#80: Trei fenomene noi: Quiet Cuttings, Angajații Zgomotoși și Lazy Girl Jobs; Abuzuri grave în Armata Română, dezvăluite de militari și Recorder; În sfârșit o lege bună: păcănelele alungate din oraș
Bonus: Idei de la două organizații model: Apple și Exos; Vara la români: ne relaxăm și căutăm alt job; Aerul poluat ne fură mai mulți ani din viață decât fumatul; Semnalul de alarmă de la interviu.
Servus! Ediția 80 a HWNews este aici, cifra rotundă onorată cu zeci de informații valoroase. Să îți fie de folos, mulțumim dacă distribui spre prieteni și colegi!
Quiet Cuttings – noua „modă” în materie de concedieri.
Companii precum Adidas, Adobe, IBM și Salesforce sunt printre cele care folosesc din ce în ce mai mult „Quiet Cutting”, o practică de „realocare” în cadrul companiei („reassignment”), reducând costurile cu angajații, fără a-i da propriu-zis afară, dar determinându-i pe mulți să plece singuri.
Altfel spus, giganții americani reduc posturile în mod silențios și subtil: le schimbă angajaților rolurile sau responsabilitățile, fără să le ceară părerea. Te poți trezi că nu mai ai aceeași funcție în companie, că ai fost mutat pe alt proiect sau în alt departament. Cu toate că poate suna a ceva pozitiv, acest lucru creează îngrijorări și frustrări angajaților, care nu de puține ori se văd nevoiți să demisioneze de bună voie.
Această practică produce anxietate printre oameni, care-și închipuie că oricum următorul pas ar fi să fie puși pe liber. Angajații trebuie să fie atenți la schimbările de nivel salarial sau mutarea în departamente care se zvonește că urmează a fi închise. În majoritatea cazurilor, angajații americani au puține opțiuni legale în cazul realocării, cu excepția situațiilor în care pot dovedi că aceasta a fost o formă de abuz sau răzbunare.
Cum ne ferim de Quiet Cuttings în România?
Din perspectiva legislației muncii, această practică de Quiet Cutting nu este permisă în România din cauza prevederilor legale și măsurilor de protecție a angajaților, oferite de Codul Muncii, spune Simona Voiculescu, redactor șef avocatnet.ro.
La noi, desființarea mai multor posturi într-o singură lună este considerată concediere colectivă, pentru care angajatorii sunt obligați să respecte un set de reguli stricte: consultarea sindicatului sau reprezentanților salariaților, notificarea Inspectoratului Teritorial de Muncă și acordarea unor despăgubiri sau sprijin pentru recalificarea salariaților concediați. Acest proces cere timp, oferind astfel angajaților o perioadă de grație.
În plus, legea românească stipulează că angajatorul poate propune un alt post disponibil în companie doar în anumite situații specifice, cum ar fi incapacitatea fizică sau psihică a angajatului sau lipsa de adecvare profesională la locul de muncă. Alternativa oferită trebuie să fie însă una rezonabilă și în conformitate cu pregătirea profesională a angajatului.
Modificarea felului muncii sau reducerea unilaterală a salariului nu sunt permise în România și necesită acordul semnat angajatului. În ciuda acestor restricții legale, angajatorii pot recurge la presiuni asupra angajaților pentru a-i determina să demisioneze, ceea ce poate fi considerat hărțuire morală la locul de muncă.
Acest tip de manipulare psihologică se numește Gaslighting și adesea merge până la Quiet Firing/Concediere Silențioasă (altfel spus, ești ca și concediat în ochii șefilor, doar tu nu ai aflat încă). Metodele abuzive merg de la atribuirea de sarcini dificile sau neadecvate și evaluări opace, până la excluderea sistematică a angajatului din proiecte.
🤞Suntem nominalizați la Webstock Awards!
Cu surprindere și bucurie am descoperit că Hacking Work apare între nominalizările ediției 2023 a Webstock Awards, la secțiunea Best Video Podcast.
Suntem recunoscători și onorați pentru această nominalizare, mai ales că avem companie de excepție. Vă încurajăm să votați la toate secțiunile, așa cum simțiți – durează doar câteva minute, dar înseamnă mult.
Loud laborers: Angajații Zgomotoși vor să pară harnici, ca să placă șefilor.
După „quiet quitting” (demisii morale, lipsă de engagement), în organizațiile din Statele Unite ale Americii își face apariția un alt fenomen toxic pentru productivitatea și climatul echipelor: „Loud Laborers”, care poate fi tradus ca Angajații Zgomotoși. În limbaj universal, acei oameni care petrec mai mult timp vorbind despre munca lor decât lucrând efectiv.
Acest fenomen afectează în mod negativ cultura organizațională a companiilor prin impactul negativ asupra moralului angajaților, dar și prin scăderea productivității. Implicarea redusă a angajaților vocali înseamnă o povară în plus pentru colegii lor. Există riscul ca aceștia să preia o parte din volumul de muncă și să facă ore suplimentare pentru a termina la timp toate task-urile. Dar pe termen lung organizațiile se pot confrunta cu valuri de angajați epuizați.
Colegii ar trebui să aducă în atenția managerilor astfel de situații, pentru a fi discutate în amănunt, iar managerii ar trebui să comunice intens cu membrii echipelor, să ofere feedback onest și să recunoască eforturile și performanțele reale ale angajaților în mod public. O cultură puternică înseamnă un mediu în care angajați sunt mulțumiți, fericiți, tratați corect și echitabil și se simt în siguranță din punct de vedere psihologic.
Lazy girl jobs: trend lansat de Generația Z, dar benefic tuturor.
Trend global pornit de un utilizator al TikTok la sfârșitul lunii mai, expresia „lazy girl jobs” exprimă dorința generației Z de a avea locuri de muncă fără stres, care să le ofere un salariu bun, beneficii, flexibilitate și echilibru între muncă și timp liber.
Așa cum era de așteptat, acest fenomen a atras atitudini critice de la generațiile mai în vârstă, care cred că Zeții sunt leneși ori insuficient pregătiți. Însă nu este deloc vorba despre asta. Deși doar angajații din Generația Z par a fi dispuși să vorbească răspicat despre preferințele lor, există semne clare că toți angajații, indiferent de vârstă, simt aceeași repulsie față de factorii stresanți, demotivanți sau deranjanți de la locul de muncă.
Deși eticheta „lazy girl jobs” este asociată mai degrabă tinerilor, probabil oricine și-ar dori un echilibru mai bun între muncă și viața personală ar trebui să țintească într-acolo:
„Este important să privim acest lucru ca pe un mesaj social care nu este despre lene, ci despre oameni care doresc să simtă că trăiesc cu sens și pot avea timp pentru propria lor împlinire personală”, spune Daena Giardella, lector la MIT Sloan.
Ce fac românii vara: se relaxează și caută joburi noi.
Mai mult de 60% dintre angajații români își rezervă între 5 și 10 zile libere în timpul verii pentru concedii. 57% dintre respondenți declară că anul acesta volumul lor de muncă a crescut, ceea ce a condus și la o mai mare nevoie de zile de odihnă. Pentru români, concediul înseamnă relaxare (63%), dar și dorință de aventură și experiențe inedite (31%) și soluționarea treburilor administrative sau gospodărești (22%).
Tot mai mulți dintre români folosesc însă zilele libere mai ales pentru a căuta noi oportunități profesionale, lucru valabil mai ales în intervalul de vârstă 18-34 ani, pentru care platforma BestJobs a înregistrat un volum crescut de aplicări în lunile estivale.
„Angajatorii care recunosc nevoia de odihnă a angajaţilor şi oferă ca beneficiu zile libere suplimentare, cu ocazia zilelor de naştere a angajatului, a copiilor săi, pentru vechime sau pentru a sărbători o zi specifică industriei, sunt mai apreciaţi de către candidaţi”, spune cercetarea BestJobs.
Mizeria din Armata Română: abuzuri, lipsa dotărilor și salarii de batjocură.
Numărul de demisii din Armata României s-a triplat în ultimii trei ani. Deși în spațiul public se vorbește despre investiții în infrastructură, despre achiziția de avioane moderne sau despre creșterea salariilor, realitatea din armata română este cu totul alta. Iar demisiile din sistem nu au legătură doar cu banii sau cu pericolul de la granița cu Ucraina, ci este vorba despre mentalitățile învechite și de nedreptățile trăite zilnic de cadrele militare.
