#75: Birurile lui Ciolacu: tot micii antreprenori plătesc incompetența guvernanților; Siesta angajaților devine trend mondial; Generația Z reinventează CV-ul
Bonus: Noi beneficii cool: bone, pătuțuri smart pentru bebeluși, ore de somn în plus și training în AI; Don’t multitask!; De ce fug românii: salarii mici, angajări pe pile și angajatori mincinoși.
Servus! Ediția 75 ajunge în această dimineață la peste 5900 de abonați. Suntem recunoscători și onorați să vă fim de folos.
Noua ciumă roșie: mărirea peste noapte a birurilor pentru antreprenori, freelanceri și IT-iști provoacă panică și proteste.
În ciuda promisiunilor făcute în mai 2023 de către premierul Ciolacu, în fața a peste 300 de antreprenori români reuniți în cadrul Summitului anual al Romanian Business Leaders, cum că nu se va mai atinge de taxe, guvernul se îndreaptă către o nouă lovitură asupra mediului economic privat: a lansat un proiect de ordonanță de urgență care prevede creșteri de taxe, impozite noi și modificări ale facilităților pentru anumite categorii de angajați.
În loc să facă curat acolo unde ar trebui (în banii cheltuiți aiurea din buget și în zona evaziunii fiscale și companiilor neperformante și cu datorii uriașe), guvernul caută să bage și mai adânc mâna în buzunarele antreprenorilor, freelancerilor și IT-iștilor, obligându-i astfel să plătească hoții, greșeli, privilegii scandaloase, imprudențe și datorii de care sunt vinovați fix guvernanții. Măsurile propuse în draftul ordonanței actuale au toate șansele să îngroape mii de IMM-uri și PFA-uri, ori să gonească firmele private către țări cu regimuri fiscale predictibile și mai prietenoase.
Una dintre prevederile cele mai dureroase din acest proiect vizează impozitarea microîntreprinderilor care realizează venituri anuale de peste 300.000 lei, care vor avea de plătit un impozit de 3% din venituri, triplu față de cota actuală și vor trece peste noapte la impozit pe profit, în locul actualului impozit pe dividende. De asemenea, impozitul pe dividende se majorează din nou, de la 8 la 10% (dublu față de anul trecut), începând cu luna octombrie, deși tocmai se majorase la 1 ianuarie cu 3 procente.
IT-iștii nu sunt scutiți nici ei de lăcomia disperată a guvernului. Potrivit proiectului OUG, scutirea impozitului pe venit pentru IT-iști va mai fi aplicată doar la un singur angajator sau plătitor, pentru venituri brute lunare de până la 10.000 lei. Noile prevederi înseamnă o povară fiscală mai mare și pentru cei care lucrează pe PFA, nevoiți să suporte impozitarea chiar și la contribuția de sănătate.
Reacțiile din mediul economic nu s-au lăsat așteptate. Consultanții fiscali și antreprenorii comentează acid măsurile propuse de guvern. Unii afirmă că reprezentanții nu conștientizează cât de mult vor dăuna aceste modificări mediului economic, la câte riscuri vor împinge antreprenorii și că vor încuraja evaziunea fiscală, făcând să circule în piață sume importante de bani gri și negri. Alții sunt de părere că măsurile vor fi devastatoare pentru micile afaceri, vor submina orice noțiune de stabilitate și vor trimite către alte rezidențe fiscale companiile care vor rezista acestor șocuri.
Și liderii mediului de afaceri privat Marius Ștefan și Dan Șucu cer guvernului să își reducă costurile lipsei de competență și performanță înainte de a majora fiscalitatea și să ofere claritate și predictibilitate, în loc să schimbe radical regimul taxelor tot la șase luni, cu aplicare imediată. De asemenea, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) critică intenția coaliției PSD-PNL de a elimina parțial facilitățile fiscale pentru IT-iști, exprimându-și îngrijorarea pentru modalitatea în care Coaliția de guvernare alege să pericliteze viitorul industriei IT și atuul României, prin măsuri fiscale discutate fără consultarea reprezentanților industriei, fără respectarea vreunui principiu din Codul Fiscal.
Potrivit estimărilor, măsurile fiscale propuse ar putea acoperi circa 30 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2% din PIB. Profesorul de economie Bogdan Glăvan arată că această sumă este echivalentă cu creșterea TVA de la 19 la 24%. Acoperirea găurii din buget nu se face nici de această dată prin reducerea reală a cheltuielilor iresponsabile ale statului, reforma administrativă, desființarea privilegiilor revoltătoare ale unor categorii socio-profesionale și nici prin taxarea proporțională a jocurilor de noroc și a altor produse și servicii toxice, aplicarea corectă a redevențelor pentru OMV, accizarea produselor din tutun încălzit (care azi nu sunt taxate și generează profituri uriașe), reorganizarea companiilor de stat cu pierderi și datorii și diminuarea evaziunii prin „optimizări” fiscale practicate de companiile multinaționale.
România este azi țara europeană cu cel mai mic grad de dezvoltare a antreprenoriatului și cu cel mai mic număr de afaceri private, raportat la numărul de locuitori. În loc să îngroape IMM-urile și PFA-urile și să lovească în profesioniștii calificați care muncesc mai ales în proiecte internaționale și aduc bani în țară, guvernul ar trebui să caute soluții pentru a sprijini mediul privat și a promova dezvoltarea economică.
Cel mai probabil, până la data adoptării, măsurile nu vor rămâne la fel de multe și dure precum în draftul trimis presei, guvernanții demonstrându-și astfel, încă o dată, „mărinimia”, jucând tradiționalul joc al unui bau-bau fiscal înmuiat în urma protestelor. Totuși, și de această dată, factura incompetenței și iresponsabilității guvernanților va fi achitată mai ales de micii antreprenorii și profesioniștii români din cele mai performante sectoare de business.
Scrie-ne în comentarii - pe tine cum te afectează aceste măsuri și ce te gândești să faci, dacă vor intra în vigoare în forma actuală?
Tot mai mulți angajați practică „siesta”, „vârful triplu” și elimină programul clasic 9 to 5.
Cu toate că mulți angajatori impun revenirea la programul tradițional de birou 9.00-17.00, angajații continuă să părăsească birourile mai devreme, pentru a-și gestiona responsabilitățile personale. Asta creează o așa-numită „zonă moartă” pe final de program, care-i ajută pe angajați să-și ia copiii de la școală/grădiniță, să se odihnească sau să-și respecte rutina de antrenament pornită în pandemie. Ca un fel de siestă neoficială, adeseori neagreată, dar folositoare.
După mai bine de trei ani de muncă flexibilă, în care oamenii își puteau ajusta orele de lucru pentru a li se potrivi cu obligațiile, nevoile sau dorințele fiecăruia, angajații se confruntă cu dificultăți în a se readapta la modelul tradițional de program. Cei mai mulți nici nu caută să o facă, considerând că un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională li se cuvine, iar pauzele pot fi recuperate. În timp ce „zona moartă” (ori cel puțin gri) din intervalul 16.00-18.00 e avantajoasă pentru angajați, unii angajatori se simt frustrați de tăcerea și productivitatea scăzută din această perioadă de timp.
Ce nu văd totuși mulți angajatori este faptul că, pentru a compensa absența, angajații își păstrează ritmul de lucru și după terminarea oficială a programului pentru a-și finaliza sarcinile. Mai ales în activitatea remote, această nouă dinamică de lucru ar putea rămâne o tendință durabilă în mediul profesional, în care pauzele din timpul programului vor fi recuperate prin activitate în afara orelor obișnuite de lucru. Acest stil nou de lucru este numit „vârf triplu" și este definit de trei perioade din zi în care angajații manifestă intensitate în activitatea de tastare și utilizare a calculatorului (dimineața, după prânz și seara după perioada gri).
Tu după ce model lucrezi de regulă? Răspunde sondajului nostru și scrie-ne în comentarii dacă obișnuiești să îți anunți angajatorul de aceste pauze, au ajuns mai degrabă o înțelegere tacită sau sunt de-a dreptul secrete:
Generația Z schimbă radical ideea de CV.
