Hacking Work News #3
Inteligența emoțională face diferența între Leadership și Leadershit.
Servus, bine te-am găsit, din nou, la Hacking Work Newsletter!
Scriem cinstit, curajos și clar despre piața muncii, ca să mergem la serviciu, nu la scârbiciu. Pentru că avem nevoie de Leadership, nu de Leadershit.
Am ajuns la Ediția 3, merită să citești și Ediția 2 și Ediția 1, dacă le-ai pierdut.
Hai să trecem la treabă. Să ai SPOR la citit!
Pentru Leadership, în loc de Leadershit
Liderii empatici sunt liderii viitorului.
Oamenii au nevoie să se simtă incluși, auziți, înțeleși, iar datele sunt tot mai clare – liderii emoționali, sensibili, transparenți și intuitivi vor fi vitali pentru orice organizație care speră să obțină succes în următorul deceniu. Nu mai suntem în anii 1950, iar vulnerabilitatea nu mai apare însoțită de un sens peiorativ. Mai mult, puterea nu mai are doar o conotație masculină. În 2021, femeile ocupau 31% din funcțiile de conducere din întreaga lume, cel mai mare procent de până acum.
Lumea se schimbă văzând cu ochii, angajații, consumatorii și managerii, deopotrivă, au trecut prin multe în ultimii doi ani, iar liderii sensibili au devenit un atu. Înainte de COVID-19, un sondaj Verizon efectuat pe 1.700 de lideri seniori de afaceri a constatat că mai puțin de 20% au declarat că inteligența emoțională ar fi vitală pentru viitorii lideri de afaceri. După COVID-19, 69% dintre liderii de afaceri au concluzionat că inteligența emoțională este esențială.
Cum să fii un lider bun în IT.
A fi un lider înseamnă mult mai mult decât un titlu pe hârtie sau pe ușa de la birou. Un lider adevărat îi inspiră pe cei din jur, își motivează echipa și nu se teme că va fi ”detronat” sau că cineva îi va lua locul. Dacă te gândești să pornești pe drumul către leadership, nu leadershit, atunci lista cu cele 7 calități pe care trebuie să le aibă un lider în industria IT realizată de jurnalistul John Edwards îți va fi de folos:
Colaborează - cu siguranță, oamenii din echipa ta vor aprecia că îți vei sufleca mânecile și vei lucra cot la cot cu ei când vor exista probleme.
People first policy - atâta timp cât oamenii vor conta mai mult decât cifrele, ești pe drumul cel bun
Ajută-ți oamenii să își găsească motivația și scopul - nu există un sentiment mai fain cel acela că munca ta este valoroasă, că aduce schimbări semnificative în domeniul în care activezi. E o adevărată provocare, dar scopul unește oamenii.
Identifică și valorifică punctele forte ale membrilor echipei - încurajează-i pe oameni să vină cu idei noi, să aibă inițiative, oferă-le chiar șansa de a da fail și de a învăța din greșeli, ne sugerează Rene Van Den Bersselaar, CIO director IT (global head) la compania de biofarmaceutice Debiopharm.
Creează un mediu de lucru incluziv - o cultură organizațională bazată pe diversitate și incluziune unde oamenii se vor simți confortabil și își vor exprima mult mai ușor ideile indiferent de rolul pe care îl au în companie
Oferă ownership - oamenii care se ocupă de un proiect, au un rol de team leader, manager devin mult mai implicați, câștigă încredere în propriile puteri
Fii TU! - Autenticitatea e o calitate cu două fețe. Îți poți da seama dacă un lider (sau un om, în general) este autentic dacă, în situațiile critice, ia acele decizii care sunt realmente benefice pentru cei din jur sau pentru companie, cu riscul de a pierde anumiți ”fani”.
Liderii puternici au Inteligență Emoțională.
E limpede că putem concluziona astfel că adevărații lideri folosesc inteligența emoțională, nu doar IQ-ul, pentru a-și apropia angajații. Când vine vorba de leadership și eficacitatea muncii, inteligența emoțională (EQ) poate conta chiar mai mult decât IQ-ul.
La fel ca multe lucruri în viață, și dezvoltarea inteligenței emoționale necesită exercițiu. Începe așa:
Pune-te în locul celuilalt – gândește-te la context, la circumstanțe și la emoțiile celorlalți.
Acceptă vulnerabilitatea – lasă masca deoparte, spune cu ce te confrunți, cere ajutorul și fii transparent, iar echipa îți va urma exemplul.
Păstrează-te curios – orice rețea de încredere se bazează pe interacțiune și comunicare eficientă.
Nu mai judeca și nu sări la concluzii – amintește-ți că „semeni ce culegi”, iar judecata îți va înstrăina colegii, va spori neîncrederea și va invita la același tip de atitudine.
Pune răbdarea în practică – ascultă și abordează deciziile rațional, pentru a ajunge la concluzii sănătoase și relații durabile.
Leadership-ul autentic = DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune).
O organizație sănătoasă este locul unde oamenii se simt confortabil, unde își pot exprima opiniile, nemulțumirile, un loc unde nu sunt exploatați sau tratați în funcție de vârstă, gen, rasă, religie etc Conceptul de leadership autentic a fost introdus de Bill George în cartea sa, intitulată Authentic Leadership din 2003. Bill George enumeră cele cinci caracteristici care definesc leadership-ul autentic:
Scopul și pasiunea
Un lider autentic trebuie să se cunoască foarte bine pe sine, să știe care sunt pasiunile și motivațiile lui pentru a le înțelege pe cele ale colegilor, oamenilor cu care lucrează.
Valorile și comportamentul
Fiecare om are un set de valori pentru care ne batem cu mâinile în piept, dar de multe ori comportamentul nostru nu este în concordanță cu acele valori. Un lider adevărat va câștiga încrederea celor din jur dacă va acționa conform propriilor valori.