Într-un nou material realizat de Recorder cu mărturii din interiorul Armatei Române, mai mulți militari și-au riscat carierele pentru a trage un semnal de alarmă asupra comportamentului inacceptabil al superiorilor (abuzuri, înjosiri sau umiliri), asupra lipsei dotărilor (camioanele se dezmembrează în timpul mersului, armele sunt din 1975, grupurile sanitare lipsesc, aruncătoarele dau rateuri și le pun viața în pericol), dar și asupra salariilor care îi determină să-și ia al doilea job sau să lucreze ca zilieri, deși, în mod normal, nu au voie să facă acest lucru.
„Baia din unitatea noastră e renovată din banii noștri proprii”, „Din cinci mașini făceam două”, „Cel mai nou pistol pe care l-am văzut era din 1976”, „Nava noastră fumega atât de tare încât americanii au crezut că a luat foc”, sunt doar câteva dintre mărturiile militarilor care ne fac să ne întrebăm unde ajung cei 2,5% din PIB alocați pentru Apărare și unde este acel progres notabil și net superior în infrastructură, dotări și salarii despre care vorbea președintele țării în iulie 2023.
Ești antreprenor, ce alegi: o idee excelentă sau o echipă extraordinară?
Ești un antreprenor, ai un buget la dispoziție, vrei să cumperi o afacere și ai de ales între două situații. Ce preferi? O echipă mediocră, rigidă și competentă, dar care are un produs sau un serviciu foarte, foarte bun, sau o echipă extraordinară, formată din oameni foarte bine pregătiți, competenți, dar care au o idee proastă sau un produs care nu-i de foarte bună calitate?
Întrebarea aceasta nu a fost gândită de noi, ci de George Doriot, profesor la Harvard Business School. Acesta este fondatorul uneia dintre cele mai importante și mai mari școli de afaceri pentru absolvenți din lume: INSEAD. În cartea „Oameni Buni” scrisă de Anthony Tjan, autorul descrie în amănunt această dilemă, dar și rezolvarea ei. Dacă vrei să afli ce rezolvare a găsit el la această problemă, urmărește un nou clip Biztro Club, susținut de Edenred România:
În sfârșit o lege bună: păcănelele, limitate și trimise la periferie.
Conform unui proiect de lege aprobat de Senat, licența pentru localurile cu jocuri de noroc ar urma să fie acordată în funcție de numărul de locuitori ai localității, permitându-se cel mult un punct de lucru la 20.000 de locuitori, situat obligatoriu la marginea localității.
Spațiile destinate jocurilor de noroc ar trebui să fie situate la maxim 50 de metri de limita teritorială a orașului/municipiului sau comunei, și să nu fie amplasate în apropierea școlilor, locurilor de joacă pentru copii, parcurilor, bisericilor și altor locații sociale similare. Pentru a preveni riscul de dependență și pierderi financiare ale celor deja săraci și mai puțin educați, numărul maxim de slot-machine-uri într-o locație se va reduce de la 75 la 20.
De asemenea, proiectul de lege impune amenzi mari pentru sălile de jocuri de noroc care permit accesul minorilor, cu sancțiuni în creștere pentru recidivă. Toate sălile de jocuri de noroc trebuie mutate în afara localităților în termen de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Proiectul urmează să fie dezbătut și în Camera Deputaților și probabil nu va rămâne chiar în această formă.
Totuși, iată un motiv să ne bucurăm că avem biserici la tot pasul: rămâne mai puțin loc pentru lăcomia firmelor de pariuri.
Modelul Apple: mai puține sarcini, mai multă autonomie, mai multă performanță.
Apple este un angajator atrăgător nu doar prin ofertele salariale generoase sau beneficiile pe care le oferă, ci mai ales prin abordarea unică în ceea ce privește cultura muncii. Compania le oferă angajaților libertate și autonomie și îi recompensează pe cei care performează cu și mai multă independență, în loc să îi pedepsească cu sarcini suplimentare. Acest lucru este posibil datorită unui proces riguros de selecție, prin care se asigură că angajații sunt potriviți pentru rolul pe care îl au în companie, eliminând nevoia de supraveghere excesivă.
