#95: Sănătatea, prioritară pentru 9 din 10 angajați; Primele de sărbători – ce ne dorim și ce primim?; 60% dintre români lucrează și în weekend, iar o treime își iau și un al doilea job

Bonus: Hacking Santa e aici – ce-ți dorești de la job în 2024?; Fenomenul Phubbing – sau cum ne îmbolnăvim de singurătate cu ochii în telefon; Shadow vacancies: fantomele muncii remote.

Dec 21, 2023

Servus. Am ajuns la ediția cu numărul 95, ultima din acest an. Vă mulțumim că ne motivați să facem treabă bună, că ne povestiți la cafeluță cu colegii și că ne oferiți feedback onest.

Noi, și de aceste sărbători, dar și în general, vă dorim joburi bune, muncă cu sens și spor, căldură în birouri și-n oameni, curaj pentru schimbările la care visați și „fie ca-ul” să vă aducă tot ce vă doriți. Ne revedem (pardon, recitim) cu aceeași poftă de schimbare începând din 4 ianuarie 2024!

Cercul vicios al muncii românilor: lucrăm mult, învățăm puțin, schimbăm jobul.

Angajaților români le e tot mai greu să-și echilibreze viața profesională cu cea personală – 60% din ei lucrează în weekenduri și 10% depășesc frecvent 12 ore de muncă în aceste zile, ca să reușească să ajungă la zi cu solicitările jobului, potrivit unui sondaj realizat de Frappe Digital și Daedalus Online.

Deși vor să se dezvolte din punct de vedere profesional, astfel încât să poată lucra mai degrabă deștept decât foarte mult, 70% dintre angajații români nu au beneficiat de niciun fel de curs plătit de firmă în ultimele 12 luni. O parte își asumă responsabilitatea propriei formări – unul din zece angajați își plătește cursurile din propriul buzunar – însă această dinamică este mai accentuată printre tineri și persoanele cu venituri peste medie.

Pe fondul acestei realități, aproape o treime dintre angajați se orientează spre un job secundar pentru a-și suplimenta veniturile, iar 26% iau în calcul schimbarea locului de muncă, semn al unei piețe în continuă schimbare și al unei insatisfacții profesionale latente. Unul din cinci angajați explorează reprofilarea, în timp ce 10% dintre respondenți și-au schimbat deja jobul în ultimele 12 luni.

Plătit corect = mai implicat. Dar cât știm și cât ne închipuim?

Angajații care consideră că sunt plătiți corect sunt cu 85% mai implicați și cu 62% mai dedicați organizației lor. Conform noului studiu publicat de Mercer (SUA), 68% dintre angajați spun că știu care este intervalul de salarizare în care se încadrează, în ciuda faptului că doar unul din patru angajatori comunică în mod deschis acest interval. În lipsa transparenței din partea angajatorului cu privire la grila de salarizare, angajații își construiesc adeseori propriile narațiuni, pe baza unor informații pe care le află oricum. Datele sunt de cele mai multe ori incomplete, ceea ce duce la o percepție distorsionată asupra realității.

Alte câteva concluzii ale acestui raport sunt:

Salariile și beneficiile continuă să fie principalul motiv pentru care angajații sunt atrași de o organizație și principalul motiv pentru care rămân;
Partea financiară rămâne principala preocupare a angajaților în general;
Numărul angajaților care intenționează să rămână alături de angajatorul lor a crescut la 68%, față de 64% în 2022, dar rămâne sub nivelul din 2021;
Gradul de utilizare a birourilor este de 50%, ceea ce înseamnă că angajatorii păstrează modelul de lucru hibrid.

Dragă Moș Crăciun, fă-mi jobul mai bun!

Te încurajăm să faci un exercițiu care poate fi terapeutic pentru tine și organizația ta: imaginează-ți că Moș Crăciun a deschis departamentul pentru oameni mari și îți ascultă cele mai arzătoare dorințe cu privire la locul tău de muncă.

