Hacking Work Newsletter - Ediția #1
Să vorbim mai serios despre noile generații și despre salariile din IT.
Servus, bun găsit la Hacking Work Newsletter!
Scriem acest material cinstit, curajos și clar, pentru că vrem să aducem o schimbare profundă și valoroasă în piața muncii, prin educație, dezbatere și informație.
Fiindcă vrem să fim de folos tuturor celor care muncesc, fie ei angajați, manageri sau antreprenori. Pentru că toți ne dorim să mergem la serviciu, nu la scârbiciu. Pentru că avem nevoie de Leadership, nu de Leadershit.
E primul episod, sperăm să îți placă. Orice feedback e binevenit.
Hai să trecem la treabă, să ai mult SPOR la citit!
Milenialii și Zoomers: noile generații de sacrificiu?
Începem cu o discuție foarte serioasă: cât de mult înțelegem generațiile tinere și câtă empatie manifestăm pentru lucrurile care îi preocupă cu adevărat?
Dincolo de stereotipuri (sunt dificili, sunt diferiți, sunt aroganți, sunt mofturoși, sunt dezorganizați, sunt prea digitali, sunt toată ziua cu ochii în ecrane, blablabla), e timpul să fim atenți la o temă majoră, gravă, despre care puțini suntem conștienți.
În ciuda tuturor multelor diferențe dintre ele, generațiile consecutive Y (Millennials) și Z (Zoomers) par să fie de acord asupra unui lucru important: ei cred că nu își vor putea permite niciodată majoritatea lucrurilor pe care și le doresc cel mai mult în viață.
Lipsa perspectivelor materiale optimiste este una dintre cauzele majore pentru care aceste generații sunt predispuse la depresie și anxietate, dar și motivul pentru care mulți dintre ei, care muncesc mult mai mult pentru a realiza venituri confortabile, ajund rapid la burnout.
Această perspectivă sumbră provine dintr-un sondaj recent al aplicației mobile banking Dave și Harris Poll, care a reliefat că 61% dintre respondenții aparținând generațiilor consecutive Y și Z au raportat o lipsă de încredere în a-și permite viitorul visat.
Trei sferturi dintre respondenți au raportat că simt că „doar se descurcă”, din punct de vedere financiar. Jumătate dintre Milenialii incluși în sondaj cred că banii pe care îi dețin în prezent sau pe care intenționează să-i economisească nu îi vor ajuta să atingă stabilitatea dorită, iar lucrurile nu stau mult diferit nici pentru generația Z – procentul clasându-se în jurul valorii de 35%.
Explicația ar putea fi simplă - atât generația Z, cât și milenialii, trăiesc azi în climate economice foarte dure și brutale pentru tinerii angajați – și acum se confruntă și cu inflația pentru prima dată.
În ultimul deceniu și jumătate, generațiile lor s-au confruntat cu creșterea prețurilor la locuințe, stagnarea salarială, criza financiară și datoriile zdrobitoare la creditele pentru studii. La începutul pandemiei, pierderile de locuri de muncă i-au afectat cel mai mult pe angajații cei mai tineri și lipsiți de experiență.
Și, oameni buni, să fim bine înțeleși: fenomenul nu se manifestă doar în Statele Unite. Este prezent cam peste tot în lume, inclusiv în România. Ia faceți un calcul: cam cum credeți că va reuși un tânăr de 25 de ani, chiar și cu 700-800 de euro salariu net, să își facă o familie, o carieră și o viață în Cluj, unde chiriile depășesc 350 de euro pentru o garsonieră cât de cât decentă, iar masa de prânz îți scoate din buzunar lejer 7-10 euro?
Tinerii, împovărați de chirii.
Un muzician a împărtășit pe Reddit un document care ar dovedi faptul că cei din generația Z trebuie să muncească de două ori mai mult decât generația Baby Boomers pentru a supraviețui. Datele pe care le-a folosit provin din surse cum ar fi Administrația Securității Sociale și Departamentul Muncii al Statelor Unite.
Conform unui studiu realizat de RentCafe din 2018, milenialii cheltuiesc mai mult pe chirie decât au făcut-o părinții și bunicii lor. Generația X a cheltuit 41% din venit pe chirie până la 30 de ani, în timp ce Baby Boomers au cheltuit doar 36%. Dacă veniturile nu vor menține același ritm cu creșterea prețului chiriilor, generația Z va fi cea mai împovărată privind chiria din toată istoria SUA.
Dacă ai un salariu minim, e nevoie de 183 de ore de muncă într-o lună pentru a acoperi costurile unei chirii. Iar pentru a merge la facultate și a suporta costurile privind școlarizarea într-un an universitar e nevoie de 1.426 de ore de muncă.
Practic, muncești doar ca să plătești chiria și studiile. Treaba asta a devenit și subiect de meme și este o temă despre care trebuie să discutăm tot mai amplu și mai serios.
Altă problemă gravă: lipsa competențelor digitale.
Lumea întreagă se confruntă cu o criză a competențelor, iar 3 din 4 tineri nu dețin cunoștințele necesare pentru a fi angajați. Un raport al Comisiei pentru educație și UNICEF arată că aproape trei sferturi dintre tineri din 92 de țări, printre care și România, nu au competențele necesare angajării.
Peste un milion de tineri români cu vârste cuprinse între 15-24 de ani au probleme de citire sau de înțelegere a unui text simplu, arată raportul celor de la Comisia pentru educație și UNICEF.
Mai mult de atât, 800 de mii de tineri au ajuns sau vor ajunge pe piața muncii fără să dețină cunoștințe digitale minime. Foarte bun învățământul românesc, este? De mare succes proiectul prezidențial România Educată.
Ce caută Generația Z în carieră?
Generația Z (32% din populația globală și 11% din forța de muncă actuală) are potențialul de a redefini ce înseamnă un loc de muncă și de a aduce schimbări importante. Cele cinci lucruri pe care generația Z le caută în carieră sunt:
● Un scop generos și sensul în muncă. Membrii generației Z apreciază scopul suprem al muncii și misiunea organizației și nu urmăresc neapărat cel mai mare salariu. Își doresc să simtă că realizează schimbări reale în domeniile în care activează. Prin prisma schimbărilor climatice, aceștia sunt interesați ca angajatorii lor să fie conștienți de impactul lor asupra mediului și să ia măsuri pentru a reduce acest impact. 42% dintre membrii generației Z ar alege să lucreze la o companie ale cărei valori se aliniază cu ale lor.
● Mediu de lucru sănătos și flexibil. Companiile care pun accent pe sănătatea mentală și fizică a angajaților săi sunt mai apreciate de către Generația Z. Angajatorii flexibili, care oferă program hibrid sau săptămâna de lucru de 4 zile vor atrage talentele Generației Z.
● Simț puternic al comunității: Vor să se conecteze cu ceilalți, investesc energie pentru a crea legături sănătoase și autentice cu colegii. Doresc să aibă echipe și lideri care să reprezinte o gamă largă de perspective culturale, politice și intelectuale. Caută mentorat din partea superiorilor și oportunități de creștere în cadrul companiei.
● Să aibă impact. Este important să vadă modul în care munca lor se manifestă în produsul final și impactul pe care îl are. Apreciază angajatorii care au încredere în ei, care îi lasă să se implice în diferite proiecte chiar dacă poate nu au experiența necesară, care au o mentalitate orientată spre creștere.
● Antreprenoriat și inovație. Se îndepărtează de practicile rigide, vor să învețe noi abilități și să își însușească multiple competențe. Caută angajatori care le dau autonomie și care le permit să se exprime și să experimenteze, să creeze și să inoveze.
Visul de aur al omenirii: un salariu în sectorul IT
Salariile din IT cresc în SUA ca efect al muncii remote.
Pe măsură ce tot mai mulți angajați aleg să lucreze de la distanță, organizațiile din Statele Unite se confruntă cu o nivelarea a salariilor din domeniul tehnologiei, la nivel național, fiind nevoiți să plătească angajații remote la fel ca pe cei care trăiesc în regiunile metropolitane cu costuri ridicate.
De exemplu, un studiu recent al startup-ului fintech Carta a constatat că salariile angajaților startup-urilor tehnologice din Seattle au urcat acum la același nivel cu cele ale lucrătorilor din San Francisco – liderul salariilor pe piața tehnologică, până-n prezent.
Acest lucru se datorează eliminării criteriilor de compensare salarială conformă zonei geografice de proveniență. În 2019, aproximativ 35% dintre angajații noi au avut sediul într-un stat diferit de sediul principal al companiei, în timp ce, în 2022, acest număr a crescut la 62%, potrivit Carta.
La nivelul Europei, există diferențe semnificative între salarii, influențate de locul din care își desfășoară activitatea. Un studiu realizat de Codecool prezintă un clasament al salariilor din IT pentru 29 de țări din Europa, printre care și România. În sume brute, suntem încă la coada clasamentului european, ceea ce arată că valoarea muncii prestate aici (sau cel puțin facturate de aici) este încă la un nivel dezamăgitor.
Cel mai ridicat nivel al salariilor din industria IT din Europa se înregistrează în Elveția, Marea Britanie și Belgia. În cazul Elveției, salariul unui programator junior poate începe de la 62.000 euro pe an, al unui programator cu experiență medie atinge 119.000 euro anual, iar al unui senior cu peste 5 ani experiență 195.000 euro pe an.
Cum stă România?
Din punct de vedere al salariilor ajustate la nivelul de trai, România ocupă locul 16, fiind înaintea unor țări precum Irlanda, Grecia și Cehia.
Salariul unui programator începător din România este mai mare cu 25% decât cel al unui programator din Polonia sau Croația, și cu peste 15% mai mare decât salariile din Bulgaria și Grecia, dar asta doar dacă ne raportăm la costurile vieții. Altfel, românii sunt mai bine plătiți, ca medie a veniturilor, doar decât bulgarii, polonezii, ungurii și lituanienii.
Un raport recent Anis referitor la impactul industriei IT în economie arată că peste 135.000 de persoane activează în acest domeniu. Sectorul software a înregistrat cea mai ridicată rată de creștere a numărului de angajați (11%) situându-se în topul domeniilor angajatoare.
Prin impactul direct și indirect, fiecare 10 angajați din IT susțin alte 10,5 locuri de muncă din economia națională. Iar fiecare 10 euro de valoare adăugată brută creată direct de industria IT aduce o contribuție de încă 5 euro în economia României.
Totuși, din cauza deficitului anual estimat oficial la aproximativ 15.000 de angajați (în realitate este cel puțin triplu), se pierd sume importante.
WFH - tensiune între angajați și angajatori.
Printre companiile mai stricte se află Tesla, CEO-ul Elon Musk fiind cel care a trimis angajaților săi un e-mail spunându-le că trebuie să stea 40 de ore la birou săptămânal sau să părăsească compania. Până în prezent nu au existat concedieri din acest motiv, dar s-ar putea ca asta să nu dureze mult.
Un sondaj realizat de Pew la începutul anului arată că 61% dintre oameni aleg să nu meargă la birou. Companiile trebuie să le arate valoarea pe care munca de la birou o aduce, să ofere sprijin în îngrijirea copiilor, să ofere anumite beneficii precum mesele gratuite la birou sau interacțiunile sociale informale.
Unele companii au găsit echilibrul între nevoile lor și dorințele angajaților. Snowpad, companie software, a constatat prin survey că majoritatea își doreau să muncească de la birou una sau două zile pe săptămână.
Inițial au fost îngrijorați că va fi afectată cultura companiei. În prezent, decizia privind frecvența cu care angajații merg la birou este luată la nivel de echipă.
Vrei la Google, Meta, Uber, Spotify sau Snap? Mai stai un picuț.
Google anunță că va încetini ritmul angajărilor, excepție făcând rolurile tehnice, de inginerie sau alte roluri critice. În trimestrul II al 2022, Google a angajat aproximativ 10.000 de persoane, acest progres, alături de perspectivele economice, fiind motivele luării deciziei.
CEO-ul Google declară că acum trebuie să fie mai antreprenori, adică să consolideze investițiile, să eficientizeze procesele, dar și să întrerupă dezvoltarea și să redistribuie resursele în zonele prioritare. Pe lângă Google, și alte companii precum Uber, Meta, Spotify și Snap au anunțaț că vor reduce nivelul actual al angajărilor.