În plus, Apple încurajează relațiile personale și sentimentul de încredere între manageri și ceilalți angajați, ceea ce îi motivează să depună mai mult efort, creându-se astfel o cultură pozitivă a muncii. În contrast cu alte companii precum Amazon care se bazează pe o cultură a muncii intense și a suprasolicitării angajaților, Apple este dovada reală și clară că organizațiile care au o cultură în care performanța este recompensată cu autonomie și libertate sunt mai performante și mai atractive pentru potențialii angajați.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Experții se pun de acord: viitorul muncii este hibrid.
98% dintre angajați doresc să lucreze de la distanță cel puțin o parte din timp. Drept răspuns, numeroase companii, inclusiv nume mari precum Amazon, Apple sau Disney, încearcă să implementeze programe hibride, permițând angajaților să lucreze atât la birou, cât și de acasă.
Într-o încercare de a pune capăt acestui război dintre dorința angajatorilor de a-și vedea oamenii la birou și nevoia angajaților de a-și păstra echilibrul câștigat în ultimii ani, cei mai mari analiști globali din domeniul recrutării fac previziuni cu privire la viitorul pe termen lung al muncii.
În timp ce unii sugerează că zilele muncii remote sunt numărate, cea mai mare parte a experților consideră că munca la distanță va rămâne o componentă esențială pe termen lung în piața muncii, dar într-o formă hibridă, care echilibrează nevoile companiilor cu cele ale angajaților.
Bonus: inspirație de la Exos, muncă hibridă, cu vinerea liberă opțional.
Potrivit lui Greg Hill, șeful departamentului de resurse umane al Exos, viitorul muncii la distanță stă tocmai în găsirea echilibrului între dorințele angajaților și nevoile firmei. Expertul consideră că viitorul muncii este hibrid, deoarece colaborarea în persoană este importantă pentru inovație, iar întâlnirile fizice trebuie gestionate inteligent. Exos a implementat „zilele echipei" în care angajații vin la birou pentru a gândi noi strategii și inova, în timp ce restul săptămânii lucrează de la distanță, asincron.
La baza abordării Exos se află conceptul de „muncă intensă, recuperare intensă". În prezent, compania este implicată într-un studiu privind săptămâna de lucru de patru zile, în care ziua de vineri este dedicată muncii individuale, iar fiecare angajat alege dacă o folosește pentru a munci fără să fie deranjat sau și-o ia ca zi liberă. Singura regulă este că nu poate interacționa cu colegii în ziua de vineri. Rezultatul validat de Exos: o productivitate crescută în zilele de lucru.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Raportul Băncii Mondiale: Statul român, principalul obstacol în calea dezvoltării țării. Potrivit ultimului „diagnostic de țară” publicat de Banca Mondială, România se confruntă cu provocări majore în 2023, iar sărăcia și slaba guvernare rămân aspectele cheie. Raportul, o actualizare a celui din 2018, recunoaște creșterea economică a țării, dar evidențiază diviziunea socială gravă între România urbană și cea rurală. Deși economia a înregistrat creșteri semnificative, mare parte a populației continuă să trăiască de pe azi pe mâine și să emigreze, definitiv sau temporar, în vestul Europei. Altfel spus, degeaba ne lăudăm cu creșterile din IT și retail, când 70% din populația țării trăiește în condiții suburbane și depinde de agricultura de subzistență, iar pentru acești cetățeni infrastructura, serviciile publice și accesul la apă curentă sunt produse de lux.
___
Protestele la Ministerul Finanțelor și ANAF se intensifică, pe fondul nemulțumirilor legate de diferențele salariale. Mai mult de 19.000 de angajați de la Ministerul Finanțelor și ANAF au declanșat procese pentru a obține egalizarea salariilor cu alte instituții similare, în urma unor măsuri de majorare salarială neobservate de opinia publică. Peste 1.000 de angajați au câștigat deja în instanță, generând discrepanțe salariale și mai mari, iar dacă și restul proceselor vor fi câștigate, statul ar fi nevoit să acopere costurile de judecată și să remedieze diferențele salariale semnalate. Sindicatele se pregătesc acum pentru grevă generală.
___
Trenduri IN & OUT: ce se schimbă în piața globală a muncii? Mulți angajați au început să se gândească în ce mod ar putea profita și evolua odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale. Însă nu doar AI-ul a devenit o nouă obișnuință în piața muncii. Worklife.com a întocmit un ghid al noilor trenduri, care le-au luat locul celor cu care de-abia ne obișnuiserăm, din pandemie încoace. Printre noutăți se regăsesc fenomenul lazy girl jobs (concept pe care l-am dezbătut mai sus), concedierile fulger, măsurarea productivității, supravegherea angajaților, reziliența toxică, zile mai scurte de lucru, terapie la birou sau programul de muncă flexibil. Tu ce ai mai adăuga în această listă?