Abilitatea de a te conecta cu cei din jur
Un lider are nevoie de mai mult decât simpla abilitate de a socializa. A te conecta cu cei din jur înseamnă a fi prezent și a-i asculta cu adevărat.
Autodisciplină și consecvență
E nevoie de disciplină pentru a nu te abate de la obiectivele stabilite. În plus, trebuie să fii pregătit să gestionezi orice situație de stres, orice regres sau eșecul.
Compasiunea
Compasiunea sau empatia este una dintre cele mai importante caracteristici ale unui lider. Echipa ta are nevoie de un om capabil să îi înțeleagă nevoile și să îi ajute în momentele grele ale vieții profesionale și, uneori, chiar și pe plan personal.
Liderii buni oferă mai mult, dincolo de salarii.
Devine tot mai clar că angajații buni nu mai au nevoie doar de bani pentru a rămâne loiali. În contextul inflației și al Marii Demisii, nu doar creșterile salariale vor păstra oamenii buni.
64% din forța de muncă ar lua în considerare căutarea unui nou loc de muncă dacă ar fi nevoie să se întoarcă la birou cu normă întreagă, astfel că flexibilitatea a devenit unul dintre cele mai importante beneficii extrasalariale. De asemenea, autonomia, sprijinul resimțit și oportunitățile de dezvoltare, scopul muncii și recunoașterea valorilor personale sunt cele care fac în această perioadă de criză diferența între un mediu de lucru și altul - iar companiile care doresc să își păstreze forța de muncă au înțeles asta deja.
Biroul viitorului = destinație socială, spune The Economist.
Analiștii revistei The Economist cred că birourile tradiționale unde să semnezi condica sau să te pontezi nu vor mai exista în viitor. Pandemia și munca hibridă a schimbat total scopul locului de muncă. Dacă înainte angajații mergeau pentru că trebuia, azi este o destinație socială. De la spații cu multe rânduri de birouri sau acele cuburi care dau claustrofobie (cubicles), trecem la spații de colaborare și relaxare - cele mai mari companii au început să schimbe designul spațiilor de muncă și au inclus chiar baruri sau restaurante în sediile lor.
Cei mai mulți angajați revin la birou fie pentru a lucra în echipă, a cunoaște colegii noi, a se conecta cu ceilalți, fie pentru a participa la diverse proiecte ce presupune studiul informal. Atunci când e vorba de munca individuală preferă să stea acasă și să nu se mai deplaseze la locul de muncă, mai ales dacă domiciliul este în afara orașului. Într-un video foarte-foarte fain, cei de la The Economist subliniază și acest aspect, al deplasării la job. Oamenii pierd mult timp în trafic așa că în viitorul apropiat s-ar putea dezvolta spații de coworking și hub-uri în cartierele rezidențiale sau în zonele metropolitane.
Excesul de transparență dăunează angajaților.
Informațiile privind salariile și compensațiile, clasamentele de performanță, precum și alte aspecte personale și sensibile conduc la situații conflictuale și chiar la eșecul organizației. Transparența excesivă, deși are la bază cele mai bune intenții, deseori poate dăuna angajaților și organizației.
Oferă-le angajaților tăi direcție prin intermediul informațiilor și pune-le la dispoziție acele date de care au nevoie pentru a performa și a fi eficienți.
Evaluarea anuală persistă, deși angajații își doresc altceva.
Potrivit unui studiu realizat de Eagle Hill Consulting, 50% dintre angajații incluși în studiu au declarat că primesc feedback anual sau semestrial. 63% dintre aceștia spun că își doresc feedback mai frecvent cu privire la performanța lor (74% dintre persoanele cu vârsta între 18-34 de ani și 57% dintre persoanele peste 35 de ani).
De asemenea, 82% dintre angajații chestionați se simt apreciați atunci când cineva își alocă timp pentru a le oferi feedback, iar pentru 79% feedback-ul este important în dezvoltarea lor profesională.
Aproape 9 din 10 angajați își doresc săptămâna de lucru de 4 zile.
Cei de la aplicația Slack au realizat un sondaj în Marea Britanie și dintre cei 1000 de intervievați, 86% au declarat că sunt dispuși să muncească mai multe ore pentru a avea o zi liberă în plus.
Sclavia modernă este departe de-a fi abolită.
Săptămâna trecută, parchetul din Anvers a deschis o anchetă după descoperirea a 55 de lucrători originari din Filipine şi Bangladesh care munceau în condiţii de sclavie modernă pe un şantier de construcţii din oraşul-port belgian. Muncitorii primeau între doi şi patru euro pe o oră de muncă, adică în jur de 600 de euro pe lună, pentru 6 zile lucrate săptămânal.
Un număr atât de mare de persoane exploatate la un singur loc de muncă este fără precedent în Belgia, potrivit centrului Payoke, asociaţie specializată pe asistarea victimelor traficului de persoane, însă statisticile generale arată îngrijorător: în Belgia există 23.000 de persoane victime ale exploatării sau sclaviei moderne, conform Indicelui global al sclaviei, publicat de organizaţia Walk Free Foundation.
Pe 30 iulie, cu ocazia Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane, United Nations a atras atenția asupra acestui subiect.
Work from home
Va rezista WFH recesiunii?
Bazându-se pe multiple studii, economistul Nick Bloom de la Stanford ne oferă patru argumente solide pentru care munca remote va supraviețui recesiunii. (1) Munca remote îi face pe angajați mai fericiți, unii fiind dispuși să accepte o micșorare a salariului cu 5% astfel (2) companiile având posibilitatea de a economisi bani din salarii. (3) Un mediu de lucru hibrid crește productivitatea de la 3% până la 5%. (4) WFH susține diversitatea prin faptul că persoanele care fac parte din comunități minoritare sau nu au venituri suficiente ca să locuiască în marile orașe preferă munca remote.
