HWNews #16: Șefii diabolici inventează metode de Quiet Firing, ședințele inutile costă 100 de milioane de dolari, iar tot ce știai despre somn este cam greșit.
BONUS: Cum ne măsurăm longevitatea, cât suntem de supravegheați de fapt și cât de dezinteresați sunt angajații de cultura organizațiilor din care fac parte.
Servus!
Suntem la ediția 16 a Newsletterului Hacking Work, iar voi sunteți peste 3650 de oameni buni care ne oferă timp, încredere, feedback constructiv și sprijin.
Să îți fie de folos ce citești azi și te rugăm să dai aceste idei și informații și către colegi și prieteni, mulțumim mult!
Cultura organizațională, tot mai departe de oameni
Doar 2 din 10 angajați americani se simt conectați la cultura organizației lor. De ce ne interesează? Ei bine, liderii au motive întemeiate să le pese.
Conform studiilor, angajații aceia minoritari care se simt conectați la cultura lor sunt:
De 5.2 mai predispuși la a recomanda mediul de lucru în care au încredere, altora ca ei;
Cu 37% mai capabili să performeze;
Cu 68% mai puțin probabil să se simtă copleșiți sau epuizați foarte des;
Cu 55% mai puțin probabil să plece în căutarea unui alt loc de muncă.
Altfel spus, cei doi care sunt conectați și implicați, deci motivați, îi cam duc în spate pe ceilalți opt. Dar ce ne facem cu cei mulți?
Același studiu, realizat de Gallup, relevă că, aparent paradoxal, angajații în sistem hibrid - dintre toate tipurile de angajați din Statele Unite - se descurcă cel mai bine atunci când vine vorba de a se simți conectați la cultura organizației lor. 23% dintre aceștia sunt de acord că se simt conectați la organizația lor, comparativ cu media generală de 20%.
Sursa foto: rawpixel.com
Cum recunoști un șef care face Quiet Firing?
Următoarea perioadă de instabilitate ar putea duce la sporirea valului de „concedieri tacite”. Altfel spus, noul trend prin care un angajator sau un manager folosește tactici diferite, pasiv-agresive, care au scopul de a-l face pe angajat să renunțe singur, fără a fi nevoie să-l concedieze în mod direct.
Un sondaj LinkedIn News de la sfârșitul lunii august a arătat că 83% dintre cei peste 20.000 de respondenți au asistat la astfel de situații, și i-a făcut pe unii manageri să recunoască modurile în care fac personalul să plece (aparent) din proprie inițiativă.
Pornind de la acest catalizator, WorkLife a stat de vorbă cu diverși lideri seniori care au apelat la asemenea strategii și a selectat unele dintre cele mai convingătoare metode de Quiet Firing. Scenariile pot merge uneori atât de departe, încât devin de-a dreptul halucinante.
De la „fabricarea” unor alte oferte de muncă, contactarea recrutorilor externi și „plantarea seminței de îndoială” prin intermediul acestora, și până la micromanagement agresiv și sabotarea benevolă a încrederii, toate au ca scop reducerea de costuri și eliminarea unei doze bune de disconfort și asumare din partea angajatorilor.
Dacă aceste tehnici îți sună cunoscut, poate că a venit timpul să-ți întrebi șeful dacă are ceva să-ți spună. Iar dacă ești chiar tu cel care le pune în aplicare, poate-i momentul să te întrebi de ce ai atât timp la dispoziție și cum ai putea să-l utilizezi mai eficient, imediat după ce-ți faci curaj pentru discuția aia inconfortabilă, dar necesară.
Sursa foto: Yanalya on Freepik
#Știațică? Ședințele costă corporațiile până la 100 de milioane de dolari, în ore pierdute?
Fiecare meeting costă de fapt mai mult decât timpul aparent. Orele pierdute în ședințe fără sens costă aproape 100 de milioane de dolari, spun cercetări recente. Întreruperile vin la pachet cu scăderea productivității și subaprecierea constantă a timpului de care e nevoie pentru a-ți reintra în fluxul de lucru eficient.
Dacă vrei să afli cam cât costă de fapt o ședință în organizația ta, există un instrument care te poate ajuta să obții mai multă claritate și să alegi altfel poate, data viitoare, ce subiecte se pot rezuma la comunicare directă, ori măcar se pot transforma într-un mail sau o conversație telefonică.
„Ambițios” versus „Ambițioasă”: cum discriminăm, fără să ne dăm seama.
Analiza textuală a feedback-ului de performanță primit de la peste 25.000 de persoane dezvăluie că niciun alt termen din întregul set de date nu este mai reprezentativ pentru prejudecățile continue la locul de muncă decât acesta: „ambițios”.
În ciuda faptului că echipele diverse sunt considerate a fi mai performante, nu s-au schimbat încă prea multe în termeni de discriminare, fie ea și inconștientă, când vine vorba de feedback.
Datele vorbesc de la sine: 63% dintre bărbați sunt descriși ca fiind ambițioși, comparativ cu doar 17% dintre femei, în timp ce 58% dintre persoanele tinere (sub 40 de ani) văd trecută această calitate în feedback-ul lor scris, comparativ cu doar 23% dintre cei de peste 40 de ani.
În timp ce 39% dintre albi și 57% dintre asiatici sunt descriși astfel, doar 14% dintre hispanici și 8% dintre angajații de culoare beneficiază de o descriere în terminologie similară. Treaba asta se cheamă ”unconscious bias”.
4 teste simple de măsurat longevitatea
Dacă poți trece oricare dintre cele 4 teste de mai jos, știința spune că probabil vei trăi mult mai mult și cu mai puțin stres, deoarece, așa cum spune Warren Buffett, succesul se bazează (cel puțin parțial!) pe longevitate.
Pe scurt, cu cât trăiești mai mult - și mai sănătos - cu atât vei avea mai multe șanse de a obține succes în viață.
Testul Pushup: Bărbații capabili să facă 40 (sau mai multe) flotări în timpul examenului de referință al unei cercetări desfășurate timp de aproximativ 10 ani au avut cu 96% mai puține șanse de a trăi un eveniment cardiovascular decât cei care au reușit doar 10 sau mai puține. Pentru femei, valoarea de referință se situează în jurul a 20 de flotări.
Testul mersului rapid: Oamenii care pot merge într-un ritm rapid au un risc cu 24% mai mic de mortalitate de orice cauză, comparativ cu cei care merg într-un ritm lent, conform unui studiu al Universității din Sydney. Pentru cei peste 60 de ani, efectul este și mai pronunțat - dacă pot merge repede se bucură de o reducere cu 53% a riscului de mortalitate din orice cauză.
Testul Șezut-Ridicare: Viteza trecerii de la poziția statului în picioare la cea în șezut și invers indică nivelul de risc al mortalității, conform unui studiu publicat în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă.
Testul forței de prindere: Puterea de prindere și strângere în mână a unui obiect funcționează ca un indicator pentru măsurarea forței generale a corpului și a masei musculare, conform unui studiu din 2018.
Scurte și tari
Neuronii umani se pot conecta la cei de șoarece. Un nou studiu revoluționar realizat de românul Silviu Pașca, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford, împreună cu echipa sa, a dovedit că neuronii proveniți din celulele umane pot colabora cu celulele nervoase ale rozătoarelor vii, neînlocuindu-le, ci conectându-se direct la acestea. Această descoperire ar putea deschide drumul pentru descoperiri incredibile până acum, precum modalități de a testa terapii pentru diferite afecțiuni psihiatrice și neurologice.
___
Tehnologia predictivă, un nou instrument valoros în grija față de angajați. Organizațiile au șansa de a identifica care dintre angajați sunt la un pas de burnout sau depresie și de a acționa preventiv, iar tehnologia vine încă o dată în ajutorul lor. Softul meQuilibrium, dezvoltat de o companie din Boston, colectează date de la angajați prin intermediul unor chestionare și folosește algoritmi și modele de analiză inteligente care-i permit nu doar să identifice angajații cu probleme, ci și să-i avertizeze dacă trebuie să ia o pauză sau nu au dormit suficient.
___
Sistemul de sănătate britanic, grav bolnav. The Guardian susține că situația economică a asistentelor din NHS, sistemul național de sănătate britanic, este tot mai rea: unele dintre ele își iau concediu medical când trebuie să fie de gardă pentru că sunt prea mari cheltuielile cu naveta, o parte își iau un al doilea job și tot mai multe renunță la poziția de asistentă pentru un job în HORECA.
___
Big Brother te privește. Cele mai atent supravegheate orașe din lume.
China conduce detașat topul, cu 373 de camere de supraveghere la fiecare 1000 de cetățeni și peste 54% din totalul de 1 miliard de astfel de echipamente, puse în funcțiune la nivel mondial. Monitorizare diabolică.
În topul celor mai supravegheate 10 orașe din afara Chinei se regăsesc Indore, Hyderabad, Delhi, Chennai, Singapore, Moscova, Bagdad, Londra, Sankt Petersburg și Los Angeles, însă la distanță considerabilă, cu cel mult 60 de camere de supraveghere/ 1000 de persoane.
Nu spunem neapărat că dictatura ca regim de guvernare pare să se asorteze de minune cu mijloacele moderne de supraveghere, dar vă spunem clar că studiile nu au indicat o legătură clară între numărul de camere și scăderea nivelului de infracționalitate sau un grad crescut de siguranță a cetățenilor.
Nu te grăbi nicăieri, ai ajuns doar la jumătatea newsletterului, iar în partea a doua mai avem mult conținut atrăgător și distractiv 😊.
Continuă aici sau pe browser, iar dacă pui lectura pe pauză, nu uita să revii.
Cum aduce Google oamenii înapoi la birou – orice firmă ar putea face asta.
Angajații de la Google primesc 4 săptămâni pe an pentru a munci de la distanță de oriunde, pe lângă păstrarea modelului hibrid. Pare paradoxal că asta aduce, de fapt, oamenii mult mai plini de entuziasm înapoi la birou? Nu chiar, dacă stai să te gândești.
Deoarece Google nu pune un stop radical muncii de la distanță, personalul său este mult mai deschis ideii de a se întoarce. Vrem să conștientizăm sau nu, funcționăm pe modelul copiiilor care devin mult mai cooperanți atunci când nevoia lor de independență e satisfăcută.
În timp ce unii angajatori încearcă să lupte prin orice mijloace ca personalul să se întoarce la locul de muncă, Google găsește soluții pentru a ajuta angajații să se întoarcă fericiți la birou - deoarece, pentru întreaga echipă, revenirea la locul de muncă nu înseamnă să renunțe la libertatea lor nou-descoperită, ci să găsească noi modalități de a echilibra lucrurile, într-un mediu care-i susține.
Sursa foto: Kevin Bhagat on Unsplash
Teoria Conștienței. Sau cât suntem de fapt de inconștienți.
O nouă teorie provocatoare sugerează că toate deciziile noastre sunt luate inițial inconștient. Mai c-am zice că asta explică multe.
Potrivit cercetătorilor cu solide background-uri academice și medicale, această teorie oferă o explicație a deciziilor și acțiunilor noastre. Cu alte cuvinte, ne putem spune în mod conștient că vom savura doar o lingură de înghețată, însă următorul lucru pe care îl vom vedea va fi recipientul gol - pentru că mintea noastră conștientă nu ne controlează acțiunile.
„Nici gândurile noastre nu sunt în general sub controlul nostru conștient”, ci ajung în planul conștient cu aproximativ jumătate de secundă mai târziu, susțin profesorul Andrew Budson și colegii săi de la Universitatea de medicină din Boston, care consideră de asemenea că o serie de tulburări neurologice, psihiatrice și de dezvoltare sunt de fapt tulburări ale conștienței (inclusiv boala Alzheimer și alte boli din spectrul autismului sau schizofreniei).
În cele din urmă, lucrarea oferă o foaie de parcurs cu privire la modul în care anumite metode clinice și de predare ar putea fi eficiente atât în modelarea minții conștiente, cât și a creierului inconștient.
Cu o explorare suplimentară, această muncă poate permite pacienților să-și îmbunătățească comportamentele problematice, cum ar fi supraalimentarea, să îi ajute să înțeleagă modurile în care structurile creierului susțin memoria și chiar să ofere o perspectivă asupra problemelor filosofice legate de liberul arbitru și responsabilitatea morală.
Cam tot ce credeai că știi despre somn este greșit.
Suferi adeseori de insomnii și-ai citit deja toate articolele care te sfătuiesc să asculți muzică liniștitoare, să citești, să faci o baie caldă înainte de somn și să eviți ecranele cu lumină albastră, pentru a-ți asigura mult dorita noapte de odihnă?
Camilla Stoddart e coach de somn (ei bine, de ce nu?) și într-un articol publicat recent în The Guardian demontează cam tot ce știam noi despre somn. Concluzia, pe scurt: dacă vrei un somn odihnitor, încetează să mai încerci să-l obții.
Somnul, explică ea, este un proces pasiv, precum digestia, nu îl poți forța. Somnul vine doar atunci când ești obosit și relaxat. Ceea ce înseamnă că majoritatea măsurilor active pe care le iei pentru a dormi mai bine vor fi contraproductive, dacă te provoacă să te stresezi cu privire la felul în care ai vrea cu adevărat să adormi.
„Insomnia este ca o capcană chinezească pentru degete, care strânge mai tare cu cât trageți degetul mai mult", avertizează Stoddart.