___
Poşta Română renunță la angajații considerați „pile politice" în cadrul companiei, într-un efort de modernizare. Din cei aproximativ 25.000 de angajați, doar 100 au intrat momentan în preaviz, însă conform declarațiilor directorului general al Poştei Române, Valentin Ştefan, procesul de restructurare va cuprinde aproximativ 1.000 de oameni. Compania oferă acestor angajați posibilitatea de a rămâne în companie, dar pe alte posturi, printre care factori poștali și curieri – roluri care ar putea sprijini eforturile de eficientizare a proceselor, pe termen lung.
___
Sensul vieții diferă de sensul muncii pentru mulți dintre noi. Ocercetare McKinsey arată că există o lipsă majoră de aliniere între cât de mult sens găsesc managerii în muncă (85% spun că munca lor are sens) și cât restul angajaților (85% spun că nu e nicio legătură între ce e important în viața lor și sensul muncii lor). Astfel putem înțelege și de ce cele două categorii nu se înțeleg întotdeauna, scrie Andreea Roșca în newsletter-ul Vast & Curious. Citește mai mult despre cum ajutăm oamenii să găsească sensul în muncă aici.
___
Vrei să fii mai fericit? Ia-l pe „sunt suficient” în brațe. Timothy Carey, expert în Psihologie Clinică și Președinte al Catedrei de Cercetare și Inovație în Sănătate la Universitatea Curtin, ne împărtășește o perspectivă interesantă asupra fericirii și sentimentului de împlinire. El ne îndeamnă să acceptăm faptul că majoritatea oamenilor sunt „mediocri” și că este perfect în regulă să nu fim mai mult de-atât. Altfel spus, să ne considerăm „destul”, doar la nivelul de a fi competenți și adecvați, în loc să căutăm mereu excelența în domeniul nostru de activitate. Carey ne încurajează să ne găsim propriul echilibru în viață și să ne respectăm propriile năzuințe, fără să ne simțim mereu presați să fim mereu cei mai buni.
___
Dorel ȚomPing a dat gaură în Marele Zid. Două persoane au fost reținute de către autorități în nordul Chinei după ce ar fi avariat o secțiune a Marelui Zid cu un excavator. Un bărbat de 38 de ani și o femeie de 55 de ani din provincia Shanxi au recunoscut că au făcut o gaură în Marele Zid Chinezesc pentru a crea o scurtătură pentru lucrările lor de construcție din apropiere, reducând astfel timpul pierdut pe drum, a declarat poliția locală.
___
România, ultima în UE și la sport: de 4 ori mai puțini angajați decât media. Potrivit unui raport Eurostat, România are cel mai scăzut număr de angajați în domeniul sportului din UE, cu doar doi angajați dintr-o mie care activează în acest sector. Adică un procent de 0,2% care ne aruncă pe ultimul loc în top, versus 1,4% cu care se laudă Suedia, ocupanta primului loc, și față de 0,8%, la cât se ridică media europeană. Potrivit analiștilor, acest nou eșec al României se datorează faptului că relativ puțini români practică sport de orice fel, costurilor ridicate ale serviciilor de fitness, deficitului de profesioniști și tot mai slabei performanțe a sportului românesc, în general. Managerii sălilor de sport se confruntă și ei cu dificultăți în găsirea instructorilor calificați.
#Știațică: Stresul poate fi „păcălit” cu un fruct?
Cercetările recente arată că poți înlocui tehnicile active de reducere a stresului cu o bucată de fruct. Într-un studiu, participanții au practicat relaxare musculară progresivă timp de cinci minute, apoi au mâncat un fruct, indiferent de tipul acestuia. După doar o săptămână, ei au putut să-și reducă nivelul de stres chiar și doar prin consumul fructului, eliminând necesitatea sesiunii de relaxare musculară.
De asemenea, cei care considerau că mănâncă mult pe fond emoțional sau pe baza stresului au dezvoltat o preferință mai mare pentru fructe ca aliment de confort, beneficiind astfel de pe urma unei alternative sănătoasă pentru a face față stresului și a-și îmbunătăți starea de bine.
