#82: 4 din 10 români au lucrat în concediu; Organizațiile, nepregătite în adoptarea AI generative; Promovarea, motivul ascuns al plecării angajaților; Jurnalismul românesc: abuzuri și salarii mizere
Bonus: Noi beneficii pentru angajați: programe de fertilitate; Lipsa productivității, dovada neîncrederii în angajatori; Sfaturi valoroase pentru discuții dificile cu șeful.
Servus! Suntem la borna 82 a HWNews. Mulțumim pentru încredere!
Traseu profesional: după promovare urmează demisia.
Oamenii nu vor rămâne într-o companie doar pentru că au primit o promovare. De fapt, acest lucru ar putea duce la rezultatul opus. Angajații sunt mai predispuși să-și părăsească locul de muncă imediat după ce primesc o promovare, arată datele furnizate de ADP.
O treime dintre oameni demisionează într-un interval de o lună de la promovare, în comparație cu 18% dintre cei care nu au fost promovați recent. Iar principalele motive pentru care fac asta sunt:
Presiunea psihologică și epuizarea: Preluarea noilor responsabilități vine cu mai multă presiune de a face lucrurile corect. Această schimbare este deseori copleșitoare, ducând la sentimente de insuficiență sau la sindromul impostorului.
Neconcordanța abilităților: Promovarea unui angajat performant poate să nu fie cea mai bună decizie. Rareori cei mai buni jucători devin cei mai buni antrenori.
Lipsa recunoașterii: Dacă organizația nu recunoaște această promovare și o tratează superficial, acea persoană se va simți neglijată sau va crede că nu o merită cu adevărat.
Promovarea e doar pe hârtie: Deși promovările sunt considerate oportunități de creștere, există situații în care nu se schimbă nimic.
Oportunitățile salariale mai bune: Odată promovat, angajatul devine mai atractiv în piața muncii. Asta înseamnă că la un interviu de angajare va primi oferte salariale mai bune decât înainte de a fi promovat.
Aceste informații ar trebui să ridice un semnal de alarmă pentru managerii și specialiștii în Resurse Umane care au privit întotdeauna promovarea ca fiind unul dintre instrumentele principale pentru a crește gradul de loializare al angajaților și pentru a-i încuraja să rămână în companie o perioadă mai lungă de timp.
Românii în concediu: 40% au muncit, 60% s-au relaxat.
Deși 65% dintre angajații români spun că au reușit să se relaxeze și să se deconecteze de job în vacanță, 40% au fost contactați de colegi și manageri pentru a rezolva diferite sarcini de serviciu și chiar au încercat să facă asta. 10% spun că au fost contactați, dar au refuzat să lucreze. Totuși, 61% dintre angajații români își verifică e-mailul de serviciu în vacanță și o treime își iau laptopul cu ei pentru a fi siguri că pot rezolva eventualele situații care pot apărea, arată un studiu realizat pe un eșantion de 11.410 respondenți de către Undelucram.ro.
În jur de 34% dintre români sunt deranjați să lucreze în vacanță chiar dacă se întâmplă rar, în timp ce 38% nu sunt deranjați dacă astfel de situații se întâmplă ocazional. Aproximativ 18% sunt deranjați pentru că lucratul în vacanță a devenit o practică des întâlnită la locul lor de muncă, iar 9% sunt confortabili cu asta pentru că le place foarte mult ceea ce fac și nu au o limită clară între job și timpul liber.
Pe lângă asta, 41% dintre angajații români afirmă că problema s-a remediat după ce au vorbit cu managerul lor, iar 29% au de gând să discute despre acest subiect. Cu toate acestea, 16% dintre respondenți spun că au vorbit cu managerii lor, dar nu s-a schimbat situația, iar 14% afirmă că le este teamă să deschidă acest subiect.
Rețeta productivității: încredere, autonomie și flexiblitate.
Productivitatea a atins cel mai scăzut nivel din 1947 încoace, în birourile din SUA. Creșterea productivității muncii a stagnat la doar 1,1% în perioada 2019-2023, conform unui raport al Institutului pentru Productivitate Corporativă, iar tendința nu se limitează la Statele Unite. Țări precum Marea Britanie, Canada și Australia înregistrează, de asemenea, prăbușiri ale productivității angajaților. Principala cauză pare a fi reprezentată de politicile obligatorii de revenire la birou (RTO), care erodează încrederea și autonomia angajaților.