Ce îți dorești de la job? Condiții mai bune? Un șef mai empatic? Colegi mai săritori? Cafeluță fără scandal? Căldură în birou și-n oameni?

Trimite-ne dorința ta într-un mod cât mai creativ. Folosește #HackingSanta dacă o postezi public, sau scrie-ne și postăm noi mesajul tău dacă dorești să rămâi anonim.

🎁 Iar dacă vrei să ne faci și nouă un cadou, hai să ne cunoaștem pe hackingwork.ro/servus.

72% dintre oameni sunt ultraconectați. Cel puțin online.

Interacțiunile umane sunt vitale, însă în această eră a vitezei ne simțim mai mult sau mai puțin conectați unii cu alții? Un sondaj global realizat de Meta și Gallup ne spune că șapte din zece oameni la nivel global se simt „foarte” sau „destul de” conectați cu cei din jurul lor – iar asta se datorează probabil, în cea mai mare parte, tehnologiei.

Raportul pornește de la ideea că prin conexiuni umane înțelegem conectare emoțională cu prieteni, familie, colegi de muncă, vecini, persoane din grupurile de care aparținem, dar și străini și a inclus respondenți din 142 de țări (marea absentă fiind China).

Chiar dacă cei mai mulți oameni se simt conectați cu persoanele din jurul lor, nu toată lumea o face în mod egal: 287 de milioane de oameni se simt izolați social, fără nicio legătură cu ceilalți. Dacă ar fi să transformăm acești oameni în procent, ar părea unul infim raportat la numărul total de locuitori (doar 6%), însă reprezintă un semnal de alarmă pentru organizațiile care au ca scop sănătatea și bunăstarea individului.

UE adoptă primele legi globale pentru reglementarea inteligenței artificiale.

Uniunea Europeană a atins un acord istoric pentru prima legislație la nivel mondial privind reglementarea inteligenței artificiale, după negocieri extinse de 37 de ore între Parlamentul European și statele membre. Acordul va reglementa de asemenea social media și motoarele de căutare.

Noua lege, care va intra în vigoare cel mai devreme în 2025, va introduce un sistem de reglementare bazat pe riscuri, cu cele mai stricte măsuri aplicate tehnologiilor cu riscuri ridicate pentru sănătate, siguranță și drepturile omului. Printre elementele cheie se numără interzicerea supravegherii în timp real și a tehnologiilor biometrice, cum ar fi recunoașterea emoțiilor, cu excepții limitate la situații de urgență. De asemenea, obligă companiile AI la transparență în privința utilizării datelor și cere permisiunea autorităților independente pentru utilizarea poliției predictive, asigurând protecția drepturilor fundamentale și prevenind abuzurile.

Stop Phubbing. Sau scoate nasul din telefon, că-i îmbolnăvești pe ceilalți!

Phubbing, prescurtare pentru "phone snubbing" sau „ignorarea cu telefonul", este un fenomen în care oamenii acordă prioritate smartphone-urilor în locul interacțiunilor umane. Îți sună cunoscut? Află că e mai grav decât credeai.

Acest comportament duce la neglijarea prezenței celorlalți, iar persoana ignorată, denumită "phubbee", simte adesea că este lipsită de importanță. Mai mult, phubbing-ul este asociat cu o creștere a sentimentelor de singurătate și stres psihologic, conform unui studiu recent publicat în BMC Psychology și realizat de Alexandra Maftei și Cornelia Măirean. Cercetarea subliniază că phubbing-ul poate duce la izolare, frustrare, scăderea conexiunilor sociale și diminuarea satisfacției în viață, pe lângă impactul profund negativ asupra relațiilor, în general.

Unul din cinci angajați e nemulțumit de colegi sau șefi.

Utilizarea mijloacelor de comunicare digitală la muncă a crescut exponențial începând cu pandemia, ducând și la comportamente toxice în cadrul echipelor. Aproximativ 20% dintre angajații americani recunosc că s-au plâns de un manager sau coleg prin e-mail în ultimele 12 luni, conform unui sondaj recent realizat pe 1.000 de respondenți din SUA.