Pe de altă parte, un articol Bloomberg atrage atenția asupra faptului că balanța puterii de negociere dintre angajați și angajatori ar putea să se încline, din nou, în favoarea angajatorilor în contextul recesiunii. Dacă în timpul pandemiei balanța s-a înclinat în favoarea angajaților, care amenințau că pleacă dacă nu li se permite să lucreze de acasă, acum, cu restrângerea pieței, din cauza inflației și a creșterii ratelor la bancă, angajații se pot află constrânși să accepte condițiile impuse de angajatori. Ba mai mult de atât, multe companii anunță pauze în recrutare sau chiar restrângerea companiei prin reducerea numărului de angajați, precum în cazul Shopify despre care am scris în ediția trecută a Hacking Work News.
Deși un studiu recent McKinsey arată că 87% dintre angajați ar prefera să lucreze de acasă dacă li s-ar oferi șansa, schimbarea adusă de recesiune se poate observa la companii precum TESLA, care obligă angajații să petreacă minim 40 de ore pe săptămână la birou sau Goldman Sachs, care grăbește reîntoarcerea la birouri.
Cei mai afectați sunt cei din generația Z, căci un studiu ADP Research Institute arată că peste 70% dintre tinerii aflați între 18-24 de ani ar căuta un nou angajator dacă li s-ar impune să revină full-time la birou.
Care ar putea fi viitorul muncii de la distanță?
Johnny Taylor Jr., președinte al Societății pentru Managementul Resurselor Umane, este de părere că procentul celor care lucrează complet remote nu va depăși 30%, existând roluri care nu pot fi realizate la distanță. Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford, crede că procentul celor care lucrează remote (10%) va fi, în viitor, asemănător cu procentul celor care lucrează hibrid (35%).
Companiile trebuie să aibă modalități mai eficiente de a-i implica pe cei care lucrează remote în cultura organizației, să îmbunătățească capacitatea acestora de a se conecta cu diferite părți ale organizației și de a crea modalități mai bune privind gestionarea ideilor noi și a creativității, spune Arpit Gupta, profesor de finanțe la New York University Stern School of Business.
WFH reduce semnificativ oportunitățile de a construi relații cu oameni care îți pot influența cariera. Pentru ca șansele de promovare să fie egale între cei care lucrează remote și cei care merg la birou, companiile trebuie să renunțe la promovările care au la bază nepotismul și relațiile de prietenie, crede Matthew Kahn, profesor de economie la Universitatea din California de Sud.
WFH constituie un avantaj, asta înseamnă că orice companie poate plăti angajații cu aproximativ 5% - 10% mai puțin. Dar să nu uităm că organizațiile concurează pentru talentul din piața muncii, iar dacă fiecare oferă WFH, niciuna nu poate reduce nivelul salariilor fără a pierde angajați, argumentează profesorul Nicholas Bloom.
Munca hibridă reduce cu o treime plecările din companie.
Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford munca hibridă are un impact pozitiv asupra performanței angajaților, iar scorurile în ceea ce privește satisfacția muncii sunt tot mai mari. Oamenii de HR zâmbesc mult mai des acum, mai ales când se uită peste cifre și observă o frumoasă rată de loialitate.
Prezenteismul digital creează un viitor al muncii pe care nimeni nu și-l dorește.
Vechile obiceiuri proaste și neproductive din vremea când mergeam zilnic la birou sunt transferate în munca de la distanță, distrugând productivitatea și ducând angajații la epuizare. Potrivit unui raport al companiilor de software Qatalog și GitLab, inegalitățile în ierarhiile locului de muncă și abundența de instrumente de lucru la distanță creează o „cultură omniprezentă a prezentismului digital” care determină personalul să lucreze mai mult timp. Un sondaj efectuat pe 2.000 de angajați a constatat că 54% se simt presați să apară online în timp ce lucrează de la distanță.
Întrucât munca nu se mai desfășoară în întregime la birou, angajații iau măsuri suplimentare pentru a se asigura că munca lor este vizibilă, ceea ce înseamnă adesea să răspundă în mod arbitrar la e-mailuri și mesaje, să participe la întâlniri suplimentare și să adauge comentarii și răspunsuri la documentele de lucru partajate. Asta adaugă în medie 67 de minute în plus la ziua de muncă – echivalentul a 5,5 ore suplimentare pe săptămână – și crește procentul angajaților stresați, nefericiți și presați de bombardamentul informatic, așteptările managerilor și propriile percepții ale acestor așteptări.
WFH, cauză a falimentului pentru afacerile mici din orașe.
În orașe precum San Francisco, companiile mari precum Salesforce, Coinbase și Lyft reduc spațiile de birouri pe fondul muncii remote, iar afacerile mici și mijlocii suferă serios și sunt aproape de faliment datorită lipsei clienților.
WFH și riscurile privind singurătatea.
Un studiu realizat de Universitatea din Boston care explorează singurătatea în WFH surprinde faptul că pandemia a declanșat cel mai mare șoc profesional de la Al Doilea Război Mondial. Mai mult de jumătate dintre cei incluși în studiu se confruntă cu o singurătate recurentă, existând dorința de conexiune socială pe parcursul zilei de muncă. Studiul surprinde faptul că oamenii se simt cel mai împliniți din punct de vedere social când lucrează în spații co-working, și nu atunci când sunt la birou sau acasă.
Marea Demisioneală
Efectul demisiilor: o majorare a veniturilor.
Cele mai multe persoane care și-au schimbat locul de muncă între aprilie 2021 și martie 2022 (60%) au simțit o creștere a veniturilor lor în ciuda majorării inflației, potrivit unui raport realizat de Pew Research. Astfel, o persoană cu un nou loc de muncă s-a bucurat de o creștere de 9,7% a veniturilor ajustate în funcție de inflație, comparativ cu o scădere de -1,7% în cazul celor care nu au schimbat angajatorul.
22% dintre adulții din SUA spun că e posibil să își caute un nou loc de muncă în următoarele șase luni, dar 37% sunt de părere că va fi dificil să-și găsească un loc de muncă.
Ce faci când nu ești respectat? Pleci.
Un sondaj al Pew Research realizat în 2021 surprinde faptul că lipsa respectului la locul de muncă este printre cele mai importante trei motive ale demisiilor. Pentru 57% dintre persoanele incluse în cercetare sentimentul lipsei de respect, alături de nivelul salariilor (63%) și lipsa oportunităților de avansare (63%), a constituit un motiv important al deciziei de a demisiona.
Ai fost concediat? Cum te redresezi?
Folosește timpul în avantajul tău și pornește la drum optimist, pas cu pas. Acordă-ți timp să te regrupezi și evită să iei decizii mari sub impulsul momentului - în schimb, evaluează ce s-a întâmplat și decide unde vrei să mergi de aici. Actualizează-ți CV-ul, personalizează-l, încearcă să te diferențiezi și asigură-te că îl poți adapta cu ușurință la postul pe care decizi să îl urmărești.
Evaluează-ți situația financiară, gândește-te rațional cât de urgentă este pentru tine următoarea mișcare. Apelează la rețeaua ta de încredere, pe care în mod cert ai creat-o de-a lungul timpului în industria din care faci parte. Nu uita nici de rețelele de socializare: asigură-te că ți-ai actualizat profilul LinkedIn și include faptul că te afli în căutarea unei noi cariere. Iar pentru fiecare pas, setează un timeline, îți va oferi claritate asupra imaginii de ansamblu.
Orice ai face, nu intra în panică. Poate nu vezi asta chiar acum, însă acest imbold nedorit îți poate oferi o oportunitate bună de schimbare în carieră și poate deschide căi nebănuite în dezvoltarea ta.
Cehia și Polonia se confruntă cu un număr mare de locuri de muncă disponibile.
Conform publicației Reuters înainte de războiul din Ucraina în Polonia erau aproximativ 600.000 de muncitori, respectiv 200.000 în Cehia. Dar ucrainienii s-au întors acasă pentru a-și apăra țara, iar asta se resimte cel mai tare pe piața muncii din Europa Centrală. Cele mai afectate industrii sunt construcțiile, automotive și industria grea.
7 din 10 developeri (67%) și-au abandonat jobul din cauza presiunii.
Shailesh Kumar, vicpreședinte senior la compania software ClickUp, susține că va fi o adevărată provocare să găsești adevăratele talente și să le menții loialitatea în condițiile în care majoritatea inginerilor IT suferă de burnout, iar numărul task-urilor per angajat continuă să crească chiar dacă unele procese au fost automatizate.
Românie, plai de doare
Soluțiile ”moderne” de irigare din România, în presa internațională.
„Doamne, dă-ne ploaie” - mănăstirea românească se roagă pentru sfârșitul secetei, titrează agenția Reuters. Din fericire, între timp a plouat, și deși n-a avut vreo legătură cu slujbele din câmp, poate e timpul să începem totuși să ne rugăm și pentru infrastructură, drumuri, sisteme de irigație, ori măcar apă curentă în toate gospodăriile din România. Știți voi – în caz că mesajul ajunge mai repede acolo sus, decât până la guvernanți.
Nu trebuie să muncești ca să te îmbogățești.
Avem dovada vie a minunilor care se petrec pe acest tărâm: averea BOR a crescut de 100 de ori sub conducerea lui ÎPS Daniel, iar Patriarhia a ajuns pentru prima oară în istorie să își rotunjească valoarea proprietăților (vorbim despre cele cunoscute oficial, desigur) la 1 miliard de lei noi. Patriarhul Daniel se dovedește a fi un manager financiar excelent, chiar și pe timp de criză, în ciuda faptului că, oficial, afacerile Patriarhiei au stagnat sau chiar au înregistrat o ușoară scădere în 2021. În condițiile astea, chiar că nu mai înțelegem de ce suntem încă în situația de a ne ruga să plouă, ca să nu ne moară recoltele. Doamne, de-ar fi și-alte variante...
Avem aceleași probleme ca și cei din Vest, dar nu și salariile și condițiile lor.
România începe să întâmpine aceeași problemă a lipsei de forță de muncă, precum țările din Europa de Vest. Cele mai afectate industrii sunt HORECA și piața serviciilor, deoarece angajații acestor industrii au fost cei mai afectați în timpul pandemiei și s-au reprofilat sau au părăsit țara pentru un trai mai bun în străinătate, în același mod în care muncitori străini aleg să vină în România, pentru salarii chiar și cu 75% mai mari decât acasă.
Nevoia de personal străin a determinat Guvernul României să ridice limita maximă a muncitorilor străini din țară la 100.000, citează Observator, plafon ce a fost modificat de 4 ori în decursul acestui an. Astfel, doar în primele 3 luni, conform unui articol Romania-Insider, au fost depuse peste 10.000 de aplicații pentru vize de lucru, în principal din țări estice precum Turcia, Nepal, Filipine India sau Bangladesh. Consulatul României a acordat, doar pentru Bangladesh, 5.400 de vize, în perioada aprilie – iulie.
Litoralul românesc e gol, patronii nu-și bat joc doar de clienți, ci și de angajați.
Sigur vă amintiți interviul Iulianei Tasie, general manager la Ana Hotels, care ne explica cum o viață bună și fericită înseamnă să lucrezi 12 ore/zi, pentru 3000 de lei salariu. Recent, angajații de pe litoral au început să vorbească despre abuzurile angajatorilor de pe litoral și despre condițiile inumane și înșelătoriile cu care aceștia i-au recompensat după săptămâni și luni întregi de muncă.
Până nu demult, pe plajele din stațiunea Mamaia abia reușeai să te strecori. În plin sezon estival, hotelierii și cei din industria HoReCa se plâng de lipsa turiștilor. Prețurile ridicate ale hotelurilor, restaurantelor și parcărilor, alături de condițiile pe care le oferă stațiunea alungă turiștii. Prin reduceri de preț, promoții și discounturi se luptă să readucă turiștii în stațiune, însă par să nu aibă succes.
Recensământul ”rapid, eficient, relevant”, o catastrofă.
Am pus ghilimelele fiindcă aceasta pare fi atitudinea unor autorități care, în anul 2022, nu sunt în stare să își numere complet și corect toți cetățenii. Sociologul Barbu Mateescu evocă principalele motive pentru care recensământul din 2022 a fost o catastrofă, într-un citat pentru publicația Emerging Europe: aplicația deloc user-friendly care, uneori, nu valida răspunsurile, incapacitatea autorităților de a angaja suficienți oameni temporar și remunerația foarte slabă a cenzorilor, mai exact, 7 lei / formular. Una peste alta, versiunea ”optimistă” prezentată de autorități este că am pierdut doar 800.000 de cetățeni în ultimii 10 ani.
Diverse, de pe mapamond
Olandezii știu că muncești ca să trăiești, și nu invers.
Studiile internaționale clasează constant Olanda printre locurile cu cel mai bun nivel de trai, cu cea mai ridicată calitate a vieții și cu cei mai fericiți copii. Aici, 9.4 milioane de oameni (numărul actual de angajați din Olanda) au înțeles că nu trăiesc pentru a munci, și au o atitudine în general relaxată când vine vorba de muncă. Un olandez lucrează în medie 32 de ore pe săptămână, iar 26,8% dintre bărbați și 76.6% dintre femei au un loc de muncă part-time. Deși se confruntă cu o lipsă gravă de personal în mai multe sectoare, olandezii rămân printre principalii adepți ai săptămânii de lucru de 4 zile.
Tragem concluzia că au înțeles că nu este vorba despre cât muncești, ci cum muncești. Poate se ia și la noi.
S-ar putea ca șeful să îți citească mesajele.
Te-ai întrebat cât de privat e locul nostru de muncă? Pe măsură ce tot mai multe companii le permit angajaților să lucreze de la distanță, fie parțial, fie cu normă întreagă, angajații apelează la servicii digitale precum Slack, Microsoft Teams și Google Chat pentru a-și desfășura munca, a colabora și a menține legătura cu colegii lor. Uneori, asta ar putea însemna că conversațiile obișnuite despre aventurile din weekend, nemulțumirile la locul de muncă sau relațiile personale au loc online, creând o înregistrare digitală a schimburilor de informații. Așadar, ar fi înțelept să ținem cont de faptul că platformele și dispozitivele nu ne oferă întotdeauna confidențialitate și să ne ajustăm comportamentul în consecință, după cum ne sfătuiesc experții.
Înainte de a trimite un mesaj personal unui coleg, gândește-te dacă serviciul pe care îl utilizezi, dispozitivul de pe care conversezi sau software-ul instalat este oferit de angajator. Dacă răspunsul la oricare dintre acestea este afirmativ, reține că există șansa ca angajatorul să îți vadă sau să îți poată recupera mesajele. Așa că data viitoare când ai de vorbit ceva ce ai dori să rămână secret, cel mai sigur e să apelezi la metoda tradițională a întâlnirii la o cafea, în afara programului de lucru. Unde mai pui că s-ar putea să fie benefic din mult mai multe puncte de vedere decât cel al intimității…
Te-ai gândit vreodată ca la pensie să te muți în altă țară?
Cei de la Travel And Leisure ne oferă o listă cu cele 8 țări unde costurile pentru traiul de zi cu zi sunt mai mici. Majoritatea țărilor sunt latine, dar în listă regăsim și o țară din Asia și una din Europa. Cele 8 țări sunt Mexic, Ecuador, Costa Rica, Portugalia, Panama, Vietnam, Muntenegru și Columbia. Ție unde ți-ar plăcea să te pensionezi?
Suntem ași la interpretarea greșită a emoțiilor.
Emoțiile noastre ne oferă date valoroase, însă habar nu avem să le interpretăm, iar asta duce ușor la gestionare eronată a celor mai banale situații. Adesea, credem că emoțiile noastre se referă doar la situația actuală, atunci când ele se raportează de fapt la situații trecute (nu uita că oamenii sunt mașini de învățare, iar modul în care reacționăm azi are mult de-a face cu experiențele noastre anterioare). De exemplu, atunci când te simți supărat sau disprețuit, corpul tău ar putea încerca să te protejeze de o perioadă în care nu ai fost respectat sau înțeles în trecut, chiar dacă ești respectat și înțeles acum.
La fel de des, presupunem că emoțiile altora se referă la noi și la situația actuală – când trecutul este de fapt la fel de prezent și în reacțiile lor! Și clar, e timpul să încetezi să crezi că emoțiile sunt un semnal pentru a încerca să le reduci la tăcere – deși s-ar putea să nu fie chiar ușor, în mijlocul unei culturi ce tinde să fie obsedată de confort. O mare parte din procesul de creștere, în orice domeniu al vieții, se trage din emoții inconfortabile, acceptate și tratate corespunzător.
De obicei, este mai sănătos să accepți orice simți tu sau altcineva fără să judeci și fără să încerci să le „mături sub preș”. Acest lucru se va dovedi benefic oricărei relații, personale ori la locul de muncă.
Angajații cu ADHD pot îmbunătăți cultura companiei și crește productivitatea.
Statisticile arată 1 din 20 de adulți și 5% din angajații din lume suferă de o formă de ADHD, iar procentul e în creștere, încurajat de valul pandemic – dar ce ar fi dacă am privi-o dintr-o perspectivă pozitivă? În timp ce ADHD poate îngreuna concentrarea angajaților la locul de muncă, se dovedește a fi o superputere atunci când este gestionată corespunzător, iar angajații se simt motivați de munca pe care o fac. Aceștia se pot concentra fără probleme asupra muncii care îi entuziasmează și sunt adesea mai creativi decât colegii lor. Implicarea activă în găsirea rolului potrivit unui angajat cu ADHD este esențială, însă va atrage după sine beneficii cuantificabile și va înlătura stigma atribuită unui sector important din forța de muncă la nivel mondial.
Pe ce canale online poți comunica eficient cu tinerii?
Comportamentul celor din Generația Z s-a schimbat chiar și pe rețelele sociale. Majoritatea s-au săturat de acele platforme care oferă mult conținut bazat pe clickbait. Astfel, în pandemie s-au reorientat către acele platforme unde ai posibilitatea de a intra într-o comunitate bazată pe interese comune sau unde poți să share-uiești content doar cu un grup mai mic de oameni.
Cum poți să ajungi Project Manager după un singur curs?
Cei de la Google au găsit o metodă genială: au creat un curs disponibil pentru toată lumea. Nu e nevoie de criterii cum ar fi experiență sau studii. Kelly Main de la Inc.com ne descrie metoda Google și ne dezvăluie motivul pentru care Google preferă să își aducă oamenii în companie în acest mod. Fiecare proiect are cerințe specifice, iar Google caută acei oameni care se pliază perfect la capitolul soft skills pe acel proiect.
Un nou trend? Terapia psihedelică drept beneficiu de sănătate.
Compania de familie americană Dr. Bronner’s pare să fi deschis un nou capitol privind beneficiile de sănătate ale angajaților, introducând în propria companie terapia asistată cu ketamină.
Ketamina este în prezent singurul medicament psihedelic legal pe bază de prescripție medicală din SUA, iar în lumea medicală este utilizată pe scară largă ca anestezic. Cu toate acestea, atunci când este prescris corespunzător, poate induce o stare de sedare, care scade anxietatea și îi ajută pe oameni să se simtă mai conectați la emoțiile și amintirile lor. Pentru acest proiect, Bronner s-a asociat cu Enthea, o organizație nonprofit de îngrijire a sănătății care pledează pentru terapiile asistate de psihedelice ca tratamente extrem de eficiente pentru o mare varietate de probleme de sănătate mintală, precum depresia, anxietatea, sindromul PTSD și chiar abuzul de substanțe nocive.
Mai ții minte cum arată un ceas analog?
Care este primul lucru pe care îl faci după ce oprești alarma de la telefon? Nu, nu mergi la baie și nici nu dai drumul la aparatul de cafea. Îți spunem noi: îți verifici toate mesajele și notificările posibile și imposibile. Conform unui raport realizat de Deloitte în 2018 utilizatorii americani de smartphone își verifică telefonul de 14 miliarde de ori pe zi. Cei de la CNN ne sfătuiesc să nu ne începem ziua cu stres și să înlocuim alarma digitală cu cea clasică.
Paradoxul fericirii.
Conform unui nou studiu apărut în publicația Current Opinion in Behavioral Sciences oamenii se poziționează la extreme: fie ne concentrăm obsesiv pe urmărirea fericirii, fie pe lipsa ei. Ambele situații ne împiedică să fim fericiți, iar soluția este să acceptăm fiecare moment și emoție din viața noastră așa cum e.
Cum economisești în recesiune?
Ai vrea să-ți pui la adăpost economiile, ca să nu le roadă inflația? Unii spun că poți investi în vin, drept formă de economisire mai profitabilă decât aurul și decât acțiunile firmelor de top din S&P500.
Profesiile care vor rezista recesiunii.
Asistentele medicale, persoanele care lucrează în îngrijirea copiilor, polițiștii și ofițerii de poliție, consilierii juridici, consilierii municipali și consilierii de sănătate mintală sunt profesiile care vor rezista recesiunii și care oferă o siguranță ridicată a locului de muncă, cererea rămânând consecventă, potrivit datelor de la ZipRecruiter și de la Biroul de Statistică a Muncii al SUA.
Bula economică a sectorului high-tech israelian.
În Israel, sectorul high-tech a doborât multiple recorduri de-a lungul timpului prin prisma salariilor ridicate și a nivelului exorbitant al investițiilor. Totuși, începând cu luna martie, au fost concediați peste 3000 de angajați din acest sector. Recent, compania de tehnologie medicală AID Genomics, a disponibilizat aproximativ 400 de angajați, ca o consecință a mutării centrului de cercetare și dezvoltare în altă țară și anularea investițiilor planificate în Israel.
Viitorul sună promițător pentru cei care dezvoltă soluții low code sau no code.
Steve Padgett, global CIO la Actian susține că pentru un developer e un MUST să cunoască foarte bine limbaje ca Java, Python sau framework-uri ca React, Angular. Dar în curând focusul s-ar putea muta pe alt tip de skill-uri cum ar fi business analysis, planning, arhitectură, design pentru că numărul aplicațiilor low code sau no code va fi tot mai mare.
Ai lucra cu Carter, robotul care te citește?
Rodney Brooks este unul dintre pionierii din robotică, fiind fondatorul mai multor companii care au lansat robotul-aspirator sau robotul care dezarmează bombe. Carter este noua lui idee în materie de roboți. Este un robot care poate citi limbajul corpului oamenilor, mai exact al colegilor din depozite. Carter își va putea ajuta colegii la transportul unor materiale mai grele, astfel, Rodney crede că va crește productivitatea.
Dongfeng face o copie mai frumoasă și mai ieftină pentru Dacia Spring.
