Hacking Work News #2
Criza care vine va face diferența dintre Leadership și Leadershit
Servus, bun găsit din nou la Hacking Work Newsletter!
Scriem cinstit, curajos și clar despre piața muncii, ca să mergem la serviciu, nu la scârbiciu. Pentru că avem nevoie de Leadership, nu de Leadershit.
Să trecem la treabă, să ai SPOR la citit!
LEADERSHIP: cum dai oamenii afară cu bun simț.
Shopify a anunțat marți că va concedia 10% din forța de muncă - aproape 1.000 de angajați. Scrisoarea CEO-ului Tobias Lütke a fost trimisă întregii echipe și e o lectură obligatorie pentru oricine vrea să înțeleagă cum arată leadershipul modern în situații de criză. Explică și demonstrează cu date de ce firma trece prin criză, are un mesaj clar și empatic, dar și o compensare generoasă pentru cei care vor fi concediați, iar la final dă un mesaj ferm de încredere și optimism pentru întreaga echipă cu care continuă drumul. Exemplar.
Nimănui nu-i plac disponibilizările, dar modul în care Shopify face acest lucru este extraordinar, empatic și uman, demonstrând respectul pentru angajat până la ultimul cuvânt. La asta, se adaugă celor mai generoase pachete de compensare pe care le-am văzut vreodată, printre care: 16 săptămâni de indemnizație plus bonus de vechime, beneficii medicale extinse, acoperirea costurilor de lucru remote și o alocație pentru achiziționarea de echipamente, în vederea pornirii unei noi activități.
Ca urmare a anunțului că afacerea Shopify se contractă (ceea ce vor anunța probabil toate companiile din tehnologie și nu numai în aceste săptămâni), acțiunile Shopify au scăzut la bursă cu 14% până la finalul zilei. Această consecință nu îi va afecta pe termen lung, însă, dacă modul de gestionare a crizei se va păstra la fel, reflectat în reacțiile liderilor.
Tobias Lütke, CEO-ul de la Shopify, nu iese prima oară în lumina reflectoarelor ca un lider empatic, uman și responsabil. Familist, hipster și tată a trei copii, el a luat atitudine public în 2019 pe tema orelor suplimentare perecute de oameni la birou, subliniind foarte clar că 40 de ore de lucru săptămânal sunt suficiente și ”nu este nevoie să lucrezi 80 de ore pe săptămână ca să ai succes”.
El se oferea ca exemplu personal, spunând că în fiecare zi ajunge acasă cel târziu la 17.30, fiindcă familia și sănătatea personală sunt mult mai importante decât compania sau jobul, chiar dacă ești proprietarul firmei. Tot în 2019, a fost celebru și virat un tweet al său, în care afirma că un om creativ nu poate lucra eficient mai mult de 5 ore pe zi, de aceea, el le cerea oamenilor creativi din Shopify să investească 4 din cele 5 ore în interesul companiei.
Săptămâna de lucru de 4 zile - tot mai aproape de noi
Tot mai mulți lideri, psihologi, cercetători susțin ideea de a avea 4 zile de muncă, nu 5 cum este acum, iar subiectul a fost dezbătut și în cadrul World Economic Forum din luna mai. Există beneficii ale acestei idei la nivel macro - angajații nu se mai deplasează atât de mult la locul de muncă, deci vor folosi mai puțin combustibil și vor polua mai puțin, se folosește mai puțină energie electrică, mai puțină hârtie pentru imprimarea documentelor - dar și la nivel microeconomic, în cadrul comunităților, familiei.
Să vedeți neapărat acest video făcut de WEF, în care cinci experți de talie mondială (între care și Adam Grant, care face o paralelă inspirată cu decizia vizionară a lui Henry Ford) prezintă argumentele specifice expertizei lor, pentru adoptarea acestei idei pe scară largă. Susținătorii ideii afirmă că Homo Economicus, omul rațional, preocupat de viitor, de bunăstare devine ființă umană completă prin faptul că se poate dedica familiei, poate să petreacă mai mult timp cu prietenii sau să desfășoare activități care să îl împlinească pe plan personal.
Acest model de lucru este testat deja de unele țări, precum Emiratele Arabe Unite. Datele obținute până acum în săptămânile de lucru de patru zile sunt cu adevărat promițătoare și se pot traduce drept argumente logice ale succesului: 70% dintre angajați au raportat că lucrează mai eficient, prioritizează și își gestionează mai bine timpul în timpul săptămânii; s-a înregistrat o reducere de 55% a absenteismului; 71% dintre angajați au raportat că petrec mai mult timp cu familiile lor.
Employer Branding, prioritate strategică.
Noi spunem treaba asta încă din 2018 de când am început masterclassul de EB la Școala SPOR, dar acum o spune MIT, una dintre cele mai prestigioase entități academice din lume, și e valabilă la nivel mondial. Angajații sunt neliniştiţi, iar efectele instabilității mondiale se resimt în ambițiile lor.
Mai mult de o treime din toți angajații (41%,conform sondajului Forrester 2021 Future of Work) se pregătesc să caute alte oportunități de lucru în 2022. Pe măsură ce companiile se confruntă cu un exod de angajați, strategiile inteligente de Employer Branding au atins nivelul maxim de prioritate, conform unui sondaj Forrester CMO Pulse Survey din 2022.
Cât de des e sănătos să îți schimbi jobul?
Potrivit unui articol Bloomberg, unii experți sugerează că schimbarea locului de muncă la fiecare 10 ani ar putea fi avantajoasă atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.
Totuși, nu poate exista un „număr magic” pentru anii petrecuți la un anumit loc de muncă, așa că păstrează-te atent la valorile care contează: satisfacția muncii, oportunitățile individuale de dezvoltare, relațiile interumane din cadrul companiei, toate corelate cu beneficiile pe care le obții, provocările cărora le răspunzi și respectul de care te bucuri. Până la urmă, totul se rezumă la o întrebare simplă: tu cât de fericit mergi la lucru?
Organizațiile empatice dețin cheia succesului.
Conform studiului Mercer 2022 Global Talent Trends, companiile cu care angajații se pot identifica și cu care pot comunica/ relaționa ușor sunt cele care au cel mai mult de câștigat în această perioadă. Potrivit datelor, 4 din 5 directori executivi cred că oamenii și planurile de afaceri nu au fost niciodată mai interdependente.
Focusul se schimbă pe cultura încrederii și dezvoltarea sentimentului de colaborare. Studiul arată că oamenii nu mai doresc să lucreze pentru o companie, ci vor să lucreze CU o companie. Aproape toți directorii (96%) spun că ne aflăm pe o piață a forței de muncă centrată pe angajați, iar lucrul în parteneriat înseamnă reevaluarea relației angajat - angajator.
Bunăstarea angajaților, oportunitate de creștere a ROI. 81% dintre angajați se simt expuși riscului de epuizare în acest an (față de 63% în 2020). Directorii văd bunăstarea angajaților drept inițiativa care va oferi al doilea cel mai mare ROI în următorii doi ani (după recalificare). 36% dintre companii introduc, în acest an, o strategie pentru a aborda bunăstarea mintală sau emoțională.
Jumătate (51%) dintre angajați se simt nesiguri cu privire la viitorul lor financiar. Satisfacția muncii, provocarea constantă și încurajarea dezvoltării competențelor sunt atribute cheie pentru organizațiile care vor depăși cu brio această perioadă. 91% dintre angajați au raportat că și-au dezvoltat recent o nouă abilitate, iar modelele de afaceri bazate pe recalificare și flexibilitate facilitează utilizarea talentului în mod eficient.
Marea Demisioneală continuă și e tot mai complicată
Fenomenul ”Great Resignation” părea să se apropie de sfârșit, manifestându-se mai ales ca o resetare a relațiilor dintre angajați și angajatori. Inflația galopantă, războiul din Ucraina, criza prețurilor din energie și eșecul resimțit de mulți dintre cei care și-au schimbat angajatorul și au nimerit din lac în puț fac ca agitația din piața globală a muncii să continue.
Recesiunea nu oprește demisiile. Foarte mulți angajați se simt încă nemulțumiți și chiar neputincioși. Chiar dacă semnele unei viitoare recesiuni cresc și 80% dintre candidații de pe piața muncii din Statele Unite se așteaptă ca America să intre în recesiune în 2023, un sondaj făcut recent de Conference Board arată că o treime dintre cei activi în piața muncii sunt încă în căutarea unui nou loc de muncă. Același sondaj arată că 94% dintre cei care și-au părăsit compania în ultimul an nu regretă alegerea de a pleca.
De ce pleacă totuși oamenii? Sunt multe motive, dar ignoranța manifestată de angajatori este unul major: conform unui studiu făcut de PricewaterhouseCoopers, doar 30% dintre angajați susțin că angajatorii lor oferă sprijin în dezvoltarea personală și profesională și creează cadrul pentru a-i ajuta să își îmbunătățească relațiile de muncă cu acei colegi care au opinii sau viziuni diferite.
Efectul inflației. Cum era de asemenea de așteptat, inflația își arată efectele, devenind unul dintre principalele cauze ale Marii Demisii, în 2022: Angajații își iau locuri de muncă suplimentare doar pentru a plăti pentru benzină și mâncare. Procentul de angajați care au mai multe locuri de muncă a crescut constant în Statele Unite, de la 4% în aprilie 2020 la 4,8% în iunie 2022, potrivit datelor oferite de U.S. Bureau of Labor Statistics. Această creștere procentuală ar putea fi privită ca un semn al unei piețe a muncii sănătoase, unde lucrătorii au mai multe oportunități de angajare disponibile, dar este și un semn al presiunii financiare tot mai mari asupra familiilor, care se resimte la nivel global.
Mediu de lucru corect – doar 18%. În ultimii doi ani, problemele de corectitudine au depășit aria diversității, echității și incluziunii. Un studiu realizat de Gartner HR Research relevă faptul că doar 18% dintre respondenți lucrează într-un mediu echitabil și corect. Politicile clasice anti-discriminare nu mai sunt suficiente, oamenii privesc corectitudinea mult mai profund și mai amplu, iar managerii și oamenii de HR par rămași în urmă cu o perspectivă prea îngustă.
De ce demisionează românii? Conform celui mai recent studiu făcut de platforma online de recrutare eJobs principalele motive sunt dorința unui salariu mai mare, un nivel prea mare al task-urilor și disponibilizări în masă. Angajatorii se pot aștepta în continuare la un val de plecări ale angajaților la alte companii, mai ales dacă li se oferă din partea concurenților o remunerație mai mare și posibilitatea de a lucra remote.
Unii regretă Marea Demisie. Doar în primele 5 luni ale acestui an, aproximativ 20 de milioane de americani au demisionat. Un studiu realizat de Joblist surprinde faptul că un sfert dintre cei care au demisionat încep să își reconsidere decizia. Datorită schimbărilor de pe piața muncii, mulți simt mai multă presiune în a găsi un nou loc de muncă. Dintre cei care și-au găsit un loc de muncă, 42% spun că acesta nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor lor.
Deoarece calitatea relațiilor și conexiunilor pe care oamenii le construiesc în interiorul companiei cu ceilalți colegi e importantă și pentru că petrec mult timp din zi alături de aceștia, unele persoane și-au dat seama că le lipseau colegii. Nivelul celor care regretă această decizie este diferit în funcție de profesie, cei din domeniul sănătății fiind cei care simt cel mai puțin că ar fi făcut o greșeală.
Cultura toxică, principala cauză a demisiilor.
Un studiu realizat de Revelio Labs și prezentat de MIT Sloan Management Review identifică motivele care i-au determinat pe oameni să demisioneze. Cultura toxică, principalul factor al demisiilor, se traduce în eșecul de a promova diversitatea, echitatea și incluziunea, oamenii simțindu-se nerespectați și tratați într-un mod neetic. Acestei cauze i se alătură nesiguranța locului de muncă care îi determină pe oameni să caute noi locuri de muncă și oportunități profesionale.
Oamenii tind să plece și din companiile cu un nivel ridicat al inovației datorită volumului ridicat de muncă și nivelului de stres. Organizațiile care nu recunosc performanța oamenilor și nu îi recompensează se confruntă și ele cu demisii din partea celor mai valoroși angajați. Răspunsul deficitar al organizațiilor la epidemia Covid-19 și politicile acestora pentru protejarea sănătății și bunăstării sunt alte motive ale demisiilor.
Cum arată un mediu de lucru toxic?
Semnele unui loc de muncă toxic nu sunt neapărat atât de evidente pe cât credem cei mai mulți dintre noi și nu trebuie să se rezume doar la comportamente abuzive grave, agresiune sau fapte penale. Un loc de muncă toxic este orice loc de muncă care te face să te simți inconfortabil, unde simți că nu poți cere lucrurile de care ai nevoie și că nu ești susținut, care nu îți aduce satisfacții.
Este toxic locul de muncă unde nu ți se oferă oportunități de a avansa, de a deprinde noi abilități sau de a te dezvolta în direcțiile care te atrag. Este toxic când managerii fac constant micromanagement, făcându-te să tragi concluzia că organizația nu are încredere în tine. Este toxic când ți se inoculează ideea că ar trebui să fii disponibil tot timpul, în afara orelor de lucru. Este toxic și atunci când angajații se simt obligați să răspundă la apeluri, mesaje și e-mailuri legate de muncă în afara programului, ceea ce constituie, în practică, muncă suplimentară neplătită.
Ce ar trebui să faci într-un mediu de lucru toxic? E simplu: pleci și nu te uiți în urmă.
Manifestul Generației Tinere.
”Vrem lideri care să ne inspire. Vrem ca munca noastră să aibă sens.” Conform unui studiu Gartner 52% dintre cei intervievați susțin că pandemia le-a schimbat mindset-ul: își doresc lideri care să îi inspire și să îi motiveze. Conceptul de ”engagement”, așa cum îl știam până acum și mai ales cum era înțeles el de manageri și oamenii de HR, pare tot mai depășit, inutil și gol de substanță.
Foarte mulți dintre tineri se declară epuizați, astfel că inspirația și sensul pe care le caută la muncă ar putea compensa stresul și efectul de burnout. Sondaje cum ar fi cele realizate de Indeed sau Asana din 2021 arată că aproximativ 59%, respectiv, 58% dintre angajații din generațiile Millennials și GenZ suferă de burnout. Iar pandemia doar a pus sare pe rană, accentuând fenomenul în rândul tinerilor.
Se practică mai nou demisia online, cu show și aplauze.
„Angajat pe contract cu 21 de dolari pe oră, am primit azi primul salariu, dar este de 17 dolari, așa că am renunțat astăzi, pe loc”, stă scris în titlul postării lui u/TribalHorse88, devenită virală de pe Reddit, cu peste 48.000 de reacții până la acest moment. Membrii popularului forum Reddit „Antiwork” l-au lăudat pe tânărul angajat care a demisionat chiar în ziua în care și-a primit primul salariu, la o valoare mai mică decât cea convenită. Angajatul concluzionează: F**k HR lies!, și se bucură de sprijinul membrilor comunității, care îl încurajează să întocmească o reclamație oficială, cu privire la acest comportament, ce nu pare să fie singular.
O demisie cu o notorietate la fel de uriașă a avut loc în 2011, când Joey, angajat al unui hotel de lux celebru, s-a dus să își depună demisia însoțit de o fanfară. A ieșit un video viral, pe care îl avem în colecția noastră de momente celebre (disponibil aici). Acțiunile tinerilor demisionari zgomotoși ne vorbesc despre demnitate și despre coloană vertebrală, atitudine reactivă față de abuz și etica de lucru defectuoasă – iar tinerii angajați se pare că găsesc mereu noi metode să semnaleze neregulile, ce nu rămân fără ecou.
Vârstnicii revin la muncă, forțați de împrejurări.
Statele Unite înregistrează o creștere semnificativă a numărului angajaților trecuți de 75 de ani care revin în activitatea profesională. Din cauza inflației și epuizării economiilor, vârstnicii americani sunt nevoiți să revină în piața forței de muncă. Bloomberg estimează că numărul persoanelor cu vârsta peste 75 de ani din piața muncii va crește cu 96.5% în următorul deceniu.
Cum arată criza care vine, pentru sectorul IT?
Firmele Big Tech se pregătesc de criză. Umblă vorba că recesiunea aduce șocuri și în paradisul industriei IT. Se pun companiile pe tăiat salarii, bugete și sunt reduse costurile din nou. Recent, cei de la LinkedIn au realizat un sondaj care arată că 60% dintre respondenți sunt îngrijorați cu privire la traseul lor profesional din cauza incertitudinilor economice.
Concedieri pe fondul recesiunii. Apple, Microsoft, Google, Tesla, Victoria’s Secret, Twitter și alte companii mari încetinesc ritmul angajărilor sau reduc personalul. Numărul persoanelor fără loc de muncă este în creștere, solicitările pentru șomaj de săptămâna trecută atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 8 luni.
Cybersecurity, o nișă din IT care o va duce bine multă vreme. Securitatea cibernetică va avea până în 2027 o rată anuală de creștere de 12.5%. Cauza principală este creșterea numărului de atacuri digitale asupra companiilor. Și instituțiile publice au fost în vizorul hackerilor, mai ales în ultimii 2 ani.
Industria Software, recul al diversității și incluziunii? Angajații din IT se tem că recenta reducere a bugetelor în așteptarea recesiunii ar putea afecta progresul companiilor în ceea ce privește diversitatea socială. Wired scrie că Industria tech este una dintre industriile care se axează cel mai puțin pe diversitate și incluziune socială. De exemplu, există o tendință a companiilor de a selecta mai mulți bărbați ca developeri, iar femei pe partea de suport. Tu ce crezi?
Exercițiu de imaginație. Lucrezi în domeniul tech și ai aterizat în Silicon Valley. Aplici la toate companiile sau le cauți pe cele care plătesc cel mai bine? Găsești aici o listă cu firmele care oferă salariile cele mai frumușele. E un top făcut în 2021, foarte interesantă lista.
Șefu’ care taie chefu’ (povești reale despre fail-uri mondiale).
Nicola Thorp, o recepționeră aflată pe o funcție temporară la firma de consultanță și contabilitate PWC a fost trimisă acasă fără a fi plătită, pentru că a refuzat să poarte tocuri înalte. Cinci luni mai târziu, ea a lansat o petiție prin care solicita ca obligativitatea unui dress code discriminant să fie interzisă prin lege - petiție care a strâns peste 150.000 de semnături și a provocat o anchetă supravegheată de două comisii parlamentare.
Concluzia anchetei i-a fost favorabilă, iar firma a renunțat la regula internă privind dress code-ul limitativ. În timpul anchetei, comitetele au primit sute de plângeri de la femei ale căror companii le ceruseră să-și „vopsească părul blond”, să „poarte ținute mai provocatoare” sau să „reaplice în mod constant machiajul”. Povestea este de acum 6 ani, însă pare a avea încă aplicabilitate în mai multe domenii – iar inspirația, motivația și valul de simpatie pe care le-a pricinuit rămân adevărate exemple.
Cum crești implicarea angajaților în muncă?
Harvard Business Review a identificat trei metode prin care companiile au reușit să crească interesul și implicarea angajaților pentru munca lor. Prima metodă constă în a face munca mai interesantă, mai captivantă pentru ca oamenii să găsească sens în ceea ce fac. A doua presupune alinierea muncii cu misiunea companiei pentru ca oamenii să simtă contribuția lor la scopul principal al acesteia, iar a treia metodă se referă la integrarea oportunităților de învățare și dezvoltare în fiecare loc de muncă.
Vrei decizii de 3 ori mai rapide? Vorbește cu oamenii.
Un studiu recent arată că, cel puțin pentru anumite tipuri de sarcini, conversațiile față în față sunt mult mai eficiente decât schimbarea de e-mailuri. Când vine vorba de luarea deciziilor, ajungerea la un consens prin e-mail durează de trei ori mai mult decât ajungerea la o concluzie prin discuții față în față.
De asemenea, un alt studiu a constatat că, atunci când vine vorba de a-i convinge pe alții, avem șanse de 34 de ori mai mari să primim un răspuns pozitiv dacă întrebăm față în față, mai degrabă decât prin e-mail. Să tastezi este adesea mai ușor decât să-i aduci pe toți în aceeași cameră (reală sau virtuală), dar e posibil ca decizia să ne coste pe toți timp, conexiune și claritate, pe termen lung.
Rol nou în boardul companiilor: Chief Trust Officer.
Printre companiile care au inclus deja rolul de șef cu încrederea în ierarhia organizației se numără Salesforce, SAP sau Airbnb. Fă un exercițiu acum, imediat: dacă ar trebui să numești mâine un CTrustO în firma ta, cine ar fi acela? Dacă nu ai pe cineva potrivit, de ce se întâmplă treaba asta și cum faci s-o repari?
Salariul depinde de locul de unde scrii pe Twitter.
Salariile oferite de Twitter diferă cu până la 225% în funcție de locul în care se află angajații, conform datelor interne ale companiei raportate de Input. Un data specialist din Marea Britanie primește un salariu de 51.000 USD, pe când un data specialist din Ghana primește doar 15.600 USD.
Potrivit angajaților Twitter, compania se bazează pe nivelul salariilor medii dintr-o anumită regiune și nu pe costul vieții. Aceste diferențe salariale au fost și sunt un motiv serios de nemulțumire pentru mulți angajați. Atitudinea defensivă a conducerii și sentimentul de neascultare și subevaluare i-au convins pe mulți să își caute un alt loc de muncă.
100 de ani de bullshit: aniversăm un secol de când „nimeni nu vrea să muncească”.
Un cercetător de la Universitatea din Calgary, Paul Fairie, a publicat pe Twitter o serie de postări cu tăieturi din ziarele ultimelor decenii intitulate „O istorie a omenirii care nu mai vrea să muncească”. Conform unui sondaj realizat recent de TinyPulse, 1 din 5 managerii contemporani cu noi se declară de acord cu afirmația 'Nimeni nu vrea să muncească'.
Profesorul Fairie, care are peste 35.000 de fani pe Twitter, a reușit să construiască o retrospectivă a celor 100 de ani de propagandă mincinoasă care acuză oamenii că sunt puturoși, sunt delăsători, sunt dezinteresați și nu profită de ”minunatele oportunități” de a munci cât e ziulica de lungă, pentru salarii de mizerie, în condiții pe care nimeni nu și le-ar dori.
De fiecare dată când, lipsiți complet de empatie, oamenii ar vrea ca cineva să le facă repede, bine și ieftin, o muncă, emit această afirmație. de câte ori nu i-ați auzit pe cunoscuții voștri acuzându-i pe cei mai săraci că ”stau degeaba în loc să meargă să muncească”, uitând să se întrebe un lucru simplu: oare ei ar face acea muncă, pentru acea ofertă de salarizare și pentru acele beneficii? Tare mult bine ne-ar face niște ore de Empatie, în loc de orele puse degeaba în programa școlară. Cum sunt cele de religie, de exemplu.
Google versus META - Inteligență Emoțională versus Carență Educațională.
Google a anunțat că nu va mai angaja în următoarele 6 luni. Conducerea companiei a decis să ia o pauză și să își revizuiască prioritățile. Cel mai probabil decizia a fost influențată și de venirea crizei, dar a fost comunicată într-un mod inteligent, empatic spre deosebire de jupânul de la Facebook și Meta, care a declarat că o parte dintre oamenii din Meta nu ar trebui să fie acolo. Un mare ghiolban, domnul Zucky.
Germania, cea mai potrivită pentru WFH.
Conform studiului Global Remote Work Index realizat de către compania NordLayer care a analizat factorii care influențează calitatea muncii de la distanță, Germania este cea mai potrivită pentru WFH, urmată de Danemarca și SUA.
Cele mai ”WFH” județe din România.
Munca de la distanță rămâne o practică frecventă în România. În medie, românii care merg, după pandemie, la locul de muncă de dinainte de pandemie sunt mai puțini cu 22% decât înainte de apariția virusului, conform datelor monitorizate de echipa de cercetare ”Romanian Economic Monitor” a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Topul regiunilor cele mai ”WorkFromHome” din România, unde prezența fizică la locul de muncă de dinainte de pandemie este sub nivelul pre-pandemie include București (-34%), Vaslui (-28%), Timiș (-27%) și Cluj (-26%). La cum arată datele, pentru județele cu cifre care indică o scădere accentuată avem două situații posibile: ori sunt județe foarte active în sectoare economice din economia cunoașterii, unde se poate munci de la distanță, online (Cluj, Iași, București, Timiș, Brașov etc.), ori avem o scădere accentuată a locurilor de muncă active, semn că mulți oameni au rămas fără serviciu sau au renunțat la jobul anterior (Vaslui, Galați, Satu Mare, Maramureș etc.).
Performanță din orice colț al lumii.
Care vor fi companiile câștigătoare în următoarele 6 luni la capitolul recrutare și loialitate? Gleb Tsipursky, CEO al firmei de consultanță Disaster Avoidance Experts susține că organizațiile care vor oferi flexibilitate, posibilitatea de a munci în sistem hibrid sau full remote și care vor alege o abordare de tip hybrid-first, team-led model vor fi în topul listei candidaților în condițiile în care pandemia nu s-a terminat.
Rețeta magică pentru munca de acasă.
Munca de tip hibrid are părțile ei mai puțin benefice. Ne putem simți singuri, deconectați, iar calitatea relațiilor cu cei din jur, în special cu cei de la muncă scade. Cercetătorii au aflat care este numărul optim de zile pe care să le lucrăm de acasă pentru a scădea intensitatea sentimentului de singurătate.
Eterna și fascinanta noastră țărișoară
România, deficitară la capitolul angajați. Conform unui studiu realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile, 8 din 10 manageri sunt în căutarea unor angajați specializați în domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things).
57% dintre intervievați spun că găsesc specialiști abia la 6-9 luni de la anunțul de recrutare. România are nevoie de peste 100.000 de angajați în industrie, mai ales în contextul trecerii de la zona manufacturieră la producția digitalizată. Sigur, această creștere a cererii de locuri de muncă este afectată de contextul demografic al României, 23% dintre angajații din acest sector având vârstele între 50 și 64 de ani. Doar 23% reușesc să țină angajații mai mult de 5 ani în companie.
Fruntași globali la declinul populației. În ciuda traiectoriei ascendente pe care a urmat-o populația globală în ultimii ani, multe țări încep să înregistreze o scădere a populației. În top 20, România este pe locul 11, având o rată de scădere a populației de 15.5% între 2020 și 2050 și situându-se înaintea unor țări precum Grecia, Estonia, Italia și Ungaria. Acest clasament se bazează pe datele Organizației Națiunilor Unite. Abia așteptăm să vedem datele Recensământului din 2022, care pare a fi nu doar un dezastru de organizare, ci și o confirmare că exodul cetățenilor activi și forței de muncă valoroase continuă, ca semn al ”bunei guvernări”, mult peste cotele ”optimiste” anunțate de directorul INS.
În paralel, 51.7% din populația lumii este concentrată în 7 țări. Mai mult de jumătate din populația globală trăiește în 7 țări: 1.426 bilioane în China, 1.417 bilioane în India, 338 milioane în SUA, 276 milioane în Indonezia, 236 milioane în Pakistan, 219 milioane în Nigeria și 215 milioane în Brazilia. Conform ONU, este de așteptat ca populația globală să atingă 9.7 miliarde în 2050.
Efectul Noului Cod Fiscal: concedieri și taxe mai mari. În ultimele zile, poveștile multor angajați part-time din domeniul curățeniei disponibilizați au ajuns să ia amploare în mediul online. Unele firme au decis să păstreze un singur angajat pe care l-au trecut pe contract full time, ceilalți pierzându-și locul de muncă. Chiar și asociațiile de proprietari sunt lovite de „inteligența” Guvernului: deși persoanele care se ocupă de curățenie lucrează doar 2 ore, dimineața, trebuie să le plătească contribuțiile ca și cum ar munci 8 ore. Ghici cine o să scoată mai mulți bani din buzunar, și de această dată?
Motivul este unul singur: Ordonanța 16/2022, privind creșterile de taxe. Una dintre modificările fiscale prevede că, de la 1 august, pentru angajații part-time firmele vor plăti contribuții la nivelul salariului minim. Firmele, care se confruntă la rândul lor cu spațiu fiscal redus,probleme de aprovizionare și scumpiri, susțin că nu au de unde să acopere noile obligații fiscale. Acest lucru va duce la creșterea muncii la negru și sugrumarea celui mai vulnerabil sector al pieței: micii întreprinzători - atenționare emisă și printr-o analiză difuzată de ProTV. Dar nu-i nimic, că nu stă economia României nici în babuini, nici în femeile de serviciu, după cum ne asigură chiar reprezentanții aleși să pună în practică aceste noi măsuri. Nu că te simți cuprins și tu de acest nou val de progres?
Românii, analfabeți financiar. Nivelul de alfabetizare financiară în România este de doar 8%, cel mai scăzut din regiune. Rezultatele studiului Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România, realizat la comanda Institutului de Economie Mondială (IEM), arată că 9 din 10 români nu pot calcula o dobândă, nu știu diferența între valorile nominale și reale și nu înțeleg ce înseamnă diversificarea riscului.
Mai rău ca noi stau doar Rwanda, Nigeria, Venezuela, Panama sau Moldova. Studiul arată că 13% dintre români se confruntă cu probleme financiare majore, iar 38% întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi. Studiile PISA arată că avem aproape 50% din populație în stare de analfabetism funcțional (nu înțelege și nu poate explica ce citește). ”România Educată”, vă aduceți aminte?
Organizația ta are un plan de bunăstare?
Organizația Mondială a Sănătății ne propune trei recomandări pentru prevenirea apariției bolilor mintale în cadrul companiilor. Cum susții acest climat sănătos? Prin realizarea unor intervenții de identificare, atenuare și înlăturare a riscurilor psihosociale, prin instruirea managerilor privind sănătatea mintală pentru a putea identifica și sprijini comportamentele de muncă sănătoase și prin realizarea unor intervenții în rândul angajaților pentru îmbunătățirea capacității fiecăruia de a se adapta.
Ce faci când nu-ți place ce muncești?
Un fost bancher ne spune cum să te simți bine muncind într-un loc care nu te pasionează: (1) găsește metode de a înfrumuseța acel timp petrecut la muncă și de a face totul puțin mai distractiv, (2) nu te dedica 100% unui loc de muncă solicitant deoarece va duce la epuizare - nu trebuie să ai cea mai înaltă performanță și (3) asigură-te că programul de muncă dintr-o zi nu îți epuizează tot timpul.
Ce să nu treci în CV.
Din perspectiva unui recrutor american, într-un CV e inutil să incluzi: un rezumat personal, cuvinte cheie de umplutură, experiența profesională învechită, imaginile și locuri de muncă anterioare doar pentru a umple pagini. CV-ul demonstrează că ești candidatul potrivit pentru postul specific pentru care aplici.
Ce-am mai muncit recent.
Tocmai ce-am lansat un nou episod Hacking Work Podcast, care îți oferă date clare despre ce este și ce nu este freelancingul, direct de la sursă. Florian Bosilcov, requirements engineer cu experiență amplă obținută pe piața internațională, alături de marii jucători din automotive, ne împărtășește clar și răspicat în acest episod valoros de ce freelancingul nu este antreprenoriat, de ce mirajul evitării taxelor în alte țări ar trebui să dispară, dar și cum poți ajunge să lucrezi cu companii de top și cum să te ferești, totodată, de capcana lăcomiei.
Un episod sincer și util, în care Florian spune un lucru care ne dă curaj: se face încă școală bună în România (în Universitatea Politehnica la Timișoara și în firmele din Timișoara în care a lucrat), de vreme ce el nu a simțit niciun complex lucrând la cele mai mari proiecte de tehnologie din sectorul automotive, alături de oameni școliți în vest și trecuți prin experiențe puternice în marile companii.
Leadership sau Leadershit? Elon Musk și declarațiile halucinante.
Transformat într-unul dintre marii influenceri pe majoritatea piețelor valoroase la nivel mondial, Elon Musk nu pare să se hotărască: ba cumpără Twitter, ba nu mai cumpără, ba ține bitcoinii, ba îi vinde, ba cheamă oamenii obligatoriu la birou, ba nu are suficiente birouri pentru toți.
Anul trecut, Elon Musk a folosit Twitter pentru a sublinia că „Tesla nu va vinde niciun Bitcoin”. Pornite din gura celui mai bogat om din lume, hotărârile ar trebui să fie luate nu doar cu un strop de sare, ci cu o lopată. La un an de la acea declarație, Tesla și-a vândut cea mai mare parte din Bitcoin, astfel că, fie că e vorba de tehnologie inovativă sau de cumpărarea platformelor social media, declarațiile domnului Musk nu se împlinesc întotdeauna.
Asta nu pare să fi afectat parcursul lui în afaceri, până acum, dar sigur ne îndeamnă să observăm un tipar. Dacă am putea, l-am întreba – cât e speculație, cât e joacă cu mintea consumatorilor de rând, cât e strategie pe termen lung? Până atunci, însă, să învățăm să nu mai luăm de bune toate declarațiile vedetelor din business.
Babilonul din capul nostru.
Dacă vorbești mai multe limbi sau lucrezi într-o companie multilingvă, ți se poate întâmpla frecvent să amesteci cuvintele dintr-o limbă în alta. Conform unui articol BBC, toate limbile cunoscute sunt active în același timp în creierul nostru, ba chiar se pot completa sau interfera una pe alta.
Cercetătorii de la Cambridge spun că învățarea unei limbi noi este, fără îndoială, una dintre cele mai complexe activități mentale pe care le poți face, pentru că reținerea cuvintelor și aplicarea noilor reguli gramaticale combină noutatea cu practica. Acest mix creează legături neuronale noi în creier prin care materia cenușie devine mai densă, factori ce cresc creativitatea și oferă noi perspective asupra modului în care percepem lucrurile. Mai multe studii spun că învățarea unei limbi noi crește nivelul de empatie, iar creierul este mai maleabil și adaptabil.
Cartea câștigătoare.
Vă vom prezenta în fiecare săptămână câte o carte valoroasă, publicată recent. Azi am ales „Moneyland – Povestea ascunsă a escrocilor și cleptocraților care conduc lumea” a lui Oliver Bullough, jurnalist de investigație și scriitor britanic, scoasă recent de Curtea Veche. Veți citi în detaliu despre paradisurile fiscale și mașinațiunile evazioniste ale bogătașilor lumii, care plimbă hârtii printre diverse conturi bancare și astfel, ca prin magie, își înmulțesc averile fără a face efectiv nimic și fără a produce valoare economică sau socială reală.
Diana Botescu, traducătorul cărții, scrie cam așa: Cartea este o călătorie pe tărâmul secret al noilor cleptocrați ai lumii, care analizează sistemele bine organizate de jefuire și de spălare a banilor publici din țările din întreaga lume, modul în care se îmbogățesc politicienii corupți, dar și toți ceilalți factori care fac posibile aceste sisteme, de la avocați, consultanți și lobbyiști, până la contabili, bancheri și alte personaje. În 1962, niște bancheri din Londra au avut o idee care a schimbat lumea. Ideea respectivă s-a numit „offshore" și ea însemna pentru prima dată că hoții puteau să viseze la lucruri și mai importante. Puteau să ia totul.
Scurte, cu suflet.
Cu toții ne-am întrebat la un moment de ce suntem aici, care e sensul vieții. Poate un prim pas pentru a afla un răspuns este să apreciem lucrurile mici așa cum susține Joshua Hicks, profesor și cercetător la Universitatea Texas A&M, Departamentul de Psihologie și Științele Creierului. Tu ce părere ai?
Uneori, fără să ne dăm seama, relațiile noastre cu cei din jur devin toxice, nesănătoase. Ne plângem prietenilor, familiei, apelăm și la psiholog, dar noi nu prea punem nimic în practică. Cumva așteptăm să rezolve de la sine anumite probleme fără prea mare efort din partea noastră. Cei de la Psychology Today ne ajută cu niște recomandări faine pentru a construi relații fericite.
Gonoreea ne ajută să trăim mai mult. Nu, nu e o glumă. Cercetătorii de la Facultatea de Medicină din San Diego, Universitatea din California susțin că bacteria ne protejează de boli degenerative, astfel ajungem la frumoase vârste înaintate.
Cu toții am avut stări de anxietate. Dacă ești predispus la astfel de stări, Alice Boyes, Ph.D, autoarea cărților ”The Anxiety Toolkit” și ”The Healthy Mind Toolkit” recomandă 4 idei care ajută la scăderea intensității stării de anxietate.
E mai ușor să vorbești în public dacă îți scrii discursul. Meredith Dietz, speaker la TED Talk, împreună cu Chandler Dean, comediant și scriitor de discursuri (speechwriter) au găsit formula secretă: 5 pași pe care îi poți urmări la orice tip de discurs.
Leapșa! Lucrezi în HR? Spune-le celorlalți de ce să nu intre în HR.
Pe Corina Neagu și Andra Pintican le-am avut ca invitate în Hacking Work Podcast (vezi aici Corina și aici Andra) și sunt doi oameni de HR extraordinari care iubesc ceea ce fac (da, am zis ”HR” chiar dacă noi preferăm ”People”, ”Talent” sau ”Human Partners”).
