HWNews #12. Săptămâna de lucru de 4 zile devine un succes, liderii dominatori distrug colaborarea, iar recesiunea ar putea forța revenirea la munca în birou.
Bonus: MIT demonstrează că inovația cere multă interacțiune directă, ce faci când ai colegi dificili și cum arată Piramida Quiet Quitting.
Servus! Ediția 12 e aici. Acum scriem newletterul mai scurt (ca să poți citi în cinci minute), dar mai des. Vine în fiecare luni și joi, dimineața la 8.00.
Mulțumim că ne citești, ne corectezi când e cazul și ne acorzi timpul tău!
Să îți fie de folos, aducem informație bună și educație serioasă.
Săptămâna de 4 zile: un succes al celor adaptabili.
Cu doar un secol în urmă, săptămâna de lucru începea luni și se termina sâmbăta. Schimbarea binevenită către cinci zile a adus beneficii majore în cultura muncii. Iar acum e timpul pentru următoarea îmbunătățire.
Tocmai de aceea, țările care caută mereu să devină mai eficiente experimentează cu săptămâna formată din patru zile de muncă și trei libere. În Marea Britanie, 70% dintre firmele care au derulat programul de test de patru zile de lucru păstrând salariile la aceeași valoare au decis să-l păstreze și după încheierea perioadei experimentale de 6 luni.
Asta pentru că 95% dintre angajați au reușit în doar 4 zile să fie la fel de eficienți sau chiar mai mult decât în 5 zile. Însă, la nivel personal, 78% dintre ei sunt mai puțin stresați și triști decât înainte. Cele 3 zile libere înseamnă timp petrecut cu familia, timp pentru gătit, sport, hobby-uri sau pur și simplu pentru odihnă. Toate astea au un efect pozitiv asupra psihicului și performanței.
Experimentul s-a derulat cu succes de-a lungul timpului în mai multe țări, având probleme doar în culturile mai rigide, cu multe prejudecăți. Altfel spus, cei care au fost dispuși să învețe și să se adapteze, au făcut tranziția mult mai ușor decât cei care au ținut la tipar.
Mai mult, 63% dintre companiile participante la experiment au constatat că le este mai ușor sa atragă candidați pentru posturile disponibile, ceea ce se traduce prin concurență, loialitate și performanță.
Jurnaliștii de la The Guardian surprind într-un nou articol unul dintre beneficiile cele mai importante: creșterea calității vieții. Prin implementarea săptămânii de 4 zile, angajații vor economisi bani pentru că nu vor mai face naveta, iar costurile cu îngrijirea copiilor vor scădea.
De exemplu, în Marea Britanie, costul mediu anual estimat pentru îngrijirea copiilor a fost de 7.200 de lire sterline pentru o familie cu un copil, conform unor date oferite de sindicatul Trade Union Congress în 2021. Costurile cu naveta sunt estimate undeva la 1700 de lire pe an. Dacă luăm în calcul și contextul actual – creșterea inflației și prețurilor la energie – atunci orice diminuare a cheltuielilor e binevenită.
Una peste alta, se pare că intrăm în epoca în care sănătatea și confortul psihic al angajaților devin din ce în ce mai importante. Iar pe o piață a muncii unde individul nu duce lipsă de oferte va înclina către angajatorul care îl face să se simtă mai important și mai respectat.
Sursa foto: Drazen Zigic on Freepik
Știință: Liderii dominatori distrug echipele.
Un lider cu un comportament dominator slăbeşte în timp intensitatea și calitatea colaborării între membrii echipei sale, chiar dacă aceştia îl apreciază și îl admiră. Profesorii Hemant Kakkar de la Duke University și Niro Sivanathan de la London Business School demonstrează acest lucru în cea mai recentă cercetare a lor, publicată în 2021 ca articol academic și în 2022 ca rezumat în cea mai prestigioasă revistă de psihologie din Franța.
Leadershipul dominator și autoritar, chiar și dacă este carismatic şi aplicat cu sens etic, favorizează printre membrii echipei nașterea unei stări de spirit numită "joc cu sumă zero”.