Debordând de creativitate, Dongfeng, producătorul chinez de automobile, lansează modelul electric Nano Box care deși (da, știm) arată ca o Dacie Spring, se pretinde a fi o Dacie îmbunătățită, mai aspectuoasă și mai elegantă. Însă, principala motivație de a o achiziționa nu este aspectul, nici caracteristicile tehnice, ci prețul scăzut. Dongfeng este producătorul chinez care, prin contract cu Grupul Renault, face producția modelului electric al Dacia, Spring.
#Știaică:
Burnout-ul își pune amprenta pe cumpărăturile tale.
Epuizarea cognitivă intră, se pare, în spectrul afecțiunilor pe care tindem să le tratăm prin shopping. După o perioadă dificilă sau la sfârșitul unei zile epuizante, simțim că merităm o decizie ușoară – iar aici intră în joc alegeri deseori impulsive, cumpărături mari și inutile care își pot lăsa urme adânci în bugetul nostru. Dat fiind contextul, poate ar trebui să fim mai atenți cum ne gestionăm resursele, evitând să picăm în plasa unor soluții de moment, ineficiente de fapt în tratarea stării noastre mentale.
Tot mai multe companii pun lacătul pe ușă pentru a evita ca angajații lor să intre în burnout.
Bumble și PwC se numără printre companiile care se asigură că toți angajații beneficiază de câteva zile libere. Conform unui sondaj recent realizat de Korn Ferry 63% dintre angajați susțin că își vor lua o vacanță mai scurtă anul acesta, iar 58% sunt mult mai stresați în prezent, când nu sunt la birou, decât erau înainte de pandemie.
Curiozitatea are un geamăn… mai întunecat.
Claire Marie Zedelius este autoarea studiului conform căruia există două tipuri de curiozitate: curiozitatea ca un sentiment de privare și cea de tip interes. Oamenii nu reușesc să facă diferența între cele două, dar primul tip de curiozitate este asociat cu o gândire eronată, confuzie și reacții destul de agresive cu privire la noi informații care ar contrazice cele actuale.
Necrorobotica, noutatea din domeniul științei.
Inginerii de la Universitatea Rice au transformat păianjenii morți în roboți care pot prinde și muta obiecte de dimensiuni mici. Este un concept nou care ar putea avea aplicabilitate în activități precum sortarea sau mutarea obiectelor, asamblarea anumitor componente sau colectarea mostrelor din natură. Tare, nu-i așa?
InSPORation.
Continuăm să vă prezentăm cele mai faine și reușite campanii video pe care le descoperim. Azi revenim cu alte trei video-uri pe care le găsești la playlistul ”InSPORation” de pe canalul nostru de Youtube. Video-urile de azi ne ajută să înțelegem cât este de important ca marile aglomerări urbane să atragă specialiști dornici să se dezvolte.
Primul video este o campanie despre Danemarca din aprilie 2021 numită „Reimagine your career” în care, prin simplitate și bun gust, accentul este pus pe libertate, pe posibilitatea de a-ți depăși potențialul, dar și pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală pe care o carieră în Danemarca le poate oferi.
Al doilea video și al treilea video fac parte din aceeași campanie, „Life in Greater Copenhagen” realizată de către Greater Copenhagen Career, și sunt construite ca mărturii ale unor persoane stabilite în Copenhaga, respectiv orașul Malmö, care ne vorbesc despre ceea ce i-a determinat să rămână, care sunt acele caracteristici ale regiunii și stilului de viață de care sunt atât de încântați.
Sweet & Spicy.
Autorul caricaturii este Randy Glasbergen, unul dintre cei mai publicați caricaturiști și ilustratori umoristici americani, creatorul benzii „The Better Half”. Lucrările sale au apărut în reviste, ziare, site-uri web, iar printre clienții lui amintim The Wall Street Journal, Reader's Digest, Good Housekeeping, Microsoft, Dow Jones, Time Warner Cable, Harvard Business Review Funny Times și American Greetings.
Cartea câștigătoare.
Cartea valoroasă pe care am ales să v-o prezentăm săptămâna asta este „Evoluția sinelui” scrisă de psihologul și profesorul Mihály Csíkszentmihályi, publicată recent de către Curtea Veche. Veți descoperi cum moștenirea genetică și culturală din istoria evoluției omenirii poate duce la un echilibru colectiv și la o evoluție pozitivă a sinelui, pentru o societate mai bună a viitorului. Cartea relevă dificultățile pe care evoluția cognitivă le-a întâmpinat, distorsiunile realității ca urmări ale moștenirii genetice și a diferențelor culturale și ne vorbește despre impresionanta importanță a fluxului în viața noastră.
ProVorbe.
Că vorbim despre marketing, comunicare, branding, publicitate sau mai orice altă meserie creativă, treaba noastră nu se încheie la veșnica expresie resemnată „lucrăm cu materialul clientului”. Creșterea are loc dincolo de zona de confort, iar rezultatele surprinzătoare încep să apară de-abia după ce am ascultat, am înțeles și ne-am personalizat procesele pe specificul fiecărei provocări în parte.
Iată ce zice Raluca Feher, om de aur în Publicitate, scriitoare și director de creație la Feher & Asociații:
În lucrul cu oamenii, care ai zice că e etapa cea mai dificil de atins pe drum spre performanță?
Șefu’ care taie chefu’
(povești reale despre fail-uri mondiale)
Revenim cu o povestioară pe care ne-a trimis-o una dintre persoanele care ne urmăresc și care ne admiră activitatea. Îi mulțumim pentru susținere și curajul de a împărtăși modul în care fostul ei șef tăia cheful angajaților (ceea ce probabil încă face).
„El (șeful) era super perfecționist și mereu se compara cu alții. Bineînțeles că ne compara și pe noi cu alții și niciodată nu eram suficienți de buni.
