși să acorde prime sau cadouri de Paște, cei mai mulți dintre ei (33%) oferind sume între 200 și 400 lei/angajat. Pe lângă bonificațiile financiare, angajatorii oferă și vouchere, coșuri cu produse, zile libere suplimentare sau nimic. Sperăm doar să nu ambaleze în urări frumoase acel „nimic”.

___

41% dintre angajații români sunt nemulțumiți de locul de muncă actual, iar salariul e principalul motiv de supărare, pentru 67,3% dintre respondenți. Alte cauze importante includ lipsa oportunităților de promovare (29,9%), relația cu managerul (28,7%) și lipsa de recunoaștere a muncii (25,4%). Peste un sfert dintre nemulțumiți caută activ un nou loc de muncă, iar 5,9% au decis deja să demisioneze.

___

Epuizați de combaterea dezinformării. Membrii birourilor electorale din SUA au ajuns deja la capătul răbdării în lupta împotriva dezinformărilor legate de procesul alegerilor prezidențiale. Și totuși, mai sunt încă șapte luni până la alegeri.

___

Cum arată interesele și implicarea politică a femeilor în România? Centrul Filia & Politică la minut au sintetizat excelent o parte a studiului „Grija pentru Democrație – Interesele Politice ale Femeilor în 2024” realizat de Centrul Filia alături de Claudiu Tufiș și Barbu Mateescu. Noi am rămas cu asta: Femeile din România nu sunt mai puțin interesate să participe în viața politică, ci nu au timp. 96% dintre acestea declară că, pe lângă job, ele se ocupă și de treburile casnice.

___

Drogurile, noul miraj din goana după productivitate. Profesioniști experimentează cu ketamină și alte psihedelice, în încercarea de a-și spori creativitatea și concentrarea la muncă.

___

Poluarea aerului afectează capacitatea de concentrare a copiilor, după cum arată un nou studiu realizat de Institutul Global de Sănătate din Barcelona (ISGlobal). Cercetarea leagă expunerea la dioxid de azot (NO2), un poluant provenit în mare parte din traficul rutier, de scăderea funcției de atenție la copii. Problema se regăsește mai des în cazul băieților cu vârste între patru și opt ani, iar faptul că dezvoltarea creierului lor este mai lentă îi face mai susceptibili la efectele nocive ale NO2. Studiul concluzionează că e nevoie de integrarea unor măsuri preventive care să protejeze dezvoltarea neurologică și sănătatea generațiilor viitoare.

___

Bicicletele electrice câștigă teren. Una din cinci gospodării din Europa deține o bicicletă electrică. Această tendință poate fi determinată de creșterea accesibilității bicicletelor electrice și de caracteristicile lor. Mai mult, 42% dintre utilizatori le folosesc mai des decât acum 5 ani, iar 32% spun că intenționează să le utilizeze și mai mult în viitor. Metodele de transport care implică mașini în general par să-și vadă utilizarea în scădere: 26% dintre utilizatorii de mașini personale le folosesc mai puțin decât acum 5 ani.

___

Statul îi vrea acasă pe românii din diaspora. Ești angajator din România și vrei să angajezi români din UE cărora le-a încetat contract din motive neimputabile lor? O propunere legislativă vrea ca statul să plătească 50% din salariul brut al românilor întorși, pentru o perioadă de doi ani, dar nu mai mult de 3.000 de lei în primul an și 2.000 de lei în al doilea an. Este un pas mic, dar pare că începem să realizăm valoarea pe care o pot crea în țară meseriașii din diaspora. Va fi cu adevărat mai bine acasă atunci când angajatorii de aici vor oferi salarii decente.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.

Pentru un salariu corect, evită „rușinea” și pune întrebările potrivite.