Românii pleacă din țară, iar asta afectează economia.
În ciuda faptului că multe companii investesc în România și se străduiesc să găsească forță de muncă, românii preferă să plece în străinătate. Cu o populație oficială de 19 milioane, economia României arată îngrijorător ținând cont de valul mare de emigrări. Peste 5 milioane de români (unele date spun chiar 8 milioane) au ales vestul Europei pentru condiții mai bune de viață.
Pe 21 august, Federația Asociațiilor Românilor din Europa (FADERE) a avertizat Guvernul României că e nevoie de măsuri urgente pentru a reduce plecările. Scrisoarea deschisă a lui Daniel Tecu, președintele FADERE, menționează că motivele emigrărilor sunt serviciile publice de proastă calitate, corupția birocratică, lipsa de infrastructură și sistemul medical arhaic, în condițiile în care Uniunea Europeană oferă fonduri pentru a le diminua. În 2022, România a atras peste 10 miliarde de euro sub forma de investiții străine.
Aerul care ucide: poluarea ne fură mai mulți ani din viață decât fumatul.
Fumatul și alte forme de consum de tutun reduc speranța de viață, în medie, cu 2,2 ani la nivel global. Cu toate acestea, simplul act de a respira un aer extrem de poluat este chiar mai dăunător pentru sănătatea umană. Aceasta este concluzia unui raport publicat săptămâna trecută de către Institutul de Politici Energetice al Universității din Chicago, care a dezvăluit că poluarea aerului are un impact mai mare asupra speranței de viață a oamenilor decât fumatul, scurtând în medie cu 2,3 ani viața populației în întreaga lume.
Din 2013, de când a început un adevărat război împotriva poluării, și până în 2021, China a reușit să-și îmbunătățească calitatea aerului cu peste 40%, crescând speranța de viață a locuitorilor cu peste doi ani. În contrast, însă, patru țări din Asia de Sud – India, Bangladesh, Nepal și Pakistan – au contribuit la peste jumătate din anii de viață pierduți din cauza poluării atmosferice în aceeași perioadă, India fiind responsabilă pentru aproape 60% din creșterea poluării globale a aerului.
India, care ar putea să sporească speranța de viață cu 12 ani pentru locuitorii din New Delhi dacă ar respecta ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății privind poluarea particulelor, se confruntă cu provocări imense în protejarea sănătății publice, din pricina sărăciei și a igienei precare.
Sweet & Spicy.
Sketchy Sonia „lovește” din nou, cu un scenariu distopic pe care nu mulți ne-am da cazanul la schimb:
Rubrica vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Semnale de alarmă în procesul de recrutare.
Modul în care se desfășoară procesul de recrutare pentru jobul la care aplicăm ne spune multe despre cultura și atribuțiile propriu-zise ale unui nou job pentru care aplicăm. 65% dintre candidați afirmă că un proces de recrutare cu mai mult de trei etape e un indiciu că e ceva putred la mijloc, ori ceva nu funcționează cum ar trebui în grădina angajatorului, și sigur nu sunt departe de adevăr.
Oamenii vin cu un argument solid: timpul candidaților e la fel de prețios ca și cel al companiilor, iar atunci când pornim din start dintr-o lipsă de respect reciproc, lucrurile nu pot merge mai bine nici pe parcurs. Pe de altă parte, managerii își justifică acțiunile prin faptul că, odată cu apariția muncii de acasă, este mai greu să se convingă că oamenii pe care-i angajează sunt cei potriviți, lucru care poate duce adesea la creșterea numărului de etape și interviuri.
Bun, dar cum putem să ne asigurăm că nu ajungem într-o companie toxică, 1 sau 5 interviuri mai târziu? La fel cum angajatorii își fac propriile verificări temeinice, și candidații o pot face, insistând să afle detalii despre proces în sine, despre poziția pentru care aplică, necesitatea ei în cadrul companiei, dar și despre cultură și climat. Rulajul mare de angajați și răspunsurile evazive sunt un semn clar de cultură toxică, concluzionează experții, și e bine să le luăm în considerare dacă nu vrem să ne căutăm din nou alt job, imediat după ce ne-am angajat.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.