#78: Om bogat, om sărac: discrepanțe salariale uriașe, la vedere; Lovitul în taste - unitatea periculoasă de măsură a muncii; Nou în fișa postului: prefă-te că lucrezi.
Bonus: Fabricile Tesla, iadul angajaților; Șefii regretă cum și-au întors oamenii la birou, dar tot nu se învață minte; Metodă vicleană de pescuit candidați: momeala cu titluri pompoase.
Servus! Ediția 78 a HWNews este aici. Să îți fie de folos și nu uita să o distribui și prietenilor și colegilor tăi.
FOMO-ul profesional: Prezenteismul ne ucide cheful de lucru și productivitatea.
Angajații își petrec mai mult timp străduindu-se să le demonstreze șefilor și colegilor că sunt ocupați, decât fiind efectiv productivi – asta e concluzia îngrijorătoare a unui raport recent lansat de Qualtrics în colaborare cu Slack. India se evidențiază în acest raport, cu 43% dintre respondenți recunoscând că își dedică majoritatea timpului „mimării” muncii, urmată de Japonia și Singapore, cu 37%, respectiv 36%. Pe de altă parte, Coreea de Sud și Statele Unite au înregistrat cel mai scăzut procent, cu doar 28% din timp petrecut (ori cel puțin recunoscut) mai mult ca show pentru șefi, decât ca muncă reală.
Raportul dezvăluie că 63% dintre respondenți își mențin intenționat statusul online activ chiar și atunci când nu sunt implicați propriu-zis în sarcini de lucru. De asemenea, 53% se simt obligați să răspundă prompt la mesaje, chiar și în afara orelor de lucru, iar 50% simt nevoia să-și informeze colegii ce fac, odată ajunși la muncă, cât să se vadă că lucrează. Raportul subliniază că 27% din liderii de business globali evaluează, în principal, productivitatea angajaților pe baza timpului petrecut online sau a volumului de e-mailuri trimise, ceea ce contribuie la presiunea asupra angajaților de a părea ocupați și permanent disponibili.
Această problemă pare a fi un efect direct al tendinței de a recompensa cantitatea în fața calității și munca (aparent) multă în fața muncii deștepte, care creează modele de lucru periculoase în orice organizație. Liderii ar trebui să traseze așteptări realiste și să susțină siguranța psihologică a angajaților, dacă îi vor prezenți pe bune, nu doar în status.
Ai simțit și tu vreo presiune în acest sens sau ai fost tentat/ă să te prezinți de-a pururi disponibil/ă?
Șefii regretă cum au gestionat întoarcerea la birou și dau vina pe lipsa datelor.
80% dintre managerii americani participanți la un sondaj Envoy ar fi ales o abordare diferită pentru revenirea angajaților la birou, dacă ar fi avut acces la informații mai elocvente și, per total, o imagine de ansamblu mai realistă asupra preferințelor oamenilor.
Mai mult de jumătate (54%) dintre manageri au fost puși în situația de a amâna decizii importante legate de echipa lor, din cauza lipsei de date, iar aproape un sfert dintre ei au recunoscut că au decis bazându-se pe „intuiție”, ceea ce a stârnit nemulțumiri și dezamăgiri. Pentru 57% dintre șefi, accesul la date mai consistente despre comportamentele angajaților, la birou și dincolo de el, ar fi putut contribui la o mai bună evaluare a succesului politicilor de lucru alese pentru ei.
Un exemplu notabil în acest sens este Amazon, ale căror planuri de întoarcere la birou au fost influențate în mod direct de sentimentele conducerii, nu de date concrete. Și mai avem dovezi că nici alții nu s-au învățat minte:
Întoarcerea la birou, pescuit de oameni. Momeala: colaborare sau manipulare.