Mai bine o carieră în IT în Australia?
Consiliul Tehnologic din Australia planifică să aibă un milion de locuri de muncă în tehnologie – securitate cibernetică – până în anul 2025, fiind disponibile încă 286.000 de posturi.
Pare o oportunitate de carieră și relocare uriașă, Australia se confruntă cu lipsa competențelor, iar posibilitatea de a lucra din orice loc cu acces la internet poate fi o oportunitate pentru cei din alte regiuni.
IQ versus EQ - Regula ”No brilliant jerks”.
Un proverb bine cunoscut spune că „Mărul putred strică o grămadă de mere frumoase.” Dacă îți dorești să construiești o echipă creativă care are la bază principiul colaborării atunci, în formarea echipei, balanța trebuie să încline către membrii care au o inteligență emoțională mai mare și să îi țină deoparte pe cei geniali, dar asociali.
Așa gândesc și acționează liderii pragmatici și eficienți, spune un articol din Inc.com.
Un om cu skill-uri tehnice foarte bune poate să tragă în jos o echipă întreagă doar pentru că are o mentalitate orientată strict către bifarea de task-uri și performanță tehnică, mai ales individuală, cu o atitudine în care emoțiile celorlalți și comunicarea deschisă și prietenoasă nu au importanță.
Regula ”No brilliant jerks” este tot mai folosită în companiile din economia cunoașterii, o regăsim în cultura Netflix, dar a inspirat și companii de la noi, găsești referințe în episodul de Hacking Work Podcast în care l-am avut invitat pe Tudor Ciuleanu.
Mult prea mult stres.
Orice manager sau coordonator își dorește ca oamenii din echipă să fie cât mai productivi. Dar studiile arată că odată cu pandemia, nivelul de stres a crescut, iar oamenii sunt din ce în ce mai puțin implicați și productivi la locul de muncă.
Una dintre cauzele esențiale este că granița dintre viața profesională și cea personală este tot mai neclară, mai ales în contextul muncii digitale și la distanță, prin platforme online.
Beneficiile unei vacanțe.
Te întrebi cum să crești productivitatea angajaților? Încurajează-i să își ia liber. Cum? Prin puterea exemplului.
Studiile arată o creștere a productivității de până la 58% și o scădere a stresului cu 57%, în rândul angajaților care nu resimt zilele lor de odihnă ca fiind o piedică pentru companie sau managerii lor. Ideea asta e valoroasă și are și multe alte beneficii.
Adaugă Transparență + Susținere + Echitate + Recunoaștere.
Harvard Business Review a identificat patru întrebări cheie care fac diferența între un mediu de lucru cu un nivel ridicat al corectitudinii și unul cu un nivel scăzut.
Bazându-se pe un studiu excelent făcut de Gartner, întrebările HBR sunt următoarele:
1 - Se consideră angajații bine informați? Oamenii vor mai multă transparență;
2 - Se simt angajații susținuți? Oamenii vor sprijin personalizat, adaptat situației personale;
3 - Au toți șanse echitabile la oportunități interne? Echitatea înseamnă mai multă comunicare.
4 - Recunosc managerii contribuția angajaților? Doar 24% dintre angajați simt că este apreciată corect contribuția lor.
Românie, plai de doare.
Criza de pe piața forței de muncă de la noi continuă. În 2019, România avea 4.2 milioane de angajați, iar în 2021 numărul acestora scăzuse până la 3.8 milioane, cele mai afectate fiind industria HORECA și domeniul construcțiilor. Aproximativ 1.5 milioane de români lucrează la negru, însă amploarea reală a acestui fenomen este greu de determinat.
Pe de altă parte, profesorii ar putea rămâne titulari în școlile din România până la 70 de ani, potrivit proiectului noii legi a învățământului preuniversitar ce a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Regula este valabilă și pentru cei din învățământul superior.
Profesorii pensionabili își pot exprima intenția de a rămâne la catedră și au prioritate față de celelalte cadre didactice. Simți cum se întinerește și se modernizează corpul profesoral? Foioioiiii.
Cum să ai un CV câștigător?