87% dintre angajați declară că se simt productivi la locul de muncă, în timp ce doar 12% dintre lideri împărtășesc aceeași opinie. Încrederea este identificată ca fiind motorul invizibil al productivității, iar organizațiile care prioritizează încrederea și flexibilitatea au înregistrat o creștere de 18% a productivității de la începutul pandemiei încoace. Prin urmare, cheia revitalizării productivității stă în menținerea încrederii, autonomiei și flexibilității, în loc de impunerea unor măsuri rigide de monitorizare îndeaproape a angajaților.
Într-un cerc vicios periculos pentru toate părțile implicate, organizațiile cu performanțe scăzute întârzie în oferirea flexibilității esențiale oamenilor, iar politicile de întoarcere la birou impuse de sus în jos diminuează și mai mult sentimentul de siguranță și autonomie.
Jurnalismul românesc, sub umbrela neîncrederii și a salariilor mici.
În ultimii ani, jurnalismul din România a devenit tot mai instabil din cauza salariilor mici, a abuzurilor patronilor și a încrederii șubrede din partea publicului. Salariile jurnaliștilor variază semnificativ, iar mulți sunt plătiți mizerabil, ceea ce a dus la orientarea către alte domenii. De exemplu, un jurnalist începător câștigă în jur de 3.000-4.000 de lei net, iar cei cu peste zece ani de experiență au salarii care nu depășesc 5.000-6.000 de lei net. Mulți dintre aceștia fac freelancing sau au alte joburi ocazionale pentru a-și suplimenta veniturile.
Cauza acestei situații este complexă și include perioada de după criza financiară din 2008, când multe redacții au început să taie costurile și să angajeze jurnaliști cu forme de contractare precare, care le permiteau evitarea taxelor sociale. Această practică a dus la scăderea veniturilor jurnaliștilor și la creșterea incertitudinii în domeniu.
În ciuda eforturilor unor publicații independente de a schimba această tendință, multe redacții se concentrează doar pe vânătoarea de click-uri și obținerea veniturilor din publicitate, ceea ce duce, inevitabil, la pierderea credibilității. Totuși, încă există speranța că societatea va recunoaște importanța jurnalismului ca serviciu social și va susține financiar această profesie pentru a-și îmbunătăți calitatea.
(Și) Angajații non-UE fug din România. Doar că Guvernul le-a pierdut șirul.
Guvernul român se confruntă cu o problemă majoră în gestionarea muncitorilor aduși din afara Uniunii Europene – nu ține nicio evidență a celor care aleg să părăsească țara, fie în mod legal, fie ilegal. Chiar dacă Poliția de Frontieră a furnizat date cu privire la numărul celor care au intrat în România – un total de 78.000 de cetățeni străini în primele opt luni ale anului – niciun oficial nu este în măsură să ofere informații și despre cei care au plecat.
Antreprenorul Cristian Erbașu, deținător al companiei Construcții Erbașu, a declarat pentru Economedia că în ultimii doi ani a observat o tendință de plecare ilegală a lucrătorilor străini, și că în cazul companiei sale, 75% dintre angajații în construcții veniți din Pakistan au fugit în mai puțin de două luni de la angajare. Principala cauză a acestei migrații este reprezentată de atracția salariilor, care pot fi și de trei ori mai mari în alte țări europene.
Antreprenorii atrag atenția asupra faptului că legea limitează doar plecarea în România de la un angajator la altul, însă plecarea muncitorilor străini peste graniță nu poate fi stopată decât prin realizarea unor controale mai riguroase la granițele țării.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Oamenii din Resurse Umane, îngerii păzitori ai angajaților.
Oamenii din domeniul resurselor umane nu sunt cei care taie și spânzură în companii și nici cei care se ocupă de birocrația procesului de angajare sau salarizare. Departamentul de HR a devenit crucial pentru gestionarea, îmbunătățirea și asigurarea bunăstării angajaților, iar rolul oamenilor de HR s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. De ce? Pentru că ei sunt primii la care apelează angajații atunci când au probleme sau îngrijorări legate de locul de muncă.
Așadar, este nevoie de o implicare mai mare din partea liderilor și managerilor din acest departament pentru a reduce nivelul stresului și al epuizării angajaților. Liderii trebuie să se asigure dacă au echipamentele necesare pentru a lucra eficient sau dacă volumul de muncă este prea mare. Astfel, pot evita plecarea oamenilor din companii și, implicit, pot diminua costurile de recrutare a noilor angajați.
Managerii din HR sunt sfătuiți să spună mai des acel simplu și valoros „Mulțumesc” și să își aprecieze colegii pentru realizările și contribuțiile lor. Astfel, aceștia vor fi mai motivați, mai implicați și mai performanți. Totodată, liderii sunt responsabili de crearea unei culturi transparente în care angajații se simt încurajați să își exprime opiniile și sentimentele în fața celorlalți fără teama de repercusiuni.