Ce funcționează, în schimb? Articolul complet este plin de sfaturi interesante, chiar dacă neașteptate, dar iată principalele puncte: renunță la rutinele elaborate și relaxează-te, bucură-te cu adevărat de perioada în care ești treaz, iar asta te va obosi în mod natural, trezește-te mai devreme și nu încerca să adormi dacă nu au trecut încă 16 ore de la acel moment, zâmbește mai des, respiră mai rar și…
nu mai citi articole despre cum să dormi mai bine :) :) :)
InSPORation
Fiverr este una dintre cele mai cunoscute plarforme de freelancing din lume. Se bucură de un succes uriaș și datorită modului isteț, relaxat și vesel în care a înțeles să comunice public.
În 2016, compania a decis să producă și să difuzeze acest video, în care face bășcălie cu mult umor despre toate clișeele pe care le întâlnim din păcate foarte frecvent în comunicarea de recrutare a companiilor din întreaga lume.
Sunt identificate, imitate și ironizate atât expresiile vizuale mult prea ruginite și tocite, cât și formulele de adresare specifice limbii de lemn a corporațiilor, corporateza.
Întrebare: de câte ori ați întâlnit în comunicarea brandului de angajator al companiilor aceste secvențe clișeistice ironizate de Fiverr?
Cartea câștigătoare.
Ce zici, crezi că îți poți antrena creierul să te facă fericit? Ei bine, se pare că da. Recomandăm Creierul fericit - Obiceiuri pentru a crește nivelul de serotonină, dopamină, oxitocină și endorfină, scrisă de Loretta Graziano Breuning, un volum de la editura Curtea Veche. O carte provocatoare, pentru cei care vor să înțeleagă funcționarea creierului lor și să afle cum și-l pot programa pentru fericire.
Loretta Graziano Breuning este profesor emerit la California State University și fondatoarea Inner Mammal Institute, o organizație care îi învață pe oameni cum să își construiască noi trasee neuronale pentru a identifica modalități de activare a propriilor substanțe generatoare de fericire.
ProVorbe
„Un adevărat lider ar trebui să fie empatic, sincer și să conducă prin puterea exemplului. Cred că liderii moderni ar trebui să dețină cel puțin cunoștințele despre interesele și problemele clienților, astfel încât să știe când să pot lua măsuri corective eficiente”,
Ce-am mai muncit
Lucrăm de zor, cu drag și SPOR, la o nouă serie de episoade captivante de podcast. Am pornit în primăvară cu proiectul Hacking Work, după câte bine știti, dar în demersul nostru am dat de atât de mulți oameni remarcabili, „obișnuiți”, dar cu povești excepționale, încât am zis că-i MUSAI să facem cumva să-i aducem în fața voastră. 😃
Așa s-a născut proiectul SPARKS (Smart People, Authentic & Remarkable Knowledge Stories).
Lansăm primul episod din sezonul 2 miercuri, 19 octombrie 2022, și sperăm să fiți cu ochii pe canalele noastre, mai ales pe Youtube, dimineața pe la 9.00; îl cunoașteți pe Dragoș Dușe, co-fondator și CEO Synaptiq.io, un tânăr care revoluționează procesul de radioterapie și aduce noi instrumente în lupta contra unuia dintre cei mai de temut inamici ai sănătății, la nivel mondial - cancerul.
Până atunci, vă puteți distra de (și cu) noi, pentru că v-am pregătit un video de bloopers absolut savuros, că doar numai „cine nu muncește nu greșește”, iar faptul că muncim nu înseamnă că nu ne mai și distrăm. Unde mai pui că (SPOILER ALERT) vezi, în premieră, și o parte din invitații sezonului 2 din SPARKS și Hacking Work pe care nu i-am dezvăluit încă.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Newsletterul este creat, scris și expediat cu bucurie de echipa Hacking Work: Daiana, Ioana, Izabella, Tomi, Ana, Sergiu și Doru, acompaniați de grafica lui Ionuț.
Echipa Parametru se ocupă de producțiile video.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Îți mulțumim că ne ajuți să devenim mai buni cu fiecare ediție. Fiecare comentariu, apreciere, distribuire sau abonare ne ajută nemaipomenit - la fel și fiecare dintre ideile pe care alegi să ni le împărtășești.
Aici poți găsi toate edițiile noastre anterioare - merită citite și explorate repetat, mai ales dacă nu ai reușit să le parcurgi dintr-o singură lecturare.
Dacă ai ceva valoros să le spui cititorilor noștri, scrie-ne și vedem cum putem să te ajutăm: news@hackingwork.ro.
Ne recitim joi, într-o nouă ediție. Servus!