#62: Din copiii României, 42% sunt analfabeți și până la 72% sunt anxioși și depresivi – cum îi ajutăm?; Asistentul robot, noul beneficiu de la angajator; Limbajul AI devine must-have în CV.
Bonus: Șeful nu te mai poate concedia când vrea; Noul full time = 6 ore?; Cercetătorii, tot mai aproape de a descoperi rețeta anti-îmbătrânire; Zeții, încoronați cea mai dificilă generație.
Servus! Ediția 62 a HWNews este aici. Să îți fie de folos!
Diagnosticul României: 42% dintre elevi sunt analfabeți.
Din 3 milioane de copii, doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc, conform Raportului Naţional de Literaţie.
Literația medie (abilitățile de scris, citit, înţelegerea textului) a elevilor cu vârsta între 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu este plasat la foarte puţin peste nivelul de "nefuncţional", în categoria "minim funcţional". Este nevoie de o dublare a capacităţilor de literaţie (de la 26,9 la 51), pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria "funcţional".
42% din elevi se plasează în zona "nefuncţional", adică în zona de analfabetism. Altfel spus, nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general. Doar 11% din elevi se plasează în zona "funcţional". Procentul este mic şi îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educaţia secundară şi pentru învăţământul universitar.
Aproximativ 20% din aceşti elevi (în jur de 8% din totalul elevilor) sunt la limita de a trece în categoria de "minim funcţional". Din păcate, cam 45% din aceşti elevi (deci cam 15-20% din totalul elevilor) sunt la minimul absolut, acolo unde nici măcar testele special concepute nu le pot evalua corect capacitățile.
Gradul de nefuncţionalitate în rândul fetelor este de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă şi toate zonele geografice.
Raportul a fost realizat de platforma Brio de teste standardizate pentru elevi, alături de alte şapte organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei. Instrumentul Brio măsoară gradul de alfabetizare funcţională, pe trei dimensiuni: nivelul nefuncţional (între 0 şi 20), nivelul minim funcţional (între 21 şi 50) şi nivelul funcţional (între 50 şi 100).
Copiii ni se îmbolnăvesc de stres, anxietate și depresie – ce facem pentru ei?
Cazurile de depresie sunt în creștere dramatică în rândul copiilor și adolescenților, ajungând până la tentative de suicid, după cum arată un comunicat de presă al Organizației Salvați Copiii România citat de Edupedu. Procentul cazurilor de tulburări de anxietate a crescut la aproape 72% în cazul adolescenților și la aproape un copil din trei pentru toate grupele de vârstă, cu cele mai mari procente înregistrate pentru copiii cu vârsta între 11 și 14 ani (32%) și adolescenții cu vârsta între 15 și 18 ani (54%). Cele mai frecvente diagnostice au fost anxietatea (28,8%) și tulburările emoționale (23%). Multe dintre aceste date grele au fost dezbătute și în discuția cu George Roman.
În ultimii doi ani, centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat 1.241 de copii și adolescenți cu diferite tulburări emoționale. Trei cazuri de suicid puse pe seama acestor factori declanșatori au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani, și cinci în rândul adolescenților.
În urma acestor date îngrijorătoare, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra necesității unui program național care să se adreseze sănătății mintale a copiilor, iar psihologul Mihaela Dinu explică semnele anxietății la copii și adolescenți, pe care părinții ar trebui să învețe să le recunoască. Acestea includ nervozitate, teamă, frică sau îngrijorare, gânduri de pericol iminent, creșterea frecvenței cardiace și respirație rapidă, necontrolată.
Anxietatea la copii și adolescenți poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situație sau eveniment pe care îl percep ca amenințător și care este disproporționat în raport cu pericolul real. Altfel spus, ei pot simți asta și atunci când nouă totul ni se pare perfect în regulă!
Ești părinte, ai văzut aceste semne la copiii tăi? Scrie-ne în comentarii cum le-ai gestionat.
Întrebare decisivă la interviu: Ai experiență cu ChatGPT?
9 din 10 companii care angajează în prezent în Statele Unite își doresc candidați care să aibă experiență cu ChatGPT, conform cercetării Resume Builder. 29% dintre companii angajează oameni pe roluri de prompt engineer în acest an, iar 75% dintre liderii organizațiilor care angajează pe acest roluri spun că acest lucru va duce la eliminarea altor locuri de muncă. În 1 din 4 companii, salariul de pornire al unui prompt engineer va depăși 200.000 de dolari.
Dintre companiile care doresc să angajeze oameni în roluri de prompt engineer, 21% spun că doresc să angajeze mai mult de 10 persoane. În companiile cu peste 250 de angajați, 27% din lideri doresc să angajeze peste 10 ingineri. 66% dintre lideri spun că angajarea profesioniștilor cu experiență în ChatGPT va oferi companiei un avantaj competitiv.
Motivele pentru care respondenții consideră că este urgent să angajeze persoane cu experiență în ChatGPT includ:
Sprijinul creativ și tehnic pe care îl aduc companiei;
Pot ajuta compania să crească mai rapid;
Pot economisi resursă umană și materială;
Pot să-i învețe pe ceilalți cum să folosească ChatGPT;
Îmbunătățesc productivitatea și eficiența muncii;
Îmbunătățesc reputația companiei și cota de piață.
Chatboții ne fac viața cu 14% mai ușoară.
Deși mulți s-au speriat de impactul AI-ului în piața muncii, primele cercetări infirmă suspiciunile: inteligența artificială nu ne ia joburile, dar oferă un avantaj serios celor care știu să o folosească. Ceea ce-l face un skill la mare căutare prin CV-urile viitorului.
Implementarea chatbot-urilor în unele companii a fost urmărită cu atenție atât de angajatori cât și de oamenii de știință de la MIT și Stanford, care au studiat fenomenul la câteva luni după apariție. Ei au constatat că viața angajaților e mai ușoară atunci când se folosesc inteligent de noua tehnologie. Mai precis, cu 14% mai ușoară.
Acest studiu arată că platforme precum ChatGPT preiau din task-urile repetitive și din cele care ar necesita prea mult timp unui om, dar sunt la un bit distanță pentru un program. Iar măsurătoarea a fost realizată pe un eșantion relevant, de 5000 de agenți care fac customer support în companii de IT. Aceștia folosesc chatbot-ul pentru a crea modele conversaționale în care se explică simplu și concis problema, procedura și soluția ei. Astfel, productivitatea a crescut, procedurile au devenit mai clare și mai prietenoase, iar timpii de răspuns au scăzut.
Mai mult, angajați nou sosiți și cu experiență puțină (până în două luni), s-au descurcat la fel de bine ca unii cu vechime de șase luni datorită liniarității proceselor și a clarității task-urilor. Asta prefigurează un avantaj atât pentru angajat cât și pentru angajator, unii adaptându-se mai repede la noul job, iar ceilalți diminuând perioada de productivitate scăzută, după cum remarcă Lindsey Raymond, doctorandă la MIT și co-autoare a cercetării.
Cel mai „proaspăt” beneficiu oferit de angajatori? Abonamente ChatGPT Plus.
În timp ce unele companii sunt încă precaute cu privire la utilizarea instrumentelor de Inteligență Artificială la locul de muncă, altele o încurajează în mod activ.
Cleo, o companie care oferă servicii de consiliere financiară utilizând Inteligența Artificială, a oferit tuturor angajaților săi un abonament lunar de 20 USD la ChatGPT Plus, pentru a-l folosi la locul de muncă și a-și ușura astfel volumul zilnic de lucru. Genies, o companie de tehnologie bazată pe avatar, face același lucru pentru angajații săi. Și Clockwise, o platformă de gestionare a calendarului, construiește un „buget de AI pentru echipă”, care poate fi cheltuit, în mod personalizat, pe diferite instrumente.
Cu toate acestea, nu toți angajatorii întâmpină aceste demersuri cu brațele deschise. Mai mult, unele companii au decis să interzică utilizarea platformelor AI la locul de muncă, din cauza temerilor că date sensibile vor fi partajate. În alte cazuri, angajatorii sunt îngrijorați că oamenii ar putea ajunge să se bazeze prea mult pe tehnologie.
Gulerele albe sunt gata să primească un robot în viața lor.
Angajații și liderii din domeniul cunoașterii sunt bombardați cu informații și date, ceea ce face mult mai complicat procesul decizional, atât pe plan profesional, cât și personal. Conform unui studiu realizat de Oracle, luarea deciziilor a devenit un factor de stres, iar oamenii care simt procesul decizional ca pe o povară ar accepta ca o parte a sarcinilor să fie preluate de un robot:
82% dintre lideri și angajați ar prefera să existe un robot care să ia deciziile în locul lor;
91% dintre cei intervievați au declarat că numărul deciziilor pe care le iau zilnic a crescut de 10 ori în ultimii trei ani;
69% dintre ei au recunoscut că se confruntă cu o dilemă decizională de mai multe ori într-o zi;
88% dintre oameni spun că incapacitatea de a lua decizii le afectează calitatea vieții: au stări de anxietate (38%) sau simt că ratează oportunități (40%).
Cu toate acestea, vicepreședintele Oracle India subliniază că roboții ar putea ajuta în procesul decizional prin colectarea, analizarea și valorificarea volumului de date, dar nu trebuie să înlocuiască oamenii.
Angajatorul nu te mai concediază când vrea.
Noua lege promulgată de președintele Iohannis interzice angajatorilor să te dea afară dacă:
Ai aplicat pentru un post mai bun și ți-a fost refuzată cererea;
Ești în concediu de îngrijitor, din cauza unor urgențe familiale. Ai 10 libere pe an pentru aceste urgențe, trebuie să-ți anunți angajatorul din timp și să recuperezi orele integral;
Ești în concediu paternal;
Ai mai multe joburi.
Au fost introduse și o serie de drepturi noi: poți trece pe un post vacant mai bun după ce ai depășit perioada de probă și ai o vechime de minim 6 luni, poți beneficia de mai multe contracte individuale de muncă, iar funcționarii publici primesc 5 zile de telemuncă/lună, dacă au copii mai mici de 11 ani sau alte probleme declarate.
Angajatorii care nu respectă noile modificări primesc amenzi între 4.000 și 8.000 de lei.
La revedere, săptămână de lucru de 4 zile. Bun venit, zi de lucru de 6 ore!
Visezi cu ochii deschiși la săptămâna de 4 zile lucrătoare, dar compania ta nu își permite un astfel de program? De ce nu le propui ziua de lucru de 6 ore? Succesul acestui model a fost testat în Suedia acum 6 ani. Angajații au fost mai productivi, sănătoși și implicați, iar stresul a scăzut.
Australienii de la Code Heroes au dus conceptul și mai departe: le cer angajaților să lucreze 4 ore pe zi, în intervalul 9-13. Cele 2 ore rămase le pot lucra când le permite timpul, astfel că se pot ocupa de viața personală. CEO-ul companiei menționează această flexibilitate ca motiv pentru care sunt aleși de candidați în favoarea unor nume grele precum Amazon sau Atlassian.
„Suntem productivi doar două treimi din timpul petrecut la muncă”, conform studiilor întreprinse de Dr. Mansoor Soomro, specialist în inovație și conducere.
Lucrând 6 ore în loc de 8, nu mai trebuie să ne prefacem ocupați atunci când am terminat ceea ce aveam de făcut sau când avem nevoie de o pauză. Iar șefii au mai puțin timp pentru întâlnirile acelea lungi în care se discută multe, dar nu se face nimic.
Generația Z, cea mai dificilă la locul muncă?
74% dintre managerii și liderii de la nivel global consideră că este mai dificil de lucrat cu Generația Z decât cu alte generații, iar dintre aceștia 12% au fost nevoiți să concedieze un tânăr în prima săptămână de muncă, conform unui studiu realizat de Resume Builder.
49% spun că este dificil să lucrezi cu GenZ tot timpul sau de cele mai multe ori. Principalele motive pentru care simt acest lucru constau în lipsa de abilităților tehnologice, a efortului, a motivației, dar și ușurința cu care se simt ofensați. Dintre respondenții care spun că Generația Z este cea mai dificilă generație, 34% preferă să lucreze cu Milenialii, 30% cu Generația X și 4% cu Baby Boomers. În cazul celor care îi preferă pe Mileniali, motivele sunt: aceștia sunt mai productivi (44%) și au cele mai bune abilități tehnologice (42%).
Zeții pot îmbunătăți modul în care se comportă la locul de muncă prin:
Dezvoltarea abilităților de comunicare interpersonală: deși comunicarea digitală este esențială, este vital să poată comunica eficient față-n față sau la telefon.
Deschiderea către feedback și învățarea de la alții: A fi receptiv la criticile constructive și a căuta îndrumare de la colegii cu experiență îi poate ajuta să se dezvolte atât profesional, cât și personal.
Adaptabilitate: este important ca angajații Generației Z să demonstreze că se pot adapta la noile situații.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
IBM estimează că 7.800 de locuri de muncă vor putea fi înlocuite de AI. IBM va îngheța sau încetini angajările pentru rolurile din back-office (precum departamentele HR), lucru care afectează aproximativ 26.000 de joburi. CEO-ul Arvind Krishna a declarat că așteaptă să vadă ce locuri de muncă pot fi înlocuite de inteligență artificială, înainte de a angaja mai mulți oameni pentru aceste funcții, estimând că în jur de 7.800 de locuri de muncă ar putea fi acoperite prin automatizare. Compania continuă să angajeze pentru roluri care implică interacțiunea cu clienții și dezvoltarea de software. Anunțul lui Krishna este unul dintre cele mai ample făcute de o mare corporație cu privire la impactul noilor tehnologii asupra forței de muncă, notează Bloomberg.
___
Dropbox concediază 500 de persoane, adică aproximativ 16% din totalul angajaților. Drew Houston, CEO-ul companiei, a spus că este prioritar să se concentreze mai mult pe produsele bazate pe inteligență artificială și, pentru a face acest lucru, Dropbox are nevoie de oameni cu seturi diferite de abilități. Angajații afectați vor primi servicii gratuite de găsire a unui nou loc de muncă și coaching în carieră, împreună cu până la 16 săptămâni de indemnizație de concediere.
___
Gap intenționează să concedieze 1.800 de angajați pentru a eficientiza operațiunile și a reduce costurile. Disponibilizările îi vor afecta pe cei de la sediul Gap, pe liderii de magazine regionale și nu numai. La sfârșitul lunii ianuarie, Gap avea aproximativ 95.000 de angajați, dintre care 81% lucrează în locații de vânzare cu amănuntul, iar 9% lucrează la sediul central. Disponibilizările vor costa compania între 75 și 85 de milioane de dolari și între 25 de milioane și 35 de milioane de dolari pentru consultanță și alte costuri asociate.
___
Suedia construiește un viitor mai verde. Ce face România? Suedia se pregătește să construiască prima șosea electrică din lume. Uniunea Europeană a adoptat luna trecută o lege prin care toate mașinile noi vândute vor trebui să aibă zero emisii de CO2 începând cu 2035. Drumul european E20 este cel ales de suedezi pentru a-l transforma în drum electric care va permite tuturor vehiculelor electrice să se încarce în timpul călătoriei. Între timp, România, țară cu multe resurse, dar care se află la distanță de ani lumină de țările nordice, are alte priorități, cum ar fi găsirea unor metode mai bune de a împărți ciolanul.
___
Angajații dau tonul când vine vorba de corporateză. Pandemia a scos la iveală adevărurile ascunse sub preș, iar angajații și-au creat multe comunități virtuale unde își pot împărtăși experiențele folosind un vocabular propriu. Quiet layoffs (concedieri silențioase) sau career cushioning (plan de rezervă în caz că ești pe lista concedierilor) sunt doar câteva dintre frazele folosite de oamenii din online. Ne-a atras atenția expresia ”chaotic working” care este o alternativă la quiet quitting, dar diferența este că angajații care sunt pe anumite poziții și au o anumită putere, profită și acordă colegilor tot felul de beneficii.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Nu ai prieteni la job? E timpul să-ți faci.
Doar aproximativ 20% dintre adulții americani spun că au un prieten bun la muncă. Relațiile de prietenie de la job te ajută să ai un nivel de satisfacție crescut, o stare de bine și o performanță îmbunătățită la locul de muncă. Totodată, există un risc mai mic de epuizare, vei avea mai puține experiențe traumatice, o sănătate mintală mai bună și poate chiar de o durată mai lungă de viață, potrivit studiilor.
76% dintre directori americani aveau dificultăți în a stabili legături cu colegii și 58% au simțit că relațiile lor la locul de muncă sunt superficiale, chiar și înainte de pandemie. Munca de la distanță pare să fi exacerbat situația. Potrivit unui raport din 2022, mai mult de jumătate dintre cei care lucrau în regim hibrid și de la distanță au spus că au mai puține relații de prietenie la muncă și se simt mai singuri de când au trecut la acel mod de lucru.
Angajatorii trebuie să promoveze medii în care oamenii se simt parte dintr-o comunitate. Asta înseamnă să le ofere oportunități de a se întâlni în afara locului de muncă, poate în cadrul unor activități de voluntariat. Managerii ar putea aloca câteva minute din timpul întâlnirilor pentru ca oamenii să discute aspecte care nu sunt legate de muncă. Pe lângă asta, evenimentele sociale organizate de companie contribuie la formarea conexiunilor și consolidarea relațiilor dintre colegi.
Ședințele la cerere – o soluție pentru munca remote și hibrid.
Ședințele la cerere influențează pozitiv legătura dintre angajați, starea acestora, productivitate și colaborare, conform unui studiu realizat de Miro. Beneficiile aduse de ședințele la cerere includ:
Flexibilitate – Ori de câte ori apare o problemă care trebuie discutată, e nevoie să i se acorde atenția cuvenită. Asta nu înseamnă mai puține ședințe, ci ședințe mai eficiente. Faptul că 96% dintre cei chestionați au afirmat că au participat la ședințe care puteau fi evitate vine să întărească modul de lucru asincron.
Ajută la integrarea tuturor – Doar 58% dintre femeile participante la studiu, comparativ cu 70% în cazul bărbaților, afirmă că sunt eficiente în timpul brainstorming-urilor din timpul ședințelor.
Oamenii au mai mult curaj să-și spună părerea – Având în vedere că se discută doar probleme de interes pentru participanții la ședință, majoritatea celor implicați au ceva de zis și au mai mult curaj să o facă pentru că au cunoștințe despre subiect.
Înlătură posibilitatea apariției burnout-ului – Problemele discutate sunt de interes, iar asta duce la soluții mai rapide eliminându-se demagogia, care enervează pe toată lumea.
Susține angajații și construiește echipe puternice – Oamenii se simt mult mai angrenați în ceea ce fac și mai motivați să aducă plusuri.
Americanii spun că trăiesc de pe o lună pe alta, dar în realitate au bani la ciorap.
Printre americanii cu un fond de economii de urgență, soldul mediu este de aproximativ 16.800 de dolari, conform sondajului New York Life Wealth Watch din 2023.
„Mulți americani au reușit să economisească mai mult în urma pandemiei”, a declarat Suzanne Schmitt, Head of Financial Wellness la New York Life, pentru Fortune.com. De fapt, la începutul anului 2022, 38% dintre americani declarau că asigurarea fondului de urgență este prioritatea lor financiară pe termen scurt.
Pe fondul inflației, mulți experți financiari recomandă, pe cât posibil, oamenilor, să aibă un fond de economii de urgență care să acopere cel puțin două-trei luni de cheltuieli. Acest lucru poate oferi un oarecare confort financiar în perioade de incertitudine și poate reduce dependența generală de bănci, carduri de credit și chiar angajatori toxici.
Femeile sunt mai rezervate în a avea încredere, chiar și la job.
Femeile își pierd mai rapid încrederea în angajatori decât bărbații, potrivit unui studiu realizat pe 5000 de angajați americani. Deși femeile și bărbații își încep cariera cu un nivel de încredere în angajatori relativ egal, femeile devin mai neîncrezătoare odată cu avansarea în carieră. Astfel, atunci când ajung în funcții de conducere, au cu 30% mai puțină încredere în companie decât bărbații aflați pe același nivel ierarhic.
De ce încrederea femeilor se degradează mult mai rapid? Politicile bine intenționate care ar trebui să promoveze echitatea între bărbați și femei, cum ar fi programul flexibil și remunerarea bazată pe performanță, tind să nu avantajeze femeile la fel de mult. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să își ia concedii mai lungi, mai ales când e vorba de copii.
Prin urmare, chiar dacă sunt la fel de productive sau mai productive decât colegii lor, atunci când profită de avantajul flexibilității, pot fi percepute ca fiind mai puțin dedicate și pot fi penalizate – de exemplu, prin faptul că nu sunt luate în considerare pentru anumite roluri sau promovări. Pentru multe femei, beneficiul programului flexibil vine cu un cost, iar acest lucru poate limita încrederea lor în angajatori.
Cercetările referitoare la aceste situații ne dezvăluie și alte concluzii interesante:
Femeile aflate la același loc de muncă, cu același supervizor, care au avut aceleași punctaje la evaluare a performanțelor ca și colegii lor de sex masculin, au primit totuși creșteri salariale mai mici.
Femeilor din cadrul agențiilor de brokeraj bursier li s-au atribuit adesea conturi cu comisioane istorice și/sau valori mai mici ale activelor, ceea ce a dus la diferențe de gen în ceea ce privește remunerarea în funcție de performanță.
În SUA, femeile sunt încă plătite cu doar 83 de cenți față de 1 dolar pe care îl primesc bărbații care fac același lucru.
Având în vedere multitudinea de moduri în care sistemele de compensare bazate pe performanță pot avantaja în mod disproporționat bărbații, nu este de mirare că femeile au adesea mai puțină încredere în aceste politici decât au colegii lor de sex masculin.
Umorul feminin schimbă jocul de putere.
Femeile care folosesc umorul în discursul lor sunt mai influente și reprezintă o sursă mai mare de inspirație decât femeile mai puțin amuzante sau bărbații cu un umor comparabil, conform unui studiu recent.
Acest lucru se datorează faptului că umorul transmite atât căldură, cât și competență. Dacă nu se străduiesc să pară calde și prietenoase, femeile sunt adesea percepute ca fiind mai puțin plăcute, mai puțin influente și mai amenințătoare decât omologii de sex masculin. În contrast, atunci când par calde și prietenoase, competența lor este adesea pusă sub semnul întrebării.
Umorul oferă o scăpare din această situație fără ieșire, permițând femeilor să insufle atât căldură, cât și competență. Femeile mai amuzante din cadrul discuțiilor TED au fost percepute atât ca fiind calde, cât și competente, ceea ce sugerează că umorul eficient poate fi cheia pentru a ajuta liderii de sex feminin să exercite o influență socială mai mare.
#Știațică: O cercetare revoluționară ne spune de ce îmbătrânim și cum să ne oprim.
Sursa îmbătrânirii, unul dintre cele mai mari secrete ale lumii, este pe punctul de a fi întru totul deslușit de cercetători. Din câte se pare, acest proces de îmbătrânire este generat de procesul de transcripție a genelor – proces prin care o celulă face o copie de ARN a unei secvențe de ADN, conform celui mai nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Köln, publicat în jurnalul Nature. Această transcripție devine mai rapidă odată cu vârsta, și, totodată, mai puțin precisă și mai predispusă la greșeli – ducând astfel la copii "eronate", care atrag după sine diverse boli. Această nouă etapă de înțelegere a factorilor implicați în degenerarea celulară deschid calea către identificarea unor soluții eficiente de încetinire, combatere, ori chiar inversare a procesului de îmbătrânire.
Studiile anterioare privind îmbătrânirea s-au concentrat pe analiza expresiei genelor, încercând să afle care din ele sunt activate și dezactivate odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, nimeni nu a studiat cum se schimbă procesul de transcripție, odată cu trecerea anilor. Cercetătorii germani au descoperit că tocmai viteza acestui proces este principala vinovată de declinul corpului nostru, putând astfel acum să se concentreze pe „tratarea” erorilor identificate.
Sweet & spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad.
Dacă n-ai trăit-o, înseamnă că ești unde trebuie:
„Scuze că am întârziat, am fost reținută acasă, fiind fericită.”
Autoarea ilustrației este Teresa Burns Parkhurst.
Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Șefu’ care taie chefu’: Videochat-ul: cât se câștigă de fapt pe terenul minat al exploatării și umilinței.
Deși poate părea că varianta de a lucra dintr-un studio este mai simplă și denotă mai multă încredere decât cea pe cont propriu, modelele din domeniul videochatului sunt exploatate și abuzate chiar de cei care ar trebui să le protejeze și să le ofere condițiile sigure de muncă.
Bianca este un model de videochat care a lucrat în acest domeniu timp de cinci ani, dintre care unul ca trainer, ba chiar a fost desemnată „modelul anului” la un summit de profil din 2022. Ea a ales să-și facă povestea publică pentru Vice, punând accentul pe abuzurile la care a fost supusă de foștii săi angajatori. Fata acuză că a fost exploatată, păcălită și sabotată de cei care ar fi trebuit să o ajute să performeze. Îți sună cunoscut? Da, în esență, lucrurile nu diferă prea mult, de la un domeniu la altul.
În general, fetele se angajează la un studio cu gândul de a face mai mulți bani decât pe cont propriu și de a-și desfășura activitatea într-un mod structurat și profesionist. Bianca povestește că genera, în medie, încasări de 800–900 de dolari pe zi, ajungând astfel la 19.200–21.600 de dolari pe lună, într-un program de șase zile pe săptămână, opt ore pe zi. Din aceste sume, doar jumătate îi intrau în cont, în cel mai bun caz. Studioul ajunge să perceapă între 40% și 70% din veniturile modelului, procentul crescând direct proporțional cu numărul de zile libere de care modelul are nevoie – altfel spus, dacă nu lucrează toate orele prevăzute în contract, banii sunt blocați. Dar nu împărțeala asta a făcut-o pe Bianca să-și dea demisia, ci atitudinea toxică a conducerii studioului, de departe cea mai elocventă situație fiind una din timpul pandemiei:
„După ce mai multe fete au ieșit pozitive la Covid, au fost toate carantinate în studio. Două săptămâni au dormit câte trei într-un pat și nu au fost lăsate să plece acasă. Decât să piardă două săptămâni de încasări, conducerea a preferat să le țină acolo, de unde puteau să le spună oricând să intre online, dacă tot nu aveau altceva de făcut.
Chiar dacă nu era legal să le oblige să stea în izolare la studio, nicio fată nu a depus plângere, cu gândul că nu au avocați buni și suficienți bani să ducă procesul sau pentru că erau deja prea legate de studio”, stă scris în articolul Vice.
Abuzurile și exploatarea sunt probleme grave în domeniul videochatului, care trebuie luate în considerare și adresate de autorități. Într-o lume ideală, caracterul controversat al domeniului nu ar trebui să stea în calea unui tratament demn și corect pe piața muncii, iar angajații ar trebui să fie protejați și să primească ajutorul necesar. Cum noi suntem însă campioni la a ne lăsa oamenii de izbeliște, domeniile acestea, clasate undeva la limita legalității și tratate cu ochiul închis, rămân un teren fertil pentru orice tip de exploatare.
Cum crezi că ar trebui să fie reglementate aceste domenii pentru a descuraja abuzurile și a genera surse sustenabile de venit, corect și cuantificabil?
Copiii din mediul rural se luptă cu sărăcia și lipsa educației.
Statisticile îngrijorătoare ne pun față în față cu un adevăr pe care am refuzat să îl credem:
88% sunt influențați negativ de de privarea materială a părinților lor;
2 din 10 copii merg flămânzi la culcare;
21% dintre copii spun că nu sunt fericiți;
41.7% dintre copii sunt analfabeți funcționali.
Suntem o societate care își lasă oamenii în urmă, pe cei care nu pot ține pasul cu restul, care nu au aceleași resurse. Există două Românii: cea a copiilor cu resurse, care beneficiază de servicii de sănătate, educație și cea a copiilor care trăiesc în sărăcie și a părinților care nu își permit să îi țină pe copii la școală. Pentru copiii de la sate, școala este o bucurie, cel mai frumos cadou pe care îl primesc.
În cel mai recent episod Hacking Work Podcast, am stat de vorbă cu Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, despre comunitățile rurale, a doua Românie și cum îi putem ajuta pe copii să aibă un trai mai bun decât au părinții lor.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video ale episoadelor de podcast, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.