Mai mult, 16,8% dintre respondenți au redirecționat conversații întregi șefilor pentru a „pârî” și pune în dificultate colegi, iar 24,2% și-au pus managerii în CC sau BCC, cu același scop. Doar 31% dintre angajatori confirmă existența unor politici corecte și clare de utilizare a canalelor de comunicare interne, scoțând la iveală lipsa generală de orientare în această direcție.

Sărbătorile vin – ce prime își doresc românii, în funcție de vârstă?

Cadourile de Crăciun acordate angajaților români variază considerabil în funcție de generația din care fac parte și poziția ocupată în cadrul companiilor. Mai mult, fiecare generație are așteptări diferite de la recompensele de Crăciun, potrivit expertului în HR Sorina Faier.

De exemplu, Baby Boomers pun mai mult preț pe stabilitatea financiară și ar putea prefera beneficii în bani, pe termen lung, în timp ce Generația X s-ar orienta spre zile libere suplimentare. Milenialii apreciază recunoașterea și dezvoltarea personală, preferând bonusuri legate de performanță și oportunități de avansare, în timp ce Generația Z se concentrează pe învățare continuă și beneficii legate de cursuri, tehnologie și inovație.

Angajatorii pot oferi prime de Crăciun de până la 300 de lei fără impozite sau taxe, iar top managerii pot primi până la 30% din salariul brut anual, în timp ce muncitorii calificați sau necalificați primesc în medie între 300 și 600 lei net. Bonusurile acordate reflectă, cel puțin la nivel declarativ, performanța individuală a angajaților, performanța departamentului sau a echipei, profitabilitatea companiei sau realizarea obiectivelor strategice. În realitate - lucrurile pot sta diferit. Am publicat chiar azi un articol despre ce primesc de fapt mulți dintre români, în loc de ceea ce și-ar dori sau ar avea nevoie.

Tu te identifici cu generația din care faci parte, la capitolul așteptări?

Scurte și tari.

Angajații români din sectorul public pierd voucherele, primele și sporurile din 2024, conform unui proiect de buget adoptat de Guvernul României pe 14 decembrie. În plus, orele suplimentare lucrate în sectorul public vor fi compensate cu zile libere în loc de plată în bani. Excepții există pentru militari, polițiști și personalul din instituțiile de apărare și securitate națională. Cadrele didactice, de asemenea, vor pierde voucherele, sprijinul pentru părinți se va limita la tichete de creșă în valoare de 1.500 de lei, acordate în anumite condiții, iar sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă vor fi limitate la 1.500 lei brut.

___

Noua lege a pensiilor intră în vigoare în septembrie 2024 și vine cu o schimbare majoră în calculul pensiilor. Studiile de masterat vor fi luate în considerare pentru vechimea în muncă la calculul pensiei, alăturându-se astfel studiilor de licență și doctorat. Totuși, cei care au absolvit cursuri similare la mai multe facultăți (cicluri de studii universitare de același nivel) vor trebui să aleagă o singură perioadă de studii ca stagiu de cotizare. Ministerul Muncii vine în ajutorul angajaților și cu o metodă simplă de a calcula punctele de pensie, bazată pe venitul brut și câștigul salarial mediu brut. Teoretic, de la data intrării în vigoare a noii legi, fiecare român își va putea estima mai ușor viitoarea pensie.

___

Sarcinile mai întâi, hackerii mai târziu. 66% dintre angajați prioritizează rutina zilnică în detrimentul securității cibernetice, conform unui raport al CybSafe. Atingerea obiectivelor lunare, ducerea la îndeplinire a sarcinilor atribuite de șef sau citirea e-mailurilor sunt considerate mai importante decât trainingul în domeniul securității cibernetice. Cu toate acestea, 64% dintre cei intervievați pledează pentru alocarea de timp în cadrul programului de lucru pentru a urma cursuri de formare în domeniul securității cibernetice.

___

Elon Musk condamnă inițiativele DEI ca fiind forme de discriminare. Într-o postare pe platforma sa de social media, X, cunoscută anterior drept Twitter, Musk a afirmat că, deși scopul inițiativelor DEI a fost de a elimina discriminarea, acestea au ajuns să înlocuiască o formă de discriminare cu alta. Această poziție vine în contextul în care Musk s-a poziționat tot mai mult ca un avocat al libertății de exprimare și un opozant al „corectitudinii politice” și al culturii „woke”.

___

ChatGPT învață direct de la jurnaliști. OpenAI, în colaborare cu Axel Springer, a anunțat un acord care va permite ChatGPT să rezume articole de știri de la toate publicațiile deținute de editorul german, precum Politico și Business Insider. Acordul oferă chatbotului acces la întreg conținutul de știri, inclusiv la articole protejate de paywall și permite de asemenea OpenAI să folosească conținutul de știri pentru instruire, adăugându-i o bază de cunoștințe de surse jurnalistice verificate. Acest parteneriat ar putea remodela viitorul jurnalismului, îmbunătățind experiența pentru utilizatori și creând noi oportunități financiare pentru sustenabilitatea industriei.

___

Se mai merge cu plicu’ în spitale? Romanian Healthcare Awards a premiat recent o campanie inedită – „Feedbackul pacienților și creșterea calității serviciilor medicale prin acces la date publice”, sau altfel spus, harta șpăgii din spitale. Vestea bună este că media națională a scăzut anul acesta de la 1.59% în luna octombrie, la 1.53% în noiembrie. Vestea proastă este că șpaga încă face minuni în medicină.

___

Generația Z reinventează antreprenoriatul – nu aspiră doar la succes financiar, ci și la un impact pozitiv în lume. Conform unui studiu de la Stanford University, aproximativ 50% dintre Gen Z vor să-și deschidă propriile afaceri având la bază soluții inovatoare pentru problemele societății actuale. Ca exemple, Siddharth Thakur, în vârstă de 19 ani, a fondat Paradigm Robotics pentru a ajuta pompierii, iar Tash Grossman, de 26 de ani, a creat compania de software pentru chitanțe digitale Slip, cu scopul de a minimiza risipa. Tineri antreprenori născuți și crescuți în era internetului, aduc o abordare pragmatică și conștientă social în lumea afacerilor.

___

CEO-ul Google recunoaște că disponibilizările ar fi putut fi gestionate mai bine. La un an de la anunțul Google privind concedierea a 12.000 de angajați, CEO-ul Sundar Pichai a apărat decizia într-o întâlnire recentă cu angajații companiei, dar a recunoscut că procesul de concediere ar fi putut fi gestionat diferit. Pichai a evidențiat impactul semnificativ al concedierilor asupra moralului angajaților și a admis că informarea tuturor angajaților afectați în același timp, indiferent de fusul orar, nu a fost o idee bună. Poate alții vor avea de învățat ceva.

___

Oamenii de știință apar ca ciupercile după ploaie. Numărul cercetătorilor a crescut semnificativ, o parte dintre aceștia publicând până la 60 de articole pe an. În 2022, 1.266 de cercetători, din alte domenii decât fizica, au publicat un articol la fiecare cinci zile, comparativ cu 387 în 2016. Îngrijorările cu privire la practicile frauduloase apar în special în cazul unor țări precum Arabia Saudită și Thailanda, care au înregistrat cea mai abruptă creștere a numărului de cercetători. Este dovada clară că ar trebui să existe o concentrare pe calitatea muncii, în detrimentul cantității de articole publicate.

___

Frica de recesiune scade salariile din IT-ul global. Gigantul tehnologic indian Infosys e doar unul dintre angajatorii care au impus reduceri semnificative la majorările anuale de salarii și în ceea ce privește promovările pentru angajații din IT, oferind o creștere salarială de mai puțin de 10% anul acesta. Situația este similară și pentru jucătorii globali cu sediul central în SUA și Europa, în contextul temerilor privind recesiunea globală.

Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:

Studiu: 9 din 10 angajați își doresc pentru 2024 servicii de sănătate mai complexe în pachetul de beneficii extrasalariale.

În contextul ultimilor 3 ani, preocuparea companiilor și angajaților pentru sănătate a crescut, iar tendința continuă să fie reprezentativă pentru peisajul din piața muncii și în 2024. Potrivit unui sondaj realizat de MedLife și NN România, în colaborare cu eJobs, 91,2% dintre angajații români susțin că își doresc pachete de sănătate mai complexe. În consecință, companiile iau în calcul noi creșteri ale bugetelor pentru beneficiile de sănătate în 2024, 33% dintre ele afirmând că vor suplimenta aceste investiții cu un procent de 10-20% față de anul curent.

În prezent, peste 80% dintre angajați primesc cel puțin un beneficiu extrasalarial, iar neacordarea acestora în pachetul de angajare este privită cu ochi duri: 79,8% dintre cei care nu primesc beneficii consideră că starea lor de bine nu este o prioritate pentru organizația unde lucrează. Tichetele de masă își păstrează în continuare supremația deținută de ani de zile în topul beneficiilor extrasalariale, 63,9% dintre angajați menționând că le primesc din partea angajatorilor. Pe locul 2 se află abonamentele medicale (33,6%), urmate de decontarea transportului sau mijloc de transport în comun (26,3%), programul flexibil (20,9%) și programul de lucru la distanță (19,7%). Alături de acestea, angajații primesc și alte beneficii menite să le protejeze sănătatea, precum asigurări medicale (17,9%), abonamente la săli de fitness (9,4%) sau abonamente stomatologice (3,5%).

56% dintre angajații care au răspuns studiului spun că abonamentele medicale le asigură un confort financiar sporit, prin faptul că le oferă gratuitate sau discount la servicii medicale. În ceea ce privește asigurările medicale, 64,5% dintre angajați văd ca avantaj acoperirea și sprijinul financiar, inclusiv pentru boli grave, spitalizare și/sau intervenții chirugicale, 57,1% pun preț pe liniștea și protecția de care au parte în cazul unor probleme de sănătate neprevăzute, iar 46,8% consideră că acestea le oferă un confort financiar ridicat, prin acoperirea pe care o au în cazul unor urgențe medicale.

În acest context, aproape toți angajații afirmă că își doresc pachete de sănătate mai complexe, care să cuprindă toate opțiunile pentru prevenție și protecție în caz de urgențe medicale, de la abonamente medicale și asigurări de sănătate, la abonamente stomatologice și fitness.

Ție ce beneficii îți oferă angajatorul tău la acest moment și ce alte ți-ai dori să obții în 2024?

Portretul angajatului ideal: Calitatea pe care toți liderii o caută.

Cei mai buni angajați nu sunt întotdeauna cei mai inteligenți. Conform lui Ranjay Gulati, profesor la Harvard Business School, există o calitate care îi face pe cei performanți să iasă în evidență: sunt demni de încredere.

Deși pare la mintea cocoșului ce este încrederea, vorbim despre două tipuri de încredere la locul de muncă - încrederea bazată pe caracter (am încredere în caracterul tău că vei face ceea ce spui) și încrederea bazată pe competențe (am încredere că ai abilitățile necesare pentru a găsi soluții).

Mulți angajați se concentrează pe competențe și neglijează încrederea bazată pe caracter, dar este nevoie de ambele pentru a performa. Un om de încredere este empatic și transparent în interacțiunile cu șeful și colegii, îi face pe oameni să se simtă văzuți, auziți și respectați.

Coletul dvs. a ajuns la destinație și este livrat de un muncitor din Nepal.

Pe fondul unei crize acute de forță de muncă, firmele de curierat din România apelează la muncitori din Asia, chiar dacă aducerea lor în țară este complicată și poate dura până la 6 luni. Liderul serviciilor de curierat din România anunță că a adus deja cinci oameni din Nepal și a depus actele pentru încă 150.

Să cântărească oare și faptul că aceștia se mulțumesc cu salarii mult mai mici?

Angajații curioși, ghimpe în coasta șefului?

Angajații curioși sunt uneori percepuți de liderii lor ca fiind insubordonați și mai puțin simpatici, ori chiar ușor incomozi, conform unui studiu Harvard Business Review. Experții spun că și curioșii pot fi de mai multe feluri: cei care pun întrebări având în minte binele companiei și cei care o fac doar de dragul conversației, pentru a se băga în seamă, ori a-și asuma riscuri inutile.

Aceeași regulă nu pare a li se aplica și angajaților cu „political skills”/ mai influenți și foarte pricepuți la interacțiuni sociale, care își exprimă curiozitatea în moduri mai apreciate de către lideri. Persoanele care posedă aceste abilități de influență în cadrul echipei manifestă de regulă șase comportamente specifice – printre acestea: gândesc înainte să vorbească, au ceea ce numim „inteligența socială”, au capacitate de relaționare, își gestionează bine sentimentele și acționează sincer.

Concluzia: Dacă angajații sunt curioși într-un mod constructiv, nu ar fi înțelept ca liderii lor să-i penalizeze pentru asta - doar o evaluare corectă a intențiilor curioșilor din echipă va face lumină.

Shadow vacancies, spațiile „fantomă” care fac bine flexibilității și bugetului.

Un nou fenomen ia amploare în piața imobiliară corporativă din America: „shadow vacancies”, cu o traducere posibilă de „spații fantomă”, adică spații de birouri considerate oficial ocupate, dar care nu sunt folosite activ de către chiriașii lor. Acest trend a căpătat tot mai mulți adepți pe fondul pandemiei, care a accelerat tranziția spre munca de la distanță.

În timp ce datele oficiale arată că ocuparea birourilor a stagnat la aproximativ 50%, iar aproximativ 75% dintre companii intenționează să reducă și mai mult suprafața birourilor în următorul an, numărul spațiilor de birou subînchiriate s-a dublat de la începutul pandemiei încoace, potrivit CBRE. Ce înseamnă asta, practic? Companiile vor și călare, și pe jos: păstrează aceste spații înregistrate ca ocupate pentru a le putea subînchiria pe cele neutilizate și a-și păstra totodată flexibilitatea, în caz că se va dovedi că au nevoie de ele.

Subchiriașii obțin reduceri semnificative, de 20%-40% față de spațiile închiriate direct, deci sunt și ei mulțumiți. Cu toate astea, găsirea acestora rămâne o provocare, deoarece activitatea de subînchiriere nu a ținut pasul cu oferta crescută de spații disponibile.

Americanii mor tot mai devreme, iar tinerii sunt primii afectați.

Companiile de asigurări de viață din SUA raportează o creștere îngrijorătoare a deceselor „excesive” în 2023, cu 158.000 mai multe comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Cifra depășește astfel numărul total de pierderi de vieți înregistrate de americani în toate războaiele de după Vietnam.

Această tendință tulburătoare persistă chiar și după ameliorarea COVID-19, cu un număr de morți neobișnuit de mare în rândul tinerilor activi profesional. Rapoartele arată o mortalitate cu 26% mai mare în rândul persoanelor cu vârste între 35 și 44 de ani și cu 19% mai mare pentru cei între 25 și 34 de ani.

Printre cauzele posibile se numără bolile cronice, supradozele de droguri, dar și efecte post-pandemice, inclusiv impactul lockdown-urilor și protocoalelor de tratament, precum și posibilele efecte secundare ale bolii ori vaccinurilor.

Vrei angajați fericiți și loiali? Asigură-te că au zâmbetul pe buze.

Opt din zece români au cel puțin o problemă dentară, iar pentru 70% dintre aceștia motivele neprezentării la stomatolog sunt lipsa timpului, lipsa banilor și frica.

În acest context, Maximilian Ilea vine cu o soluție inovatoare care te va ajuta să ai grijă de zâmbetele angajaților: Smilemobilul – prima clinică dentară mobilă din România, digitalizată și dotată cu cele mai performante echipamente ale momentului care se deplasează la sediul companiei tale. 🚑 Află cum grija pentru sănătatea angajaților poate fi cheia loialității, performanței și succesului organizației din cel mai recent articol de blog.

Opt semne că ești un leneș.

O persoană leneșă nu este neapărat una care nu face nimic, ci mai degrabă una care amână sau evită anumite lucruri. Iată opt obiceiuri care îți arată că ești leneș:

Procrastinarea: Când ești prins în bucla „o să fac mai târziu", lucrurile nu se întâmplă niciodată cu adevărat, nu-i așa? Încetează să mai amâni – împarte ceea ce ai de făcut în bucăți mai mici și bucură-te de reușite.
Lipsa unei rutine de dimineața: Stabilirea unei rutine ar putea fi exact impulsul de care ai nevoie. Mai mult, te va ajuta să reduci stresul și agitația atât de specifice dimineților.
Muncitul noaptea: Studiile arată că persoanele care stau treze noaptea sunt mai predispuse activităților sedentare, iar riscul de a dezvolta probleme de sănătate precum obezitatea și diabetul este mai ridicat.
Evitarea provocărilor: Dacă eviți preluarea unor responsabilități sau acceptarea unor noi oportunități care te scot din zona de confort ar putea fi timpul să-ți reevaluezi stilul de viață.
Neglijarea sănătății fizice și psihice: Sănătatea precară și nivelul scăzut de energie duc la lipsa productivității și a progresului.
Orientarea spre trecut: Agățarea de trecut te împiedică să te concentrezi pe prezent și să-ți planifici viitorul.
Frica de eșec: Eșecul este deseori o oportunitate de a învăța și de a crește.
Lipsa scopurilor: Fără obiective clare, ne lipsesc direcția și motivația necesare progresului.

Dacă te recunoști în vreunul dintre ele, s-ar putea să fie momentul oportun pentru o schimbare.

Șefu’ care taie chefu’: Spionajul, păcatul șefilor obsedați de control.

Angajatorii care își obligă oamenii să revină la birou sunt conștienți că nu toată lumea se va conforma, iar asta duce la popularizarea instrumentelor de supraveghere a angajaților. Dintre acestea, cele mai utilizate – conform unui studiu realizat de EY – sunt:

51% utilizează Wi-Fi pentru colectarea datelor;
47% se bazează pe scanarea cardurilor de acces;
44% folosesc inteligența artificială pentru a urmări activitățile angajaților;
35% utilizează camere digitale.

Această tendință indică direcția greșită în care se îndreaptă tot mai multe organizații care au falsa impresie că obsesia pentru control îi va face pe angajați să joace pe muzica lor.

#Știațică:

Hrană pentru suflet. Gătitul și mâncatul împreună – ingrediente necesare pentru bunăstare. Un studiu global concluzionează că persoanele cărora le place să gătească au mai multe șanse să-și evalueze viața ca fiind „înfloritoare”.

Mai mult, oamenii care mănâncă frecvent împreună cu alții experimentează mai multe emoții pozitive precum: bucurie, respect, relaxare, dorința de a învăța și de a face lucruri interesante.

___

Oamenii preferă conținut online optimist, care îi face să se simtă bine. Am aflat și noi din newsletterul

Civilization

scris de Viktor Kapra că un studiu internațional realizat de Kantar concluzionează că șapte din zece persoane încearcă să-și păstreze optimismul, în ciuda incertitudinii economice globale. Oamenii sunt atrași în special de conținutul din categoria self-care, conținut ușor și benefic. Atunci când ne apare în feed un reel optimist, care ne face să ne simțim mai bine, organismul eliberează dopamină, adică acea substanță chimică cunoscută drept „hormonul fericirii”.

Sweet & spicy.

Cu siguranță ai avut măcar o dată de-a face cu tipologia asta de manager, surprinsă atât de realist într-o nouă ilustrație realizată de Work Chronicles:

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Daiana, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.