Unul dintre lucrurile pe care îi plăcea să le facă, pentru a ne motiva, era să ne trimită aproape săptămânal e-mailuri cu exemple de oameni care, până și de tineri, reușeau să aibă performanțe de toate soiurile. După părerea lui, mesajul era "haideți că puteți și voi, sunt atatea surse de inspirație". Ceea ce se percepea, însă, era: "voi nu sunteți destul de buni, alții fac mai bine".
(...) Când scriam protocoalele sau rapoartele, primele comment-uri erau de genul "vezi că lipsește data", "asta nu se scrie cu literă mare", "lipsește numele lui X", "scrie numărul de catalog al produsului X"... Nu aveam niciodată un feedback imediat despre conținut. (...) Astea veneau după o săptămână - două sau niciodată. Dar el era de părere că orice critică e doar constructivă și că e absolut necesară pentru a evolua și a te perfecționa. (...)
O altă chestie e ceva ce ne-a spus odată la o reuniune a grupului nostru. O colegă s-a plâns că ne umple de prea multe deadline-uri și nu ne ajuta nici măcar cu o vorbă bună, că se leagă de detalii fără importanță și că e prea stresant totul. Răspunsul șefului a fost că "stresul e bun, fără stres nu simți adrenalina și nu se fac lucrurile cum trebuie". (...)
Iar ultimul lucru pe care vi-l povestesc e că omul ăsta a plătit pentru un curs de Leadership, self-awareness and self-development as Principal Investigator la Heidelberg. Noi îl cunoșteam pe încă un profesor din institut, șef al altui grup, care fusese la cursul ăsta și chiar l-a ajutat enorm, a reușit să implementeze multe chestii faine și în comunicarea cu membrii grupului, a început să organizeze evenimente frecvente de teambuilding. Al nostru a venit acasă și a folosit întreg timpul de labmeeting într-o luni dimineață pentru a ne spune ce a învățat el la curs: problems are our monkeys and we have to be focused on killing the monkeys. Ne-au căzut brațele, efectiv, a dat bani degeaba pe curs și noi nu aveam nicio șansă de a avea o realitate mai bună cu el.”
Ce crezi despre această poveste? Dacă ai, la rândul tău, experiențe pe care consideri că ar fi util să le împărtășești, scrie-ne pe podcast@hackingwork.ro
Ce-am muncit recent.
Zilele trecute am revenit pe blog cu un articol de analiză care e de folos oricărui profesionist, antreprenor sau manager din Managementul Talentelor. Am scris despre modul în care gândesc angajații după pandemie, despre nevoile pe care le au și ce poți să le propui ca să îi atragi și să îți rămână loiali. Pornind de la o analiză McKinsey, am pus în articol o mulțime de idei, date și referințe care să vă fie de folos.
Ca să fim siguri că am pornit săptămâna în forță, luni am lansat cel de-al patrulea episod SPARKS - Smart People, Authentic & Remarkable Knowledge Stories - o discuție relaxată, savuroasă și plină de învățăminte cu Raluca Feher, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați oameni de Publicitate de pe la noi, mintea creativă din spatele unor campanii răsunătoare, precum „Zânul” Băncii Transilvania, „Fainoșagul” pateului Ardealul, Fulga – „Ce vacă sunt”, dar și a celebrelor reclame ajunse virale prin conținut inteligent și curajos, aparținând ING Bank sau Zaraza. Promitem că vă va distra și vă va învăța multe lucruri prețioase, chiar dacă în mod evident ne-a „bătut tehnologia” cu episodul acesta.
Miercuri am lansat un nou episod Hacking Work Podcast, aducând-o în fața voastră pe Laura Dragomir, arhitect desăvârșit, owner Studio Contextual, omul care a făcut ca spațiul de co-working Stables să devină ceea ce vedem astăzi: probabil cel mai chic și popular spațiu de birouri din Cluj. Interesul ei pentru comportamentul uman și impactul acestuia asupra mediului de lucru a creat un concept inovativ în fluidizarea proceselor și a muncii, iar prin natura ei onestă și documentată, Laura e dispusă să ne împărtășească exact cum a făcut și continuă să facă asta, în proiectele sale.
Nu uita că am dat drumul înscrierilor pentru Tabăra de Leadership 2022, ce va avea loc la binecunoscuta Casa din Vale Breb, în intervalul 8-11 septembrie. Învățăm și dezbatem ce înseamnă Leadership în lumea modernă și în contextul actual, în format informal, alături de unii dintre cei mai valoroși tutori pe care ne-a fost dat să îi strângem în același eveniment: Silvia Fierăscu, Andreia Mitrea, Mihai Bonca, Aurelian Sofică și Dragoș Călin. Dacă rezonezi cu misiunea noastră, sigur te vei bucura de tot ce îți poate oferi această experiență - locurile sunt limitate și lista de rezervări se ocupă rapid, așa că te încurajăm să te grăbești.
Acest newsletter este creat, muncit, scris și expediat de echipa proiectului multimedia Hacking Work: Ioana-Cristina Teodorescu, Daiana Moldovan, Izabella Monica Lukacs, Tamas Fabian și Doru Șupeală, ajutați la butoanele grafice de Ionuț Sabo. Abonează-te, susține-ne munca și dă-le de veste și celor care îți sunt ție dragi - pentru noi și misiunea noastră, nu există recompensă mai mare.
Proiectele dezvoltate sub marca Hacking Work sunt susținute de sponsorii noștri, cărora le suntem recunoscători: MedLife și DevNest.
Partenerii care au creat proiectul Hacking Work sunt Pluria, Undelucram.ro și Școala SPOR.
De toate producțiile noastre video se ocupă meseriașii de la Parametru.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🔵Google Podcast 🔵Apple Podcast 🔵RSS 🔵Substack, 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram
Te invităm să ne urmărești munca și să interacționezi cu noi și pe Twitter.
Îți mulțumim că ne citești și ne ajuți să ajungem și la persoanele care contează pentru tine, cu Share, Like, Subscribe și recomandări directe - cum știi tu mai bine.