Astfel, oamenii încep să creadă nu pot progresa în ierarhia valorică a echipei decât dacă îi ”sapă” sau ”îngroapă” pe ceilalți, propria vizibilitate depinzând de scufundarea celorlalți.
Liderii dominatori au acest efect toxic asupra membrilor echipei: oamenii încep să creadă că influența și poziția superioară în cadrul echipei pot fi dobândite doar dacă ”fură” din puterea celorlalți și își pun colegii într-o lumină dezavantajoasă.
În acest mod, colaborarea se estompează și apare competiția, iar de la jocul de echipă se trece la un joc egocentric, individual.
Sursă foto: Andrea De Santis on Unsplash
Scurte și tari.
Ce faci dacă te trezești în cont cu o sumă de 300 de ori mai mare decât salariul tău? Un angajat de la o companie de procesare a cărnii din Chile cu un salariu de aproximativ 500$ pe lună s-a trezit în luna mai cu un salariu de 300 ori mai mare (faceți voi rapid un calcul). Inițial, a anunțat managementul și a promis că va returna banii, dar a luat-o la sănătoasa, iar în cele din urmă și-a dat demisia prin intermediul unui avocat.
___
Canada a atins cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante din istorie. Cu o rată de 5.7% a pozițiilor disponibile, Canada are peste un milion de locuri de muncă disponibile în toate sectoarele. Rata șomajului este mică, deci cel mai probabil principalele cauze sunt procesul de recrutare mai lung și îmbătrânirea populației.
___
10 metode de a combate stresul la muncă. Un e-book creat de redacția Fast Company, îl poți descărca. Să îți fie de folos.
___
Cât Zoom e prea mult Zoom? Un angajat american petrece în medie 1-2 ore în întâlniri virtuale zilnic, ceea ce se traduce în 260–520 de ore (10,8–21,6 zile) pe an – timp pe care cei mai mulți îl consideră „ars”, neproductiv, sau care se cere compensat cu alte ore, lucrate peste program. Mai mult, aproape 9 din 10 americani (88%) s-au confruntat cel puțin o dată cu epuizarea cauzată de frecvența întâlnirilor virtuale, de când au trecut la sistemul de muncă remote, conform unui studiu extrem de amănunțit realizat asupra tabu-urilor acestui fenomen.
MIT: interacțiunea directă, factor esențial în inovație.
Interacțiunile față în față stimulează creativitatea și duc la creșterea semnificativă a citărilor de brevete între instituții, arată o nouă cercetare MIT.
Cercetarea s-a bazat pe date de geolocalizare, pe identificarea companiilor din Silicon Valley care aplică pentru brevete și pe setul de date privind citarea brevetelor din bazele de date ale Oficiului de Brevete și Mărci Comerciale din SUA privind cererile de brevet și brevetele acordate.
Descoperirile au ramificații importante asupra muncii de la distanță. Autorii au estimat impactul pe care munca de la distanță l-ar avea asupra fluxurilor de cunoștințe dacă organizațiile din Silicon Valley ar implementa munca de acasă în mod permanent:
Eliminarea unui sfert din întâlnirile față în față din Silicon Valley ar reduce numărul de citări de brevete cu aproximativ 8%;
Dacă 25% dintre angajații din eșantion ar lucra de acasă, întâlnirile față în față ar scădea cu 17%, iar citările de brevete ar scădea cu 5,2%.
Dacă jumătate din angajați ar lucra de acasă, întâlnirile ar scădea cu 35,1%, iar citările cu 11,8%.
Programul Evobyte revine într-o nouă ediție.
Pentru multe companii IT este foarte greu să organizeze programele de internship în condiții de cea mai ridicată calitate. Programele de internship nu au rezultatele dorite: juniorii nu învață prea multe, că nu prea au de la cine, iar firma nu prea e convinsă să îi angajeze, fiindcă nu prea sunt pregătiți.
Noi venim cu o soluție: cum ar fi să externalizați partea cea mai dificilă a internshipului, cea de pregătire teoretică intensivă și de coordonare a proiectelor practice pe care le propuneți internilor?
Alături de trei tutori experimentați – senior developers și profesori – am conceput programul Evobyte, care în trei luni transformă internii în juniori gata de angajat, după o pregătire intensivă și colaborativă în C#, Java, Javascript sau Python.
Mai multe detalii găsești aici. Noi credem că putem face o treabă excelentă împreună. Dacă crezi și tu la fel, scrie-ne la evobyte@scoalaspor.ro.
Ce faci atunci când ai colegi dificili?
Aproximativ 94% dintre angajați declară că au lucrat cu cel puțin un coleg toxic în ultimii 5 ani. În noua sa carte – Getting Along, Amy Gallo vorbește despre cum să gestionezi relația cu colegii dificili.
Ea chiar propune 8 arhetipuri de astfel de personalități indezirabile, intrând în detalii despre modul în care aceștia ar trebui tratați: Șeful nesigur, Pesimistul, Victima, Pasiv-agresivul, Domnul Știe-tot, Asupritorul, Tendențiosul, Politicianul.
Probabil nu găsim în lista aceasta chiar toate tipurile de colegi toxici, însă, în final, sumarizate, putem extrage câteva sfaturi numai bune de aplicat în relația cu orice tip de coleg/șef toxic:
Concentrează-te pe ceea ce poți controla;
Păstrează-te conștient de propriile prejudecăți;
Nu transforma totul în „eu împotriva lor”;
Cunoaște-ți propriile obiective;
Evită bârfa.
Sweet & Spicy, bunătăți oferite de Tata Vlad
Azi avem o caricatură de la Rina Piccolo, o faimoasă și foarte talentată caricaturistă canadiană. Nu știm de unde s-a inspirat, dar noi credem că situația asta se întâmplă foarte des, prin birourile din instituțiile statului român :) .
Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele din fructe uscate și nuci de la Tata Vlad. Făcute manual și gustos, în Cluj. Savurați cu încredere!
5 abilități esențiale ale omului de vânzări contemporan.
Harvard Business Review ne spune care sunt cele mai importante abilități ale unui om de vânzări, pe baza unei cercetări științifice: (1) capacitatea de anticipare a dezvoltării și evoluției clientului, (2) stimularea colaborării, (3) utilizarea eficientă a canalelor digitale și virtuale, (4) competențe de analiză a datelor și utilizarea lor în interacțiunea cu clienții și (5) capacitatea de adaptare.
Un workshop excepțional, dedicat calității și culturii organizaționale.
Ești inginer software. Sau conduci o echipă, oricât de mare, care creează tehnologie. Ești product manager sau faci management de proiect. Ești lider de organizație, proprietar de business sau top manager, nu neapărat în sectorul de software.
Oricare ar fi perspectiva ta profesională actuală, ar fi minunat să știi cum creezi cultura funcțională și procesele eficiente care să ducă la calitate și inovație în cadrul echipei. Reputatul trainer Peter Leeson revine în România, la Cluj și Timișoara, cu workshopul The Smart Leadership Workshop: Motivating Quality.
În cadrul atelierului, prin exerciții interactive și practice, vei defini punctele forte și slabe ale culturii organizației și vei explora metodele utile pentru definirea și dezvoltarea calității în proiectele voastre.
Ne vedem la worshop-ului lui Peter în 15 noiembrie la Cluj și în 17 noiembrie la Timișoara. Vezi că-s locuri puține și se dau repede!
Muncă remote sau de la birou: oare va mai fi alegerea noastră?
78% dintre angajații care lucrează remote simt că au un echilibru mai bun între viață personală și muncă, 53% sunt mai puțin distrași și tot 53% consideră că sunt mai eficienți, conform Biroului Național de Statistică al Marii Britanii. Iar cum în Marea Britanie o treime dintre angajați muncesc cel puțin parțial de acasă, aceste cifre devin extrem de relevante.
Acesta este rezultatul unei modificări în cultura muncii datorate pandemiei, care ne-a forțat să încercăm noi metode de a ne îndeplini sarcinile de serviciu. Însă un alt fenomen global, criza economică despe care toată lumea vorbește, s-ar putea să forțeze o reîntoarcere masivă la birouri.
Recesiunea vine la pachet cu concedieri și restrângeri de activitate, astfel că balanța puterii de negociere între angajați și angajatori s-ar putea înclina din nou în favoarea angajatorilor, cel puțin temporar. Multe dintre companii ar putea să revină cu reguli mai stricte și să-și cheme angajații înapoi la birou.
55% dintre companiile de top din tehnologie preconizează că vor aduce angajații înapoi. Iar acestea sunt exact companiile care au adoptat masiv munca remote anterior, ceea ce va transmite un semnal celorlalți jucători din piață. Concomitent, aceste companii vor scădea și numărul angajărilor, pentru a reduce din cheltuieli.
Cumulate, aceste măsuri au rolul de a conserva energia și finanțele antreprenorilor care își doresc să supravegheze mai îndeaproape angajații. Este vorba despre sentimentul de control în perioade incerte, care are un efect reconfortant asupra angajatorilor, chiar dacă pe angajați îi afectează negativ.
De fapt, se preconizează că eficiența celor aduși de acasă va fi simțitor mai scăzută, cel puțin în prima perioadă. Un aspect interesant este că angajatorii din SUA înclină mai puternic către întoarcerea la birou. Mai precis, 22% dintre ei consideră întoarcerea o prioritate, spre deosebire de media globală de 5%.
În ce măsură oamenii vor prefera să țină de beneficiile recente chiar schimbând angajatorul, sau vor prefera întoarcerea la birou pe fondul facturilor la electricitate, rămâne de văzut. Cert este că evenimentele majore cu efect pe termen lung trebuie tratate cu înțelepciune și răbdare, nicidecum adresate sub impulsul fricii.
Sursă foto: Tom Fishburne/Marketoonist.com
Piramida QQ. O reprezentare grafică a fenomenului Quiet Quitting, făcută de Jason Kaplan, ne arată cele cinci cauze majore ale lipsei de motivație, implicare și interes, ordonate într-o piramidă a abandonului. Doamnă manager și domnule șef, oamenii ajung nepăsători la muncă fiindcă nu le oferiți încredere, consistență, apreciere, apartenență și comunicare.
Oamenii devin nepăsători de la Leadershit.
#Știațică?
Îți sabotezi singur dieta? Dacă te lupți cu kilogramele nedorite, s-ar putea să nu fie de vină doar alegerile alimentare nepotrivite. Nu contează doar ce mănânci, ci și cum și când.
Conform studiilor, principalele cinci obiceiuri care pot face ravagii în planurile tale de slăbit sunt: mâncatul pe fugă, ronțăitul inconștient în fața ecranelor, utilizarea farfuriilor mari (care pot face ca orice porție de mâncare să pară mică), cinatul în oraș, dar și mâncatul din plictiseală sau pe fond emoțional, utilizat (fără succes) ca o metodă de reducere a stresului.
În schimbul acestor obiceiuri, încearcă să păstrezi perioade relativ egale (și mai lungi) între mese, să iei înghițituri mai mici și să mesteci mai mult, pentru a-i da timp corpului să perceapă senzația de sațietate, dar și să încerci să creezi un mediu care să te ajute să reziști tentațiilor, alături de oameni care îți înțeleg eforturile. Pe termen lung, acestea vor da roade.
___
Bossware – practicile lipsite de etică ale sistemelor de supraveghere asupra angajaților. Managerii pot, mai nou, comanda un software de supraveghere a angajaților care realizează captura ecranului de pe care se lucrează, la fiecare 10 minute, înregistrând totodată site-urile pe care salariatul le-a accesat și timpul petrecut pe fiecare.