Timp de o săptămână, acești doi oameni celebri din industria talentelor au jucat prin intermediul platformelor social media „leapșa” motivelor de a nu lucra în HR. Mulți oameni aleg acest domeniu, dar lucrul cu oamenii nu e chiar floare la ureche.
Așa că… NU lucra în HR dacă obișnuiești să iei lucrurile personal. Leapșa la tine, contribuie și tu cu idei, pe conturile fetelor, pe Linkedin!
Sweet & Spicy.
Iată cel mai inspirat și mai frumos mod de a pune punct definitiv discuțiilor despre aberațiile lui George Buhnici. Autorul caricaturii care a devenit rapid virală este Costel Pătrășcan.
Merită menționat că George Buhnici a publicat Marți, 26 iulie (la peste o săptămână de la declanșarea scandalului) un video în care cere iertare și recunoaște că a greșit. Asta după ce pe 18 iulie publicase un articol de blog în care făcea pe niznaiul, nu părea să accepte că a făcut vreo greșeală și considera că aceia care l-au criticat sunt de fapt conturi false și anonime sau troli ruși.
Nu e prea limpede când spune domnul Buhnici adevărul, pe 18 iulie sau pe 26 iulie, dar poate că noua lui atitudine are un substrat: între cele două postări unii sponsori l-au abandonat și lăsat fără finanțare și pare că vrea doar să își repare cash-flowul.
#ȘtiaiCă:
Demisia și Încetarea agreată a colaborării sunt două lucruri diferite. Demisia este un act unilateral, spre deosebire de încheierea contractului prin acordul părților. Avem drepturi și obligații și în momentul în care dorim să plecăm dintr-o companie. Corina Neagu explică într-o postare condițiile în care contractul individual de muncă poate înceta.
InSPORation
V-a plăcut maxim ideea noastră de a prezenta campaniile video cele mai reușite pe care le descoperim, încă o dată aplauze pentru echipa Evozon și povestea lor cu tatăl și fetița. Azi vă oferim cadou trei videouri excelente, pe care le adăugăm la playlistul ”InSPORation” de pe canalul nostru de Youtube (știți voi: subscribe și clopoțel :) ) playlist pe care o să punem doar filmulețe care să vă inspire.
Primul video: Ne-a plăcut foarte mult mesajul campaniei făcute de McDonald’s: ”Credem în tinerii din România”. Chiar dacă nu suntem fani fast-food, remarcăm tonul optimist, onest și prietenos al campaniei, limbajul actual și direct, mesajul de identificare și chiar de susținere pentru generația tânără, dar și distribuția curajoasă și foarte adecvată. Lanțul fast-food a pornit în iunie o campanie de recrutare prin care vor să atragă peste 1000 de noi angajați, mai ales tineri.
Al doilea video: Compania clujeană Electroglobal a pornit recent o campanie cu o idee foarte curajoasă: hai să descoperim și să ținem cont că în Cluj mai există și alte companii decât cele din IT și alte profesii decât cele legate de industria software. Un mesaj pe care ar trebui să îl audă și politicienii, și companiile imobiliare și toți cei care cred că dacă locuiești și trăiești în Cluj ar trebui să plătești foarte mult pentru acest ”lux”.
Al treilea video: vine de la Heineken, o companie pe care o admirăm dintotdeauna, pentru că are mereu campanii de employer branding excepționale. Cea mai recentă super-idee de la Heineken se cheamă ”The Closer” și pornește de la o realitate pe care o știm cu toții: muncim mult prea mult peste program, motiv pentru care metafora desfăcătorului de bere care închide automat programul de lucru este foarte faină.
ProVorbe.
„Angajații nu sunt resurse de exploatat. Sunt oameni care trebuie prețuiți.
Managerilor mediocri le pasă doar de rezultate. Managerilor buni le pasă de bunăstarea oamenilor.
Managerilor excepționali le pasă mai mult de bunăstarea oamenilor decât de rezultatele lor în muncă.
Fiindcă munca oamenilor atinge cea mai înaltă valoare exact atunci când liderii pun oamenii mai presus de performanță.”
Un citat de la Adam Grant, unul dintre cei mai cunoscuți și respectați psihologi contemporani, autor al unor cărți excepționale.
Acest newsletter este creat, muncit, scris și expediat de echipa proiectului multimedia Hacking Work: Ioana-Cristina Teodorescu, Daiana Moldovan, Izabella Monica Lukacs, Tamas Fabian și Doru Șupeală, ajutați la butoanele grafice de Ionuț Sabo. Abonează-te și apreaciază-ne munca, dând de veste și celor care îți sunt ție dragi - pentru noi și misiunea noastră, nu există răsplată mai mare.
Proiectele dezvoltate sub marca Hacking Work sunt susținute de sponsorii noștri, cărora le suntem recunoscători: MedLife și DevNest.
Partenerii care au creat proiectul Hacking Work sunt Pluria, Undelucram.ro și Școala SPOR.
De toate producțiile noastre video se ocupă meseriașii de la Parametru.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🔵Google Podcast 🔵Apple Podcast 🔵RSS 🔵Substack, 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram 🟠Twitter
Îți mulțumim că ne citești și ne ajuți să ajungem și la prietenii sau colegii tăi, cu Share, Like, Subscribe și recomandări directe, când povestiți.
Promitem că de săptămâna viitoare scriem mai puțin, dar și mai fain!