Managerii din recrutare susțin eliminarea diplomelor, dar doar din vârful buzelor.
Deși peste jumătate dintre recrutori au declarat că renunțarea la cerințele de diplomă universitară ar avea un impact pozitiv asupra procesului de recrutare, doar 31% dintre aceștia pun asta în practică. Concluzia aparține unui raport recent OneTen prezentat exclusiv Fortune și subliniază discrepanțele dintre misiunile declarate și acțiunile concrete din procesul de angajare. În ciuda vorbelor bune despre diversitate, mulți candidați talentați care nu au absolvit o facultate încă se confruntă cu obstacole în găsirea unor locuri de muncă bine plătite. Cu aproximativ 60% dintre joburi care încă cer diplome universitare, se pune întrebarea cât de accesibilă este piața muncii pentru cei care nu au astfel de calificări.
19 angajări pe zi, în sectorul bugetar – așa arată „reforma profundă” a lui Ciolacu.
În ciuda promisiunilor ce creionau o reformă majoră a sistemului bugetar, în care reducerea numărului de bugetari și posturi inutile economiseau resurse importante din finanțele statului, datele reale arată o creștere alarmantă a numărului de angajați în sectorul public: 4.000 de noi angajări în primele luni din 2023 și un total de 64.000 în ultimii cinci ani.
La stat erau angajați, la final de iulie 2023, 1.283.500 de oameni, potrivit Ministerului Finanțelor. Angajările în sistem au continuat nestingherite, în paralel cu declarațiile despre reforme – 4.210 de noi angajați în iulie, față de ianuarie 2023. După calculele oferite de Europa Liberă, media angajărilor în sectorul public se ridică la un număr de aproximativ 19 bugetari/zi.
Mai mult, potrivit datelor eJobs, în luna august au fost anunțate aproape 2.000 de locuri de muncă vacante pentru bugetari, care li se adaugă celor aproximativ 5.700 de oportunități apărute pe parcursul lunilor de vară.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte & tari.
Merck lansează în octombrie un program de Beneficii de Fertilitate pentru angajați. Programul va oferi sprijin financiar, iar acest beneficiu inedit se aplică angajaților care se străduiesc să conceapă un copil, indiferent de starea civilă și se extinde partenerilor acestora. De asemenea, include o gamă largă de servicii, printre care teste de fertilitate, tratamente de fertilizare in vitro și tratamente hormonale, împreună cu suport informațional legat de tulburările cauzate de această tranziție. Merck se mândrește cu decenii de experiență ca lider global în terapiile de tratament al fertilității, contribuind la nașterea a peste cinci milioane de bebeluși prin reproducerea asistată medical.
___
Metodă inedită de a te pregăti de interviu. Pentru că nu știi niciodată când apare o ofertă bună de job, aplicația InterviewSPARK te ajută să te antrenezi pentru interviu. Tot ce ai de făcut e să îți faci un cont, să permiți accesul la microfon, să alegi topicul și să răspunzi la întrebări. Mai mult, bazându-se pe inteligența artificială, îți oferă sugestii privind aspectele pe care le-ai putea îmbunătăți. Informațiile sunt preluate din ediția 282 a newsletter-ului
scris de Victor Kapra, pe care ți-l recomandăm cu căldură.___
Peste 60 de instituții unice din România au drept de control și sancționare a firmelor. Fiecare dintre acestea are zeci de proceduri, acte și dosare obligatorii pentru oricine vrea să deschidă și să dezvolte o afacere. Statul român își sugrumă regulat principala sursă de venit, antreprenorii, prin absurdul reglementărilor și cantitatea enormă de documente fără sens pe care le-o cere. Doru Șupeală a contribuit la un reportaj despre birocrația din țara noastră realizat de Adrian Ardelean de la Europa Liberă România. Citește-l integral aici.
___
Deloitte concediază peste 800 de angajați în Marea Britanie. Compania, una dintre cele mai mari firme de contabilitate, propune restructurări care ar duce la reducerea cu 3% a celor 27.000 de angajați din Marea Britanie. Măsura vine în contextul în care compania vrea să-și diminueze costurile, deoarece clienții au devenit mai prudenți cu cheltuielile.
___
900.000 de români nu plătesc CASS, iar contribuțiile lor ar însuma aproximativ un miliard de euro pe an. Vicepreședintele Alianței Pacienţilor Cronici din România, Rozalina Lăpădatu, și mai multe asociații ale pacienților solicită Guvernului să elimine scutirile fiscale din construcții, agricultură și industria alimentară, spunând că aceste contribuții cumulate reprezintă aproximativ 8,72% din fondul Casei de Asigurări de Sănătate și ar putea contribui semnificativ la sistemul de sănătate.
___
Volkswagen renunță la aproape 300 de angajați. Gigantul auto nu va mai prelungi contractele pentru 269 dintre angajații de la fabrica din Zwickau și modifică programul de lucru în schimburi din cauza „condițiilor pieței”. În 2018, Volkswagen a anunțat că își va păstra toți angajații după transformarea fabricii și trecerea la producția de vehicule electrice, în ciuda faptului că pot fi produse cu mai puțini oameni. Dar producătorul german se confruntă cu o concurență tot mai mare și cu o cerere scăzută pe piața europeană a vehiculelor electrice din cauza inflației ridicate și a reducerii subvențiilor.
___
Vatis Tech, platforma pentru procesarea conținutului audio-video, este acum disponibilă în 18 limbi. Printre acestea se numără: engleza, spaniola, catalana, germana, franceza, italiana, finlandeza, olandeza, portugheza, poloneza, turca, rusa și altele. Start-up-ul oferă infrastructură speech-to-text automatizată și precisă, bazată pe inteligență artificială, pentru toate tipurile de date audio și video.
___
De la păcănele înapoi la catedră. Cadrul didactic care în anul 2021 a jucat la păcănele banii pentru fondul clasei, dar și banii împrumutați separat de la părinți, a fost repusă în funcție la o școală din Râmnicu-Vâlcea, după ce a câștigat procesul împotriva unității de învățământ de la Curtea de Apel Pitești. Profesoara împrumutase sume între 300 și 1000 de euro de la părinții elevilor, invocând motive familiale.
Companiile, nepregătite să adopte cel mai nou avantaj competitiv.
75% dintre companii consideră că organizația cu cea mai avansată tehnologie bazată pe inteligență artificială generativă va avea un avantaj competitiv, conform studiului anual „CEO decision-making in the age of AI, Act with intention”, realizat de IBM. Cu toate acestea, există incertitudine și nepregătire în rândul organizațiilor cu privire la modul în care pot utiliza această tehnologie.
Principalele obstacole privind adoptarea inteligenței artificiale generative includ gestionarea datelor, securitatea, reglementările și conformitatea. Peste jumătate dintre companii (57%) sunt îngrijorate de securitatea datelor, iar 48% se tem de bias sau de acuratețea datelor. Mai mult, doar 29% dintre lideri consideră că au expertiza internă necesară pentru a adopta AI generativă.
În ciuda acestor obstacole, studiul arată că adoptarea inteligenței artificiale generative a crescut exponențial în ultimii ani, peste jumătate dintre companii integrând-o deja în produse și servicii și 43% folosind-o pentru decizii strategice. Accesibilitatea este principalul factor care încurajează integrarea sa, tendința pe termen lung indicând că doar una din cinci companii nu intenționează să utilizeze AI generativă.
Discriminarea femeilor nu ține cont de vârstă.
Un număr impresionant de femei aflate în roluri de conducere se confruntă cu discriminare pe baza vârstei la locul de muncă, constată un studiu realizat pe femei din patru industrii diferite. Iar acest comportament discriminatoriu privind vârsta femeilor nu este îndreptat doar către o generație.
Pentru femeile sub 40 de ani, discriminarea pe baza vârstei apare adesea sub forma neîncrederii superiorilor în experiența lor – aceștia considerându-le „copile”. Femeile care au peste 60 de ani sunt adesea ignorate complet, abilitățile lor fiind trecute cu vederea și fiind subestimate din punct de vedere al abilității de a genera idei noi.
În studiu, femeile cu vârste mijlocii au descris o varietate de remarci negative venite din partea șefilor, cum ar fi îngrijorări cu privire la menopauză sau acuzații cum că ar fi dificile de gestionat. Altora li s-a spus că momentul în care se află în viață le expune riscului de a avea „probleme de familie” care le pot afecta performanța la locul de muncă – comentariu primit de femeile din toate grupele de vârstă.
Chiar dacă angajatorii investesc în construirea unui climat bazat pe echitate și adaptează practicile de recrutare, unele companii având departamente dedicate diversității, echității și incluziunii, discriminarea pe baza vârstei nu doar că persistă, ci este adesea accentuată.
Întoarcerea la birou, o provocare pentru creier.
Obișnuit cu liniștea de acasă, creierul angajaților care revin la birou se confruntă cu provocări reale. Gălăgia și diferitele zgomote de la birou creează dificultăți de concentrare, spun experții. În perioada în care majoritatea angajaților au lucrat de la distanță, creierul s-a obișnuit cu liniștea și a pierdut capacitatea de a filtra zgomotele diverse care apar într-un spațiu de birouri. Iar asta duce la o scădere îngrijorătoare a productivității.
Flexibilitatea pare să fie răspunsul cel mai acceptabil la această provocare, mai exact modul de lucru hibrid, în care deciziile privind locul din care muncesc, dar și zilele în care merg la birou aparțin angajaților. De exemplu, în zilele în care e nevoie de mai multă concentrare pot lucra de acasă, iar în cele în care e nevoie de mai multă interacțiune cu colegii pot merge la birou. Flexibilitatea nu e doar un răspuns firesc la pandemie, ci reprezintă o abordare de viitor care are în vedere atât schimbările din piața muncii, cât și dorințele angajaților.
Cum purtăm corect conversații dificile cu șeful?
A fi chemat în biroul șefului poate fi intimidant și poate da naștere unor îngrijorări cu privire la siguranța locului de muncă. Totuși, dacă nu suntem fericiți la locul de muncă, s-ar putea ca inițiatorii discuției sa fim chiar noi.
Iată cinci sfaturi valoroase care te vor ajuta să porți o discuție onestă și corectă cu șeful tău, oferite de experții Fast Company:
Stabilește-ți așteptările: Prima conversație pe care fiecare angajat ar trebui să o aibă cu managerul său ar trebui să fie despre așteptări. Dacă acesta nu inițiază această conversație, preia tu inițiativa.
Delimitează acțiunile de sentimente: Michael Williams, autorul cărții „How we ended Racism”, sugerează să împarți o foaie în două, iar pe partea stângă să scrii acțiunile și faptele tale și pe partea dreaptă sentimentele tale. Te va ajuta să gândești lucrurile obiectiv.
Gândește-te ce dorești să obții: Identifică obiectivele conversației. Întreabă-te ce cauți în acea situație, care sunt intențiile tale și cum te simți în legătură cu acest lucru.
Simulează discuția: Fii clar/ă cu privire la mesajul pe care dorești să îl transmiți. Odată ce știi ceea ce urmează să spui, simulează discuția în fața oglinzii sau a monitorului.
Îndrăznește să îți abordezi șeful: Nu aștepta prea mult timp pentru a discuta cu șeful tău. Cu cât abordezi mai repede subiectul, cu atât e mai bine.
ChatGPT Entreprise, aliatul companiilor care doresc să-și protejeze datele.
OpenAI a lansat la finalul lunii august ChatGPT Entreprise, un instrument pentru organizații, care le permite să folosească inteligența artificială, fără riscul de a fi făcute publice date sensibile ale companiei. Această versiune oferă, de asemenea, date cu privire la modul în care angajații o folosesc: câți utilizatori sunt activi, câte mesaje au fost trimise și altele, însă această caracteristică este încă una rudimentară, constată Reid Robinson, Lead Product Manager of AI la Zapier.
În ciuda problemelor de confidențialitate ale ChatGPT, acesta a fost adoptat de peste 80% dintre companiile Fortune 500 de la lansarea sa în urmă cu doar nouă luni, potrivit OpenAI.
#Știațică: Micile plăceri ale vieții îmbunătățesc performanța cognitivă.
Un studiu recent realizat de profesorii de la University Tandon School of Engineering din New York dezvăluie că plăcerile cotidiene pot influența activitatea cerebrală într-un mod care îmbunătățește performanța cognitivă, în special în activitățile care necesită concentrare.
Pentru realizarea studiului a fost utilizată tehnologia MindWatch care analizează activitatea cerebrală prin date colectate de dispozitive purtabile. Subiecții au fost testați în timp ce ascultau muzică, beau cafea și miroseau parfumuri în funcție de preferințele lor individuale, dezvăluind că acești stimulenți au modificat semnificativ starea creierului, inducând o „stare mentală" asociată cu performanța cognitivă de vârf. Muzica și cafeaua au avut cel mai mare impact, în timp ce parfumul a avut efecte mai puțin importante.
Sweet & Spicy.
Așa arată și la tine pregătirile pentru vacanță? Graficienii de la Work Chronicles ne-au citit încă o dată gândurile.
Hai să facem un exercițiu de imaginație: cum ar arăta mesajul tău de Out of Office, dacă ar fi sincer? Dacă poți să o spui public, scrie-ne mai jos puțin, în comentarii. Dacă nu, dă-ne un mail. Oricum, ne-ar plăcea să ne amuzăm împreună. Cam la fel de mult pe cât ne-ar plăcea și să ne lăsăm laptopul și telefonul acasă, când plecăm spre aeroport.
Rubrica vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.