Oportunitățile de internship sau stagiile de pregătire au fost reduse în timpul pandemiei, așa că multe dintre planurile tinerilor fie s-au schimbat, fie au fost puse pe pauză. Generația Z regândește noțiunea de CV, iar arta de a spune o poveste (storytelling) este modul prin care tinerii își pot evidenția abilitățile și calitățile, chiar dacă nu au experiență de muncă. Dacă acum 10 ani tinerii se fereau să își expună viața sau să împărtășească în mediul online experiențele lor, generația de azi nu se sfiește să-și construiască un brand personal și să se mândrească cu realizările din social media.
Pentru cei care își doresc o carieră în marketing, crearea unui brand personal, curajul și determinarea îi ajută să se facă remarcați, să obțină un job bun sau o promovare. Dar experiența în social media are multe avantaje și în alte domenii, cum ar fi contabilitatea sau medicina. Crearea de conținut în social media poate aduce un alt nivel de inovație și creativitate, mai ales dacă informațiile sunt transmise în mod unic, distractiv și relevant, totodată, celorlalți utilizatori. În plus, activitatea din mediul online te ajută să-ți dezvolți și alte abilități, cum ar fi crearea unei comunități, ori creșterea gradului de conștientizare cu privire la anumite teme de interes major.
Experții din recrutare susțin că Generația Z are o abordare holistică când vine vorba de CV, incluzând și activități secundare sau hobby-uri. Tinerii nu se tem să menționeze și perioadele de pauză din cariera lor, spre deosebire de cei din generațiile anterioare, care ascundeau aceste aspecte. Pentru mulți angajatori, personalitatea, atitudinea față de învățare și abilitățile dobândite vor ajunge în scurt timp să cântărească mai greu decât diplomele, dacă nu o fac deja.
De ce fug românii: angajări pe pile și minciuni în anunțurile de angajare.
În pragul unei schimbări de carieră, românii se confruntă cu temeri sau obstacole care fie îi împiedică să își găsească mai repede locul de muncă dorit, fie îi determină să amâne momentul schimbării, conform unui sondaj realizat de eJobs România.
Doar 12% dintre respondenți au încredere deplină în ei înșiși și nu întrevăd niciun obstacol în obținerea unui loc de muncă. 22% dintre cei incluși în studiu consideră că joburile cele mai bune sunt luate pe „pile”, iar 15,4% cred că nu reușesc să obțină jobul dorit pentru că au așteptări salariale prea mari. Aproape la fel de mulți oameni consideră că anunțurile de angajare sunt false sau cosmetizează prea mult realitatea.
Mai mult de trei sferturi dintre participanții la sondaj mizează pe experiență ca punct forte, atunci când vor să se angajeze, și cred că asta îi impresionează cel mai mult pe angajatori. 66% se caracterizează ca fiind foarte muncitori și cred că acesta este un alt aspect pe care angajatorii pun preț. Pentru 57%, încrederea pe care o au în ei înșiși este principalul atu într-un interviu de angajare, 45% includ în lista punctelor forte studiile, 26% carisma și 25% calitatea CV-ului.
„Cei care, dimpotrivă, simt că nu se află în cel mai bun moment al parcursului lor profesional spun că, în cazul intrării într-un proces de recrutare, ar fi dezavantajați de faptul că nu au suficientă încredere în ei, că au prea multă experiență, argument asociat, de cele mai multe ori cu depășirea pragului de vârstă de 45 de ani, că nu sunt suficient de comunicativi ori că nu au studii superioare”, spune Ana Călugăru, Head of Communications al eJobs.
Multitaskingul, boala societății moderne.
Deși multitaskingul este considerat o abilitate dorită în societate, a desfășura mai multe activități simultan nu ne face mai productivi. Dimpotrivă, creierul nostru are nevoie de mai mult timp pentru a se adapta, iar asta duce la pierderea timpului și la reducerea calității muncii, explică Corina Neagu într-un articol publicat pe Republica.ro. Iar când eficiența scade sentimentele de nemulțumire și insatisfacție sporesc.
Mai mult, multitaskingul duce la încetinirea timpului de rezolvare a sarcinilor, deși avem iluzia că reușim să facem mai multe lucruri într-un timp mai scurt. Concentrarea constantă asupra mai multor sarcini ne epuizează, ne afectează claritatea mentală, majorează stresul pe termen lung și crește riscul de accidente. Cercetările arată, de asemenea, că, pe lângă faptul că ne încetinește, multitaskingul ne scade IQ-ul.
Multitaskingul poate fi util în gestionarea activităților simple și mai ales rudimentare și repetitive, însă pentru sarcinile complexe și importante este mai eficient să ne concentrăm pe una singură. Data viitoare când angajatorul are pretenția să faci zece lucruri simultan amintește-ți de capacitatea ta cognitivă, care va fi redusă atât de mult încât ai putea lăsa un copil de 8 ani să facă treaba în locul tău. Iar angajatorii poate se vor gândi de două ori înainte de a le cere oamenilor să facă multitasking, având în vedere calitatea redusă a muncii și nivelul ridicat al stresului.
Cei 7 ani de la job: lecții de bună purtare la birou.
Pe măsură ce angajații revin să lucreze de la birou, angajatorii își dau seama că aceștia au cam ruginit în ceea ce privește conduita și comportamentul de la locul de muncă. Angajații au nevoie să reînvețe cum să fie respectuoși și empatici, cum să converseze, cu ce articole vestimentare să înlocuiască pijamalele, când să ia pauze de masă și cum să facă contact vizual, conform unui sondaj realizat de ResumeBuilder.com.
Aproape jumătate dintre cei peste 1.500 de lideri incluși în studiu spun că, în prezent, oferă cursuri de etichetă, iar 18% intenționează să lanseze programe de formare până anul viitor. De asemenea, organizațiile au instruit angajații în privința muncii remote, inclusiv cum să fie politicoși la distanță, pornind camerele în timpul ședințelor și descurajând multitasking-ul.
Unele firme de consultanță, cum ar fi KPMG, Deloitte și PwC, au implementat instruirea angajaților mai tineri. Dintre respondenții sondajului care susțin că este necesară doar formarea anumitor clase de angajați, mai mult de jumătate au spus că vor implementa programe pentru absolvenți sau angajații cu vârste sub 25 de ani. Deși cei din Generația Z sunt pricepuți în utilizarea echipamentelor de birou și a tehnologiei, nu sunt la fel de buni în a accepta criticile constructive și a ține subiectele controversate în afara conversațiilor de la job.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Noul beneficiu oferit de angajatori: bebeluși odihniți.
JP Morgan, Snap, Under Armour și Activision Blizzard se numără printre cele 70 de companii care le-au oferit angajaților părinți un model modern de pătuț adaptabil, pentru o perioadă de șase luni. Prin mișcările de legănare ușoară oferite drept răspuns la reacțiile bebelușilor, pătuțul le îmbunătățește somnul, adăugând chiar până la trei ore în plus pe noapte. Astfel, a devenit un avantaj dorit de părinți și oferit de angajatori, mai mult somn pentru nou născuți însemnând mai multă odihnă pentru proaspeții părinți.
Privarea de somn declanșează probleme grave precum depresia postpartum, accidente și multe altele. Un somn odihnitor duce la creșterea productivității, reducerea erorilor, absenteismului și a costurilor privind asistența medicală.
Un alt beneficiu unic pentru părinții care lucrează este oferirea unei bone pe timp de noapte. Auctionomics, o companie specializată în licitații, le oferă părinților o bonă de noapte la domiciliu pentru a-i ajuta cu nou-născuții, timp de două săptămâni. Alte companii oferă servicii de congelare și livrare a laptelui, consultanță gratuită pentru alăptare, testarea nutrițională a laptelui matern sau acces la o pompă de sân personală, drept asistență în primele săptămâni.
Oamenii sunt obosiți de manageri nepregătiți.
Un bun specialist nu e neapărat și un lider de echipă bun în domeniul său. Aproximativ 20% dintre angajații americani au avut probleme cu somnul atunci când au lucrat sub conducerea unui nou manager, mai ales când acesta era la prima sa experiență într-un rol supervizor și părea nepregătit să coordoneze echipa, conform unui studiu realizat de Oji Life Lab și Harris Poll. Mai mult, majoritatea au simțit și alte efecte secundare: creșterea nivelului de anxietate, scăderea încrederii în propriile forțe și în companie în general, iar peste o treime au luat chiar în considerare să părăsească echipa din același motiv.
Potrivit răspunsurilor strânse în sondaj, noii manageri sunt mai nehotărâți în luarea deciziilor, mai slabi când vine vorba de aplanarea conflictelor, desfășurarea unor ședințe productive și oferirea feedback-ului de calitate. Pentru a aborda această problemă, unele companii au implementat o abordare duală pentru promovarea angajaților, astfel încât aceștia să poată avansa în carieră fără a fi neapărat nevoiți să preia poziții de management. Astfel se permite avansarea celor care excelează în domeniul lor de expertiză, recunoscându-li-se nivelul de senioritate fără a-i forța să își schimbe direcția profesională către poziții de management care nu li se potrivesc.
Salariul minim în România: punguța cu două parale.
România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, deși rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare în România (+12,9%), urmată de Lituania (+11,2%), Bulgaria (+9,7%) și Cehia (+9%).
Salariile minime brute în statele membre ale Uniunii Europene au variat de la 399 euro pe lună în Bulgaria la 2.508 euro pe lună în Luxemburg. La 1 iulie 2023, 22 din cele 27 de state membre ale UE aveau un salariu minim național, inclusiv Cipru (de la 1 ianuarie 2023). Țările UE care nu aveau un salariu minim național erau Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.
Grupul 1: Salariu minim național peste 1.500 euro pe lună. Include: Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Franța. Salariile minime naționale ale acestora variază între 1.747 euro în Franța și 2.508 euro în Luxemburg.
Grupul 2: Salariu minim național între 1.000 și 1.499 euro pe lună. Include: Spania și Slovenia. Salariile minime naționale au fost de 1.203 euro în Slovenia și de 1.260 euro în Spania.
Grupul 3: Salariu minim național mai mic de 1.000 euro pe lună. Grupul include: Cipru, Grecia, Portugalia, Lituania, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Croația, Ungaria, Letonia, România și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestor țări variază între 399 euro în Bulgaria și 940 euro în Cipru.
Între 18 și 20 august hai cu noi la Smida Jazz în Apuseni!
Pe lângă line-up-ul muzical, Smida Jazz a pregătit un line-up cultural de neratat, care cuprinde patru teme: Creativitate, Lifestyle sănătos, Societate și EcoGreen. Din acest line-up face parte și Doru Șupeală, așadar te așteptăm la Smida să discutăm despre Leadership versus LeadershiT. Cu alte cuvinte, cum ajung oamenii pricepuți șefi mai puțin buni, de ce se întâmplă asta și ce putem face să nu mai suferim din cauza asta.
🎁 Dacă vrei să vii cu noi, alege-ți biletul, folosește codul de discount HWSJF2023 și ai 20% reducere la oricâte bilete dorești. Va fi cu muzică, idei, natură, oameni inteligenți și subiecte actuale. Abia așteptăm să te cunoaștem!
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Guvernul majorează și taxele pe moarte. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, vrea să strângă bani la saltea şi să impoziteze moştenirile de trei ori mai mult. Mai exact, după ce o persoană moare şi lasă unele proprietăţi urmașilor săi, prin testament, pentru oricare dintre ele să fie plătit un impozit de 3%. În prezent, dacă faci succesiunea în doi ani de la deces, nu plăteşti nicio taxă. Dacă depășești doi ani, plăteşti un impozit de 1% pe valoarea notarială a acelei case.
___
Genul programului: Netflix & grevă. Netflix caută un manager de proiect expert în machine learning (învățare automată) și oferă un salariu între 300.000 și 900.000 de dolari pe an. Iar asta în ciuda faptului că utilizarea inteligenței artificiale în producția de film și televiziune e un subiect de dispută la Hollywood. Actorii și scenariștii sunt în grevă, prima din 1960 încoace, prin care solicită o remunerație echitabilă și protecție împotriva „invaziei” AI.
___
Concediul vine la pachet cu anxietate post-vacanță. Din newsletter-ul
(pe care vi-l recomandăm cu drag) aflăm că oamenii se simt copleșiți de muncă și îngrijorați de revenirea la birou după concediu. 87% dintre angajații americani au experimentat anxietate și stres post-vacanță, iar 72% au evitat concediul, pentru a evita această situație. În special persoanele care au locuri de muncă cu nivel ridicat de stres întâmpină dificultăți în a se relaxa în timpul vacanței.___
Noul CEO al Lyft anulează munca remote crezând că angajații vin înapoi la birou pentru gustări. David Risher a anunțat că, începând din toamnă, angajații vor trebui să vină fizic la birou, cel puțin trei zile pe săptămână, renunțând astfel la politica „100% flexibilă” de lucru de acasă, pe care Lyft o adoptase în 2022. Întrebat de unul dintre angajați, în timpul unei întâlniri, de ce ar trebui să-și dorească să revină la birou, răspunsul noului CEO, citat de The Wall Street Journal, a fost: „pentru gustările oferite”. Comentariile lui Risher nu au fost însă primite prea bine de către angajați, aceștia oferindu-i o evaluare slabă, în urma întâlnirii.
___
Primul centru social de psihoterapie pentru adulți și copii s-a deschis la București. Centrul Social de Psihoterapie TFH este o inițiativă a organizației Together for Humanity, și oferă acces la consiliere terapeutică gratuită. Deși sănătatea mintală este la fel de importantă ca cea fizică, în România, problema nu e doar stigma din jurul consilierii terapeutice, ci și accesul propriu-zis la aceste servicii.
„Ne dorim o societate în care orice persoană care se confruntă cu probleme de sănătate mintală să aibă acces la consiliere terapeutică. Folosim veniturile generate de inițiative de strângeri de fonduri pentru a acoperi costurile de întreținere a centrului, inclusiv chiria, facturile, salariile și diferitele resurse necesare pentru a oferi beneficiarilor programelor noastre cea mai bună îngrijire posibilă.”, stă scris pe site-ul centrului. Iar dacă vrei și tu să contribui, găsești acolo toate modurile prin care poți ajuta.
Angajații cer instruire AI.
86% dintre angajați spun că organizațiile ar trebui să își asume un rol necesar în recalificarea oamenilor, pentru a se asigura că nu sunt înlocuiți atât de ușor prin Inteligența Artificială, iar mai mult de jumătate consideră că este în totalitate responsabilitatea angajatorului să facă acest lucru, conform unui sondaj realizat în SUA, Canada, Marea Britanie și Germania, de către Visier.
Aproape o treime dintre angajați sunt îngrijorați că abilitățile pe care le au în prezent ar putea fi înlocuite de AI. Un studiu realizat de Greenhouse concluzionează același lucru: 84% dintre profesioniștii din Resurse Umane consideră că este nevoie de mai multă educație și instruire cu privire la instrumentele bazate pe Inteligență Artificială.
În același timp, 70% dintre liderii din tehnologie se luptă să angajeze oameni cu competențe în noile tehnologii, iar aproape 60% dintre ei recunosc că abilitățile echipelor lor sunt încă scăzute.
Vulnerabilitatea angajaților datorată progresului Inteligenței Artificiale vine la pachet cu un sentiment de anxietate în legătură cu potențiala amenințare pe care o poate reprezenta. Sentiment care nu pare a se risipi decât atunci când oamenii ajung să recunoască valoarea deprinderii unor noi abilități, își doresc să folosească corect platformele AI și includ tehnologia în activitatea lor.
Uite ce FAIN: Vrei să fii mai creativ? Exersează plictiseala!
Studiile arată că ecranele, asaltul informațional și accesul la distrageri constante și cât se poate de diversificate au eliminat plictiseala profundă - ceea ce ne face mult mai mult rău decât bine. Cercetătorii se pun de acord asupra faptului că am pierdut ceva extrem de valoros odată cu dispariția capacității de a experimenta plictiseala, deoarece deși poate fi neplăcută, ea este esențială pentru stimularea gândirii creative, a cunoașterii și dezvoltării personale. Ori, cel puțin, poți fi sigur că majoritatea operelor, descoperirilor și invențiilor definitorii pentru omenire nu ar fi fost posibile, dacă cineva nu s-ar fi plictisit teribil la un moment dat.
Pandemia a adus înapoi parțial această experiență, pentru mulți dintre noi, dar asta nu înseamnă că am știut neapărat să o tratăm corect sau să ne bucurăm de efecte. Pentru cei interesați să aducă puțină plictiseală benefică în viața lor, redactorii Harvard Business Review ne propun un plan simplu în patru pași: 1. observă obiectiv plictiseala; 2. înțelege-o și identifică din ce tip face parte; 3. decide cum să o gestionezi; 4. expune-te voit, găsește momentele potrivite și introdu pauze de plictiseală în rutina ta, pentru a-i da șansa creierului să iasă din tiparele predefinite și se „aventureze” în zone surprinzătoare, stimulându-ți creativitatea, dar și productivitatea, pe termen lung.
Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui.
FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.
Și managerii eșuează câteodată. Ce pot face liderii pentru ei?
60% dintre managerii nou angajați eșuează în primele 24 de luni, conform unei cercetări a Institutului de Neuroleadership. În ceea ce privește directorii, între 50-70% dintre aceștia eșuează și ei în primele 18 luni. Ideea de putere schimbă, uneori, modul de funcționare al creierului și implicit, modul în care luăm decizii. Pentru a avea însă succes, conform cercetării, liderii trebuie să-și antreneze câteva abilități:
Perspectivă de viitor: Cu cât urci mai sus într-o organizație, cu atât mai mult trebuie să te gândești mai departe. În timp ce un manager ar putea fi nevoit să dezvolte și mențină o strategie pentru un trimestru, un director executiv trebuie să se gândească cum se va dezvolta afacerea peste 10 ani.
Echilibru între obiective și echipă: Conform cercetărilor, un manager axat doar pe rezultate are doar 14% șanse de a fi văzut ca un lider bun. În cazul în care un lider se distinge doar prin competențe sociale, are și mai slabe șanse, de doar 12%. Cu toate acestea, pentru liderii care sunt orientați atât către rezultate, dar au și abilitățile sociale, probabilitatea de a fi considerați lideri buni, crește la 72%.
Focus pe rezultate realiste: Dacă un manager lansează un nou proiect și crede că ar trebui să dureze trei săptămâni pentru a-l finaliza, e recomandat să ceară perspectivele celor care vor executa sarcinile zilnice pentru a asigura alinierea cu privire la cât timp este necesar pentru a livra un produs de calitate - și apoi să fie deschis la schimbarea calendarului, dacă este posibil.
Cum pot detecta recrutorii minciuna din CV?
Odată cu dezvoltarea Inteligenței Artificiale, candidații încep să o folosească pentru a redacta scrisori de recomandare, scrisori de intenție ori CV-uri. Astfel, pentru recrutori devine din ce în ce mai dificil să distingă adevărul de minciună.
88% dintre cei care caută un loc de muncă spun că e foarte probabil să folosească Inteligența Artificială în acest proces, 78% susțin că i-a ajutat să obțină un interviu, iar 59% au fost angajați, conform unui studiu recent realizat de ComputerWorld. Mai mult, 4 din 10 recrutori nu sunt capabili să identifice persoanele care au folosit Inteligența Artificială în redactarea acestor documente, iar 35% dintre candidați nu au obținut jobul dorit pentru că au fost prinși cu mâța-n sac.
Inteligența Artificială poate ajuta candidații să-și evidențieze abilitățile și punctele forte, mai ales pe cei care aplică pentru un rol care necesită o limbă diferită de cea maternă și aceștia nu o stăpânesc suficient. Partea mai puțin bună e că pot fi strecurate cu ușurință informații false, exagerate sau eronate despre candidat, din dorința de a cosmetiza CV-ul pentru a atrage atenția. Limbajul prea general și repetitiv, formatarea ciudată și similaritatea CV-urilor sunt doar câteva dintre indiciile care denotă acest lucru.
Aceste cazuri pot fi identificate prin:
Adresarea întrebărilor care să valideze experiența din CV;
Verificarea referințelor;
Validarea cu atenție a abilităților;
Verificarea prin apeluri telefonice sau video call;
Observarea modului lor de prezentare: atât cel fizic cât și în e-mailuri;
Validarea informațiilor cu cele care apar pe LinkedIn sau alte platforme similare;
Adăugarea altor metode de validare, cum ar fi testele pentru verificarea abilităților și cunoștințelor candidatului.
Deși metodele sunt cam aceleași pe care recrutorii le folosesc și acum, în contextul Inteligenței Artificiale, atenția și vigilența acestora trebuie să fie sporite.
InSPORation: Apel la sentiment – de ce e Barbie mai mult decât o păpușă?
Filmul Barbie a avut încasări de peste 775 de milioane de dolari la nivel global de la lansare și până acum. Este pe primul loc în box office, depășind până și Oppenheimer. Care e rețeta succesului? Nici chiar bugetul imens de marketing (care îl depășește pe cel de producție efectivă, apropo) nu ar fi făcut asta posibil fără ceva și mai profund: sentimentul nostalgiei, implicarea fanilor vechi, dar și a celor noi, care au creat fenomenul Barbenheimer cu ocazia lansării filmelor în același weekend. Adulții de azi își aduc aminte de copilărie, de bucuria și mândria de a avea o păpușă Barbie, iar filmul Barbie reprezintă o oportunitate de a te întoarce în timp, dincolo de elementele unice de producție cinematografică și marketingul impresionant.
Prima păpușă Barbie a apărut în 1959, iar timp de câteva decenii a fost cea mai bine vândută păpușă din lume. Ruth Handler, unul dintre fondatorii companiei de jucării Mattel, a numit păpușa după fetița ei, Barbara. Ruth își dorea ca Barbie să fie un model, o inspirație pentru fete, care puteau acum năzui la o carieră, acces la servicii bancare sau la o mașină. În Statele Unite, abia în 1974 li s-a permis femeilor să solicite și să dețină un card de credit pe numele lor.
Nu e de mirare că toate fetele își doreau o astfel de păpușă care le încuraja să viseze, să își dorească mai mult decât ceea ce impunea societatea la vremea respectivă. Dar compania a trecut printr-o perioadă destul de grea în urmă cu aproximativ 10 ani, atunci când oamenii au început să fie tot mai îngrijorați de faptul că Barbie stabilește standarde greșite ale frumuseții, ceea ce îi poate afecta pe copii, mai ales pe fetițe. Apoi, au apărut păpușile Elsa și Ana (din Frozen), care au detronat pentru prima oară păpușa Barbie. Toate noile prințese Disney, de altfel, au schimbat puțin standardele, iar prin povestea lor au arătat că nu contează doar frumusețea, ci și curajul, inteligența și îmbrățișarea sănătoasă a vulnerabilității.
Compania Mattel nu a ignorat mesajele venite din partea clienților și a răspuns creând păpuși cu pielea de diferite culori, înălțimi și proporții diferite ale corpului, meserii din toate mediile sociale, dar și diverse dizabilități. Anul acesta a fost lansată păpușa Barbie cu sindrom Down, creată pentru a permite și mai multor copii să se regăsească în Barbie, precum și păpușii să reflecte mai fidel lumea din jurul lor. Iar în film regăsim și alte subiecte sensibile, precum relația complicată mamă-fiică. Mattel și-a propus ca în următorii ani să extindă universul Barbie pe modelul celui Marvel, prin lansarea mai multor filme și construirea unor parcuri tematice.
Cartea câștigătoare.
Cu toții ne dorim să fim creativi și să avem idei inovative, însă, de multe ori, ne inhibăm propria creativitate. În cartea „Fluxul de idei”, Jeremy Utley și Perry Klebahn oferă strategii eficiente pentru a genera idei noi, ca rezultat al maximizării fluxului de idei noi generate de membrii echipei.
Citește cartea și află cum poți depăși capcanele de gândire, cum poți găsi inspirație în locuri neașteptate și cum îi dai frâu liber creativității tale și al celor din jurul tău. Găsești cartea la editura Publica, spor la citit. 🙂
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu O., Mihai, Cosmin și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Nebunie curata. N-ai la ce sa mai stai in tara daca tara nu te vrea.
Au dublat taxele intr-un an si acum vor si mai mult intr-un mediu economic instabil si de-a dreptul "scump ca dracu".
O sa lucram toti la negru ca-n Moldova si ne vom mira ca tara nu produce?
Atunci sa iesim si din U.E. daca legile si beneficiile in tara sunt ca-n lumea a 3a si ne intoarcem la legea junglei, ca doamne dor ne este de anii '90...