Negocierea salariului înainte de un interviu de angajare este, în mod evident, o etapă care ne poate aduce beneficii importante. La fel de adevărat este însă și că ne umple de anxietate. Experții în carieră recomandă să lași teama la o parte și să urmezi câțiva pași care te vor ajuta să obții oferta corectă:

Pregătește-te temeinic: Înțelege-ți valoarea pe piața muncii și stabilește așteptări realiste în ceea ce privește banii pe care i-ai merita, înainte de interviu.
Redirecționează întrebarea: Nu te pierde dacă auzi întrebarea legată de banii pentru care ai fi dispus/ă să colaborați. În schimb, solicită intervievatorului să-ți comunice intervalul salarial propus de companie.
Oferă un interval de salariu: Dacă totuși intervievatorul insistă, nu da sume fixe, prezintă un interval de salariu bazat pe documentarea de la primul punct, care să reflecte experiența și competențele tale. De asemenea, poate fi util să menționezi că intervalul pe care l-ai comunicat este flexibil, în funcție de restul beneficiilor pe care le vor include în ofertă și de ceilalți termeni ai colaborării.
Evită divulgarea salariilor anterioare: Concentrează discuția pe așteptările salariale actuale, bazate pe standardele industriei și responsabilitățile rolului.
Fii deschis negocierii: După primirea ofertei de angajare, inițiază negocierile pe baza contribuțiilor și a valorii pe care le poți aduce companiei.
Share

Întrebările discriminatorii la interviu, realitate pentru jumătate dintre femei.

42% dintre femeile din Statele Unite primesc frecvent întrebări nepotrivite sau discriminatorii la interviurile de angajare, conform unui sondaj recent. Întrebările ating subiecte precum statutul parental sau familial, aspectul fizic sau viața personală a candidatului. Aceste întrebări nu sunt doar nepotrivite, ci pot fi și ilegale. Există legi care interzic discriminarea bazată pe sarcină, afecțiuni medicale, aspect fizic sau concediu de îngrijire a copilului sau a unui părinte în vârstă.

Este important ca viitorii angajați să știe că nu sunt obligați să răspundă la aceste întrebări. Au dreptul să ducă discuția către subiecte relevante pentru job sau chiar să o încheie. De asemenea, este util să documenteze incidentul, în caz că vor fi nevoiți să depună o plângere.

Angajatorii trebuie să se asigure că interviurile sunt lipsite de prejudecăți și că nu se adresează întrebări nepotrivite. Acest lucru este posibil prin instruirea angajaților cu privire la legile antidiscriminare și prin crearea unui set de întrebări care să se concentreze pe calificările și experiența relevantă a candidatului, indiferent de gen.

Românii și Uniunea Europeană: cum influențăm viitorul democrației?

A fost publicat cel mai recent eurobarometru - sondajul care măsoară percepția oamenilor cu privire la UE. Dacă v-a scăpat, iată câteva date interesante, mai ales în contextul acestui an atât de important pentru democrație:

50% dintre români au o percepție pozitivă despre UE, 33% o percepție neutră și doar 16% au o percepție negativă;
65% dintre români sunt mulțumiți de beneficiile apartenenței țării noastre la UE, iar 30% cred că UE nu a adus un beneficiu țării noastre;
60% dintre români sunt interesați de alegerile europene de anul acesta (în 2019 procentul era de 49%);
61% dintre români rămân optimiști cu privire la viitorul UE, 35% sunt pesimiști;

Per ansamblu, europenii cred că cele mai importante trei valori pentru care trebuie să luptăm în următorii cinci ani sunt pacea, democrația și drepturile omului. Românii au pus pe primele trei locuri democrația, respectarea identităților naționale și solidaritatea între statele UE și între regiuni.

Munca de la birou, factor de creștere?

Companiile în care oamenii lucrează fizic, de la birou, cresc mai rapid decât companiile cu model de lucru hibrid și complet de la distanță, conform unui nou raport de la Rippling. Pentru studiu au fost intervievați peste 1.200 de lideri din domeniile HR, Finanțe și IT. Aproape jumătate dintre respondenții de la companiile ale căror angajați lucrează de la birou au raportat o creștere rapidă, comparativ cu doar 39% dintre companiile care au un model de lucru hibrid.

Conform raportului, modelele de lucru flexibile pot fi benefice pentru productivitatea angajaților, dar societățile trebuie să raționalizeze procesele pentru a evita excesul de sarcini administrative, care pot afecta rezultatele unei afaceri.

Ești „pasăre de noapte”? Te expui la riscuri.

Cercetările arată că lucratul până târziu în noapte crește riscul de depresie și probleme de sănătate la vârsta mijlocie. După ce a examinat programul de lucru și tiparele de somn a 7.000 de americani timp de trei decenii, profesoara Wen-Jui Han de la Universitatea din New York a constatat că doar un sfert dintre participanți au lucrat în mod regulat doar în timpul zilei. Cei care au lucrat noaptea sau în mai multe schimburi când erau tineri, au avut mai multe probleme cu somnul și au fost mai predispuși problemelor de sănătate și depresiei la 50 de ani.

„Munca ne îmbolnăvește. Munca ar trebui să ne permită să acumulăm resurse. Dar multora jobul nu le permite să facă acest lucru. De fapt, ei devin din ce în ce mai nefericiți în timp”, declară autoarea cercetării.

💡 Uite ce fain: Munca colaborativă – exemplul din bucătărie.

Javier Campopiano, directorul global de creație al McCann, una dintre cele mai puternice agenții creative la nivel global, cu oameni în peste 100 de țări, promovează cultura colaborativă pe care o compară cu o bucătărie deschisă. Ce înseamnă asta? Că toată lumea contribuie la proces, condimentându-l cu toate „aromele creativității”, iar diversitatea e mai mult decât binevenită.

Prin promovarea filosofiei "Truth well told" (Adevărul bine spus), McCann își propune să rămână onest față de oamenii săi, continuând să valorifice și să accentueze punctele forte ale organizației. În plus, Javier Campopiano recunoaște că sectorul creativ are încă mult de lucru în ceea ce privește egalitatea de gen, motiv pentru care pune accent pe recrutarea și promovarea femeilor în rolul de creativi seniori, subliniind că schimbările în limbajul și abordările creative sunt direct influențate de o mai mare diversitate în echipele de conducere creative.

Ajută-ne să știm cu ce îți suntem de folos: Îți mulțumim că ne citești aici, pe blog ori pe social media și că urmărești episoadele de podcast Hacking Work.

Răspunde sondajului nostru și dă-ne voie să te cunoaștem mai bine. Și pentru că nu am putut include aici decât patru variante de răspuns, te încurajăm să ne răspunzi pe larg în comentarii.

✨ InSPORation.

Românca Daniela Rus este directorul Laboratorului de Știință Informatică și Inteligență Artificială al renumitului Massachusetts Institute of Technology (MIT), și totodată prima femeie care ocupă această funcție. Ea conduce departamentul Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory (CSAIL) după o experiență de nouă ani în cadrul prestigiosului institut, fiind profesor în departamentul de inginerie electrică și știință informatică.

În discursul TED de mai jos, Daniela vorbește despre convergența dintre AI, robotică și viața „fizică”, de zi cu zi, care pot debloca împreună o lume cu totul nouă. Ba chiar permite modelelor AI să opereze dincolo de limitele digitale și să interacționeze dinamic în lumea reală:

📖 Cartea câștigătoare.

Ce s-a întâmplat cu bunul-simț? Companiile sunt atât de prinse în mrejele propriilor probleme și atât de asaltate de birocrație, încât și-au pierdut din vedere obiectivul esențial. În cartea „Ministerul Bunului-simț”, Martin Lindstrom vine cu exemple reale și ne oferă idei ingenioase de a reda logica și decența companiilor și persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele.

Mai mult, te poți întâlni cu el la BRAND MINDS 2024. Folosește codul HW12 pentru 12% reducere la fiecare bilet achiziționat. Ne vedem acolo! 🎁

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

___

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.