Dacă îți cauți un loc de muncă, e important să știi că 93% dintre angajatori doresc să vadă mai multe informații despre soft skills în CV-ul tău.
E important ce știi să faci, ce competențe profesionale și tehnice ai, adică hard skills. Dar integrarea competențelor soft în extensia datelor ce țin de educație și experiența profesională propriu-zisă poate să te facă învingător în procesele de recrutare.
Cele mai căutate competențe din categoria soft sunt abilitățile de lucru cu oamenii (People skills/ Customer service), abilitățile de gestionare a timpului (Time management), Managementul de proiecte, Gândirea analitică, Abilitatea de a lucra independent și Flexibilitatea.
Așa că pune acolo abilitățile personale, oferind exemple concrete despre cum le-ai folosit, fie chiar în introducerea CV-ului, fie sub fiecare descriere a rolurilor deținute anterior.
Olandezii, primii la WFH.
Parlamentul Olandei a aprobat o lege prin care stabilește munca de la domiciliu ca fiind un drept legal, devenind primul stat care acordă prin lege flexibilitatea muncii la distanță.
Legea îi obligă pe angajatori să ia în considerare cererile angajaților de a munci de acasă atâta timp cât profesiile le permit acest lucru.
Ce pățești când forțezi angajații să se întoarcă la birou?
O companie și-a forțat angajații să se întoarcă la birou iar răspunsul la această schimbare drastică a fost demisia în masă. Cei mai mulți membri ai echipei au plecat la un concurent al companiei, care oferea WFH, chiar dacă nu există o diferență semnificativă a nivelului salarial, povestește un manager al companiei părăsite, pe Reddit.
Familia Musk și natalitatea.
Elon Musk declară că va majora beneficiile pentru îngrijirea copiilor în cadrul companiilor sale. Această decizie este parte a modului său de abordare a problemei natalității, el susținând că „acesta este cel mai mare pericol cu care se confruntă civilizația”. Tesla și Neuralink oferă concedii pentru îngrijirea copiilor însă nu e clar ce beneficii oferă SpaceX și The Boring Company.
Este lăudabilă preocuparea lui Musk pentru natalitate, mai ales că omul nu doar vorbește, ci și face: a ajuns deja la al nouălea copil al său, cu o a treia mamă, o directoare din cadrul firmei lui Neuralink.
Și pare a urma exemplul tatălui său, care a devenit recent tată, la 76 de ani, într-o relație cu fiica lui vitregă, în vârstă de 35 de ani. Ar trebui să îl admirăm pe Musk pentru talentul său în afaceri, nu pentru faptul că în familia lui bărbații nu prea își țin pantalonii pe ei, bine legați cu curea.
#GreatIdeas.
Ai o problemă. Bicicletele pe care le produci ajung deseori la clienți îndoite, cu piese lipsă și cu ambalajul distrus, din cauză că oamenii de la firma de curierat uită că sunt obiecte fragile.
Soluția? Schimbi ambalajul și te joci un pic cu mintea și imaginația curierului, sugerezi că în pachet ar fi lucruri mult mai fragile decât sunt de fapt.
Rezultatul? O scădere imediată cu 80% a volumului de colete cu reclamații la livrare. Ideea aparține companiei olandeze Van Moof, care produce biciclete electrice, și merită multe aplauze, bravo!
Cum stai cu încrederea în tine? Provoacă un leu la luptă.
Conform unui studiu YouGov, 8% dintre bărbați cred că ar câștiga dacă s-ar lua la trântă cu un leu. Am putea pune pariu că între ei se află și influencerul acela care avea păreri ferme despre femei și pielea lor, pe plajă.
#ȘtiaiCă:
Fumatul, consumul de alcool și diabetul sunt demonstrați științific ca factori de risc importanți pentru demență.
Evenimentele din ultima săptămână demonstrează și efectul dezastruos al consumului de alcool pentru vedetele din România care dau interviuri noaptea la mare, dar asta e deja o altă discuție😊
InSPORation.
La rubrica asta vă vom arăta în fiecare ediție câte un video foarte-foarte fain sau foarte interesant, mai ales din campaniile de Employer Branding pe care le descoperim sau fragmente de conferință ale unor oameni foarte inteligenți și documentați, pe care îi urmărim.
Pont: să te abonezi la canalul nostru de Youtube (subscribe și click pe clopoțel 😊 ), vom pune cel puțin o dată pe săptămână câte un video din seria InSPORation.
Ne bucurăm să începem în forță, cu un video de la noi din țară, mai precis de la compania IT Evozon din Cluj. Clipul se numește ”Ilinca”, este publicat prima oară chiar ieri, 20 iulie 2022 și face referire la mult-doritul echilibru dintre viața personală și cea profesională și este primul dintr-o serie de trei, abia așteptăm să le vedem și pe celelalte.
Îți place? E că e tare & fain?
Șefu’ care taie chefu’ (povești reale despre fail-uri mondiale).
În 1996, compania Steelcase, unul dintre cei mai mari producători mondiali de mobilier de birou, a instalat în holul sediului său din Manhattan – New York o vitrină de sticlă mare de circa doi metri pătrați. În acea vitrină era găzduită o colonie de furnici care avea rolul de a arăta angajaților Steelcase că ”furnicile trăiesc ca să muncească și muncesc ca să trăiască”.
Publicul nu a prea fost încântat de această metaforă, iar Wall Street Journal a notat că, deoarece furnicile trăiesc în medie maxim patru luni, Steelcase ar fi putut titra așa: ”Muncești, apoi mori”. Te cam ia cu furnicături așa idee genială de management, este?
Evident că vitrina a dispărut rapid din peisaj. Astăzi, Steelcase continuă să fie o companie mondială de succes. Are birouri chiar și în România, la Cluj, am fost la ei în vizită acum câțiva ani, nu am găsit furnici, ci doar oameni faini, un spațiu excepțional de fain amenajat și o atmosferă plăcută.
Mobila pe care o avem și la spațiul de coworking Stables în Cluj (unde lucrează echipa Hacking Work) vine de la Steelcase, deci oamenii fac treabă bună, să știți. Și sunt oameni harnici, dar nu neapărat ca niște furnicuțe.
Ce-am muncit recent.
Să vezi musai episodul Hacking Work cu Silvia Fierăscu, un cercetător inovator, care a dezvoltat o metodă de identificare a rețelelor de putere și influență din organizații și care are o teză de doctorat care propune o metodă eficientă de a descoperi corupția din achizițiile publice.
Silvia este unul dintre cei mai iubiți profesori de la Universitatea de Vest din Timișoara și vine ca trainer la SPOR Leadership Camp, tabăra fabuloasă pe care o organizăm în septembrie la Breb.
În seria SPARKS avem un interviu cu Roxana și Florin Vale, creatorii complexului „Casa din Vale” Breb.
Iar la Hacking Work, săptămâna trecută, Dragoș Pătraru a spus că ”Angajatorii abuzivi merită să fie concediați de propriii angajați” – e foarte tare episodul, am cam spus lucrurilor pe nume.
ProVorbe.
„În cazul în care ești necalificat, tu nu ai putere de negociere. Puterea ta de negociere este zero. Și așa s-a transformat în sclavie pură ce este la noi pe piața muncii în acest moment.”
Dragoș Pătraru a spus asta, în podcastul Hacking Work de săptămâna trecută. Ce părere ai? Are dreptate?
Acest newsletter este creat, muncit, scris și expediat (musai abonează-te 😊) de echipa proiectului multimedia Hacking Work: Ioana-Cristina Teodorescu, Daiana Moldovan, Izabella Monica Lukacs, Tamas Fabian și Doru Șupeală, ajutați la butoanele grafice de Ionuț Sabo.
Proiectele dezvoltate sub marca Hacking Work sunt susținute de sponsorii noștri, cărora le suntem recunoscători: MedLife și DevNest.
Partenerii care au creat proiectul Hacking Work sunt Pluria, Undelucram.ro și Școala SPOR.
De toate producțiile noastre video se ocupă meseriașii de la Parametru.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🔵Google Podcast 🔵Apple Podcast 🔵RSS 🔵Substack, 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram
Mulțumim că ne-ai citit, ne revedem săptămâna viitoare.
Știi tu: share, subscribe, like, ajută-ne să ajungem la toți prietenii tăi.