Aflăm despre acest sistem de monitorizare de tip „bossware” de la Victor Kapra care, prin intermediul newsletter-ului său Civilization, ne face cunoștință și cu teramind.co, un instrument care te poate ajuta să înțelegi mai bine cam cât de multe din activitatea ta online poate vedea un manager suficient de curios.
InSPORation
Virgin Atlantic este una dintre cele mai cool companii din lume, atât pentru angajați, cât și pentru clienți. Normal doar îi aparține lui Richard Branson, un tip fabulos, un antreprenor pur-sânge și un om spectaculos de bun.
Săptămâna aceasta, Virgin Atlantic a anunțat lansarea unor noi reguli interne de Diversitate și Incluziune, odată cu prezentarea noilor uniforme ale echipajului de cabină, desenate de celebra Vivienne Westood.
Practic, angajații Virgin Atlantic vor fi liberi să aleagă să poarte oricare dintre uniformele oficiale, fără a mai opera separarea pe criterii de gen. Aici este filmul care prezintă această schimbare curajoasă de atitudine:
Ce părere ai? Suntem curioși de ideile tale. Comentează, opinia ta contează.
Cartea câștigătoare.
Tu cum reușești să te motivezi? Ce faci când te împotmolești și cum faci față distragerilor? Atingerea obiectivelor personale pe care ți le stabilești înseamnă un drum anevoios, cu distrageri sau blocaje.
În cartea „Termină ce ai început. Lecții surprinzătoare din știința motivației.”, autoarea Ayelet Fishbach, ne explică cum ne putem motiva pe noi înșine și ne prezintă strategii pe care le putem aplica pentru a ne atinge obiectivele rămânând sănătoși, motivați și fericiți. Psiholoagă și cercetătoare în știința comportamentală, autoarea a presărat în carte multe studii captivante din domeniul științei motivației.
ProVorbe.
Azi revenim la Adam Grant și la vorbele lui valoroase.
„Dovezile sunt clare: birourile deschise nu sunt potrivite pentru oameni și organizații:
Cu 27% mai multe zile de boală;
Performanță cognitivă redusă cu 14%;
Cu 70% mai puțină interacțiune față în față.
De dragul sănătății, productivității și colaborării, haideți să proiectăm spații cu uși.”
Ce-am mai muncit.
Oamenii ar reveni de bunăvoie la birou dacă ar găsi acolo mai multă valoare socială. 84% dintre angajații incluși într-o cercetare realizată de Microsoft spun că ar fi motivați să se întoarcă la birou dacă ar avea posibilitatea de a socializa cu ceilalți colegi de muncă.
În noul articol publicat pe blog am scris pe larg despre cercetarea Microsoft, plină de informații foarte valoroase. Vorbește despre viitorul nostru profesional și despre modul în care putem (re)construi, sănătos și durabil, cultura organizațiilor și climatul de colaborare în echipe.
Newsletterul este creat, scris și expediat cu bucurie de echipa Hacking Work: Izabella, Daiana, Ioana, Tomi și Doru, alături de o parte din voluntarii noștri dedicați - Ioana Racolța și Sergiu Oltean, acompaniați de grafica lui Ionuț.
Acest concept a fost realizat de Pluria, Undelucram.ro și Școala SPOR.
MedLife și DevNest sunt susținătorii proiectelor Hacking Work.
Echipa Parametru se ocupă de producțiile video.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Îți mulțumim că ne ajuți să devenim mai buni cu fiecare ediție. Fiecare comentariu, apreciere, distribuire sau abonare ne ajută nemaipomenit - la fel și fiecare dintre ideile pe care alegi să ni le împărtășești.
Aici poți găsi toate edițiile noastre anterioare - merită citite și explorate repetat, mai ales dacă nu ai reușit să le parcurgi dintr-o singură lecturare.
Dacă ai ceva valoros să le spui cititorilor noștri, scrie-ne și vedem cum putem să te ajutăm: news@hackingwork.ro.
Ne revedem joi. Și apoi luni.
Cu ediții mai scurte, mai ușor de citit. Servus!
Unul dintre cele mai bune newslettere la care m-am abonat vreodată. Felicitări.