Tot mai multe companii din sfera IT cer sau chiar impun angajaţilor să revină la birouri. Asta deşi munca hibrid sau full remote li se potriveşte foarte bine, pentru ca majoritatea IT-iștilor şi-ar putea face treaba la fel de bine, fără prezenţa şefului sau proximitatea colegilor. Cu toate acestea, companiile găsesc metode tot ingenioase de a-şi convinge angajaţii sa dea pe la birou.
Să le luăm pe rând: Cognizant spre exemplu, nu impune revenirea, dar atrage atenţia asupra celor mai tineri, care au nevoie de ajutor, şi pentru care prezenţa seniorilor la birou este importantă. Similar, HP încearcă să găsească calea de mijloc, oferind angajaților aparatura necesară pentru a se descurca şi de acasă, dar subliniază că cei mai proaspăt angajați pot întâmpina dificultăţi și ar fi preferabil să fie prezenți la birou.
Însă, în timp ce aceste companii par măcar a încerca să găsească o soluţie de compromis, Citigroup UK intră direct cu bocancii în viaţa oamenilor şi monitorizează numărul de ore petrecute la birou, iar dacă acesta nu depăşeşte un prag minimal, angajaţii riscă să se vadă cu contractul încheiat, chiar dacă şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu.
De asemenea, și în leagănul inovației de la Google, care impune prezenţa la birou pentru cel puţin 3 zile pe săptămână, găsim un tip de manipulare care a stârnit multe dezbateri. Gigantul tech încearcă să convingă angajaţii că, pentru „doar” 99 de dolari pe noapte, la ieşirea din tură pot închiria o cameră în hotelul companiei şi lua dimineaţa un mic dejun delicios, după care se pot apuca direct de treabă, sătui, obedienți și mulțumiți. Un beneficiu atipic, care lasă mult loc de interpretare. De ce să mai mergi acasă unde ai familie, prieteni şi spaţiu personal, când poţi locui pe moşia stăpânului, munci voiniceşte oricât îţi poftește inima, și să-l mai și plătești pentru asta?
Metodă șireată de a atrage candidați: joburi denumite pretențios, cu salariile tot jos.
Tot mai multe companii publică anunțuri de angajare pentru roluri cu denumiri pompoase – dar nu caută candidați cu foarte multă experiență și nici nu oferă salarii prea mari.
Fenomenul numit „job title inflation” este folosit de angajatori pentru a atrage candidați și pentru a motiva angajații, însă fără a-i plăti mai mult. Acest lucru poate avea însă repercusiuni contraproductive, micșorând până la urmă numărul candidaților și diluând totodată semnificația titlurilor respective. De asemenea, poate crea confuzie în cadrul organizației și poate face dificil de stabilit cine este responsabil și pentru ce. Anunțurile de joburi care includ în mod eronat cuvântul „senior" în titlu înregistrează o scădere cu 39% a aplicanților, mulți crezând că nu ar fi calificați pentru rol.
Numărul joburilor care conțin „lead” sau „manager” în titlu și care necesită maximum doi ani de experiență au crescut cu peste 50% în Marea Britanie și Irlanda, conform unui sondaj realizat de Walters People. Această practică se datorează, în mare parte, valorilor angajaților tineri, pentru care titlurile chiar contează - lucru care îi și face ținte ideale ale acestei „capcane”, în ciuda faptului că așteptările lor diferă de cele ale angajatorilor.
Tastezi, deci lucrezi?
Aproximativ 37% din angajații britanici susțin că productivitatea lor este încă măsurată în funcție de vizibilitate sau de timpul petrecut fie la birou, fie online, potrivit unui nou studiu Slack.
Printre metodele cele mai utilizate este software-ul care colectează date despre utilizarea computerului și urmărește fiecare apăsare de tastă pe care un angajat o realizează pe calculatorul său. Experții o consideră o tactică invazivă, care nu ia în considerare rezultatele sau calitatea muncii depuse. „Înseamnă că există o lipsă totală de încredere între angajat și angajator”, concluzionează Darrell West, senior fellow la centrul pentru inovare tehnologică de la Institutul Brookings.
În aceeași direcție, o cafenea a instalat camere video și un software AI care numără câte cafele face și câte cești spală fiecare angajat, monitorizând totodată timpul petrecut în cafenea și consumația fiecărui client.
Ce părere ai?
Curajul la puterea Z.
Tinerii din Generația Z sunt mereu în căutarea unui loc de muncă unde să le fie mai bine. Nu își doresc să își construiască o carieră și sigur nici să rămână în aceeași companie până la pensie. Conform unui raport realizat de Oliver Wyman Forum, 62% dintre tineri caută în mod activ sau pasiv alte locuri de muncă, spre deosebire de 40% dintre angajații care fac parte din Generația X și doar 31% dintre Boomeri.
Cei din generațiile anterioare par să fie mulțumiți de condițiile de la job sau sunt reticenți la schimbare, dar generația Z au o perspectivă diferită despre ce înseamnă munca și cum ar trebui să fie relația dintre angajați și angajatori. 37% dintre tineri sunt de părere că nu sunt plătiți suficient de bine pentru numărul de ore lucrate, iar 60% dintre femeile Gen Z iau mult mai repede decizia de a-și căuta un job mai bine plătit decât bărbații. Pe lângă o recompensă financiară mai bună, tinerii își doresc să se pensioneze mai devreme, vârsta ideală fiind 54 de ani, dar majoritatea cred că se vor pensiona la 60 de ani.
Generația Z reprezintă deja 15% din totalul angajaților din SUA și Marea Britanie, iar până în 2031 estimările arată că ponderea va crește la 31%. Astfel, recomandările experților către angajatori este să ia în considerare modul în care zeții doresc să lucreze și nevoile lor, pentru a crește gradul de loializare și a se pregăti treptat pentru momentul în care vor fi majoritari.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Ca să ajungi în vârf, dă prietenia (nu milităria) jos din pod.
Ambițiile realiste + tratarea sinelui cu dragoste = performanțe mai bune pe termen lung. Pe scurt, aceasta este rețeta propusă de Laurie Santos, psiholog al Universității Yale, în urma studiului efectuat pe sportivi de elită, din care aflăm că blândețea și compasiunea față de propria persoană sunt absolut esențiale pentru a ajunge la cea mai bună versiune a ta. Altfel spus, este mai eficace să îți vorbești ție însuți pe un ton blând, așa cum ai face cu un prieten care încearcă ceva, în loc să te critici aspru pentru ceea ce nu îți iese perfect.
Cercetătorii s-au pus de acord că această abordare se aplică nu doar atleților campioni, care au înțeles deja că orice performanță se lucrează și ajunge să fie câștigată în timp, ci și oricui dorește să atingă un nivel mai înalt, indiferent de domeniu, inclusiv antreprenoriat. Autocompasiunea implică înțelegerea motivației personale, acceptarea vulnerabilităților, a contextului și influenței externe, dar și eliminarea autocriticii excesive, și îți poate îmbunătăți nu doar starea și încrederea în sine, ci și performanța, per ansamblu.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Nu ți-e teamă să se reinventezi? N-ai de ce să te temi nici de Inteligența Artificială. Dat fiind avansul tehnologiilor AI, 40% dintre angajații lumii vor trebui să își dezvolte noi abilități în următorii trei ani, conform unui studiu realizat de IBM. Pentru a ajunge la această concluzie, IBM a utilizat date din două studii anterioare, un sondaj realizat pe 3.000 de directori din 28 de țări și altul pe 21.000 de angajați din 22 de națiuni. Rezultatele au arătat că AI va aduce, fără îndoială, schimbări în muncă și în mediul afaceri, dar nu neapărat în sens negativ. Mai ales pentru cei care nu se tem de schimbare și învățare.
___
Meta își amenință angajații că vor fi concediați dacă nu merg trei zile pe săptămână la birou. Această decizie presupune ca angajații să folosească un instrument numit „Status Tool" prin intermediul căruia managerii vor monitoriza locațiile de lucru ale acestora. Schimbarea va intra în vigoare din 5 septembrie. Am aflat de această decizie din ediția 154 a
pe care ți-l recomandăm călduros.___
Îmbunătățește-ți CV-ul, în doar 5 minute. Marissa Morrison, lider în departamentului HR al ZipRecruiter îți dă un sfat concret: adaugă cifre specifice, pentru a-ți cuantifica realizările (cum ar fi procente de creștere a vânzărilor, sume gestionate în buget sau numărul de persoane pe care le-ai angajat și format în echipa ta). Poți folosi și instrumente AI, precum ChatGPT, pentru a face asta mai ușor. Vor funcționa de minune în sumarizarea unor date, dar nu uita să adaptezi CV-ul la descrierea postului, să-l editezi și să-l verifici de greșeli. Un manager experimentat va aprecia întotdeauna autenticitatea, corectitudinea și exactitatea datelor prezentate.
___
Om bogat, om sărac: varianta CEO gigant vs. angajat de rând. Directorii executivi ai companiilor de top britanice prezente în FTSE 100 (Financial Times Stock Exchange Group) au înregistrat o creștere medie a salariilor de 16% doar în 2022, ajungând la o medie de 500.000 de lire sterline în plus. Pascal Soriot de la AstraZeneca este la acest moment CEO-ul cel mai bine plătit în FTSE 100, câștigând 15,3 milioane de lire sterline în 2022, în creștere față de 13,9 milioane în anul anterior. BAE Systems, CRH, BP și Shell își recompensează și ei directorii deja milionari cu salarii de peste 10 milioane de lire sterline. Ori, altfel spus, ban la ban trage. Salariul median al CEO-ilor FTSE 100 a ajuns acum să fie de 118 ori mai mare decât cel al angajaților cu normă întreagă din Marea Britanie (calculat la 33.000 de lire/an), în creștere de la 108 ori în 2021 și 79 ori în 2020. Business Today urmărește amplu întregul fenomen și implicațiile discrepanțelor grave dintre salariile oferite de giganți și cele ale angajaților obișnuiți din Regatul Unit, sufocați de inflație.
___
Giganții-și deschid punga pentru specialiști AI. Companii precum Amazon, Netflix și Meta oferă salarii de până la 900.000 de dolari, în cursa de a atrage specialiști în inteligență artificială generativă. Pe măsură ce cererea depășește oferta de experți AI, salariile devin din ce în ce mai competitive, iar companiile încearcă să angajeze profesioniști cu o înțelegere profundă a tehnologiei generative. Numărul de joburi legate de acest domeniu listate pe site-ul de recrutare Indeed a crescut de peste patru ori, de la începutul anului până acum, conform datelor Wall Street Journal citate de Insider.
Fața nevăzută a muncii de acasă: managerii slabi își „ard” angajații.
La prima vedere, munca de acasă pare să fie parte a raiului pe pământ pentru angajați, însă studiul Gallup State of the Workplace 2023 ne arată și o altă față a monedei. 1 din 5 angajați care lucrează remote petrec o mare parte din zi „clocotind” – stresându-se din pricina problemelor, ori simțindu-se copleșiți de numărul lor, în loc să le rezolve – iar costul acestui fenomen se ridică la 8.8 miliarde de dolari pe an – 9 procente din PIB.
Mai mult, dintre europeni, doar 13% prosperă la muncă, în timp ce 72% apelează la “quiet quitting”, adică stau mai mult cu ochii pe ceas, să vadă când se va termina calvarul. Dintre aceștia, însă, doar 15% își manifestă nemulțumirile. De asemenea, studiul avertizează că un loc de muncă nepotrivit și emoțiile negative cauzate de el afectează proporțional și relațiile de familie, astfel că angajații care nu prosperă la muncă nu o fac nici în viața personală.
Experții Gallup concluzionează: chiar dacă pandemia a trecut, oamenii au rămas stresați, iar acest lucru este amplificat și de inflație și de grijile legate de costul vieții – iar managerii sunt cei care ar trebui să intervină, pentru a-și păstra oamenii implicați. Ghidajul eficient al unui lider și dialogurile deschise au de 3.8 ori mai multă influență asupra motivației decât spațiul de unde se lucrează. Astfel, nu există o diferență notabilă între munca de acasă și cea de la birou, fiecare om poate percepe diferit presiunile jobului și forma comportamentele. Un lucru e clar, însă, indiferent de modelul de lucru ales, niciun spațiu nu poate să rezolve sau compenseze problema unui management slab.
Sondajele interne de la job sunt cu adevărat anonime?
Deși sondajele interne de la locul de muncă sunt principalul instrument folosit de angajatori pentru a evalua starea angajaților și pentru a colecta informații necesare implementării unor schimbări, oamenii se pot simți nesiguri cu privire la anonimitatea răspunsurilor, ceea ce face ca rezultatele sondajelor să fie mai puțin precise și reale. Experții în resurse umane spun că sondajele sunt într-adevăr anonime, iar companiile ar trebui să comunice acest lucru mai clar și mai deschis. De asemenea, angajatorii trebuie să fie mai transparenți în privința rezultatelor și mai dispuși să primească feedback sincer, chiar și după finalizarea acestora.
Cu toate acestea, oamenii se simt mai în siguranță când își exprimă părerea pe platforme externe. Din ce în ce mai mulți angajați își împărtășesc nemulțumirile pe platforme precum Glassdoor și cer sfaturi de la alte persoane care lucrează sau au lucrat pentru același angajator. 70% dintre angajații din Statele Unite și-ar dori să poată adresa întrebări anonime colegilor și liderilor companiei, iar peste 60% dintre aceștia și-ar dori să aibă o comunitate online unde să primească sfaturi pentru a face față provocărilor de la job, arată un sondaj realizat de Glassdoor.
Culmea, dar adevărat: interviu pentru a-ți recâștiga jobul actual.
În mai 2020, Frances a primit un telefon de la șeful ei, care a informat-o că va trebui să candideze din nou pentru rolul pe care îl ocupa în acel moment. Organizația din SUA unde era angajată pierduse o mare parte din venituri din cauza pandemiei, iar acum era în curs de restructurare. Concedierile băteau la ușă.
„Eram parte dintr-o echipă de o singură persoană, așa că rolul meu fie supraviețuia, fie urma să fie eliminat. Trebuia să fac o prezentare a rolului meu în fața editorilor, arătând câte venituri ar putea aduce și de ce ar trebui păstrat", spune Frances.
La câteva săptămâni după prezentarea și interviul ei, Frances a fost anunțată că a fost reconfirmată în funcție, însă mulți colegi nu au fost la fel de norocoși. „Am pierdut mai puțin de jumătate dintre ei și am fost cu toții destul de traumatizați de faptul că a trebuit să trecem prin acest proces", spune ea.
Chiar dacă pandemia a trecut, pe măsură ce concedierile și eforturile de restructurare continuă, unele companii adoptă această abordare, punându-i pe angajați să candideze din nou pentru rolurile pe care le dețin – cerându-le să își dovedească valoarea cuantificabilă pentru companie, pentru a nu-și pierde locul de muncă. Nu este o practică nouă, dar unii experți spun că acest lucru ar putea deveni mai frecvent în condițiile economice actuale.
Salarii în România: Cât câștigă azi angajații cărora statul le taie facilitățile din toamnă?
Sunt 4 domenii care vor fi afectate major de modificările fiscale din această toamnă: agricultura, construcțiile, industria alimentară și IT-ul. În contrast cu aportul pe care aceste domenii îl aduc la dezvoltarea economiei românești, decizia statului este să le taie facilitățile oferite.
Domeniul cu cele mai mari medii salariale este IT-ul. Media câștigurilor unui arhitect software e de 15000 de lei net pe lună, spre exemplu, un programator câștigă în jur de 7500 de lei net – 7100 de lei dacă e full stack sau 6000 de lei dacă programează în Java, 5500 de lei dacă e web developer – în timp ce un tester ia în jur de 4500 de lei.
În construcții, media națională e de 5000 de lei net pe lună. Inginerii constructori câștigă în jur de 5500 de lei, muncitorii calificați – 4500 de lei, iar instalatorii și electricienii aproximativ 4000 de lei. Media salarială pentru muncitorii necalificați e de 3400 de lei.
În agricultură, media salarială netă e de 4200 de lei. În industria alimentară, domeniul cu cele mai mici salarii dintre cele 4, media e de 3500 de lei net.
#Știațică: Teama de a fi evaluat stă la baza anxietății sociale?
Indivizii care suferă de tulburări de anxietate socială experimentează teama de a fi evaluați negativ de către alții. Este un simptom cognitiv de bază al acestei tulburări. Cu toate acestea, cercetările mai recente indică faptul că persoanele care suferă de această tulburare se tem nu numai de evaluarea negativă, ci și de cea pozitivă.
Scanările creierului arată că anumite părți ale acestuia au fost asociate tulburării de frică și anxietății sociale, spune un studiu recent publicat în International Journal of Clinical and Health Psychology. Cercetarea demonstrează că persoanele care au avut simptome mai pronunțate ale anxietății sociale au avut tendința de a se teme mai mult de o evaluare pozitivă. Atât teama de evaluare pozitivă, cât și cea de evaluare negativă au prezis simptomele tulburării de anxietate socială la un anumit moment dat.
Tulburarea de anxietate socială este caracterizată prin frică sau anxietate intensă și persistentă față de situațiile sociale. Persoanele cu această tulburare au tendința de a avea o conștiință excesivă de sine și evită interacțiunile sau situațiile de acest fel, pentru a preveni sentimentele de disconfort sau umilire.
Șefu’ care taie chefu’: Tesla, atelierul de exploatare modernă.
Câțiva dintre foștii angajați de la Tesla au făcut dezvăluiri șocante despre perioada în care au lucrat în „iadul producției” în cadrul unui episod al podcastului „The Verge”. Carlos Gabriel a lucrat la Tesla în 2020 și a povestit cum oamenii care lucrau 10-12 ore pe zi timp de 6 sau 7 zile pe săptămână dormeau pe podea în fabrică. Din când în când, mai dormea acolo chiar și Elon Musk.
Un alt fost angajat, Denis Duran, își amintește cum unui coleg i s-a făcut rău și a leșinat din cauza deshidratării. Denis a dezvăluit că un alt coleg a fost nevoit să lucreze în timpul unei scurgeri de ape reziduale, lucru ce a pus atât viața lui în pericol, dar și a celorlalți colegi care au continuat să lucreze. Producția nu putea fi oprită, așa că managementul a improvizat o soluție pentru ca angajații să continue munca fără a atinge apa reziduală.
Duran a lucrat pentru Tesla timp de cinci ani înainte de a părăsi compania. El a declarat că lucrat în timpul unui incendiu și a văzut cum mașina de pe linia de asamblare a strivit piciorul unui om. De atunci, Duran a devenit vocal cu privire la experiența sa din fabrică și a numit producătorul de automobile un „atelier de exploatare modernă”. Alți angajați au relatat că Elon Musk avea obiceiul de a da afară oameni atunci când avea episoade de furie. Astfel, pe lângă onboarding-ul clasic, angajații primeau încă o recomandare: de a evita să treacă pe lângă biroul lui Musk, pentru a nu fi concediați.
Sweet & Spicy.
Ne-am obișnuit cu stilul lui Costel Pătrășcan care, din când în când, ne mai oferă și câte un duș rece. Pe vremuri, sportul preferat al românilor era fotbalul, și mai eram și campioni. Astăzi, cu chiu cu vai mai vedem câte o medalie, dar suntem în mod cert campioni la social media și derulat reels.
Rubrica vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.