#57: Pensiile românilor: vin târziu și mor repede; ChatGPT poate înlocui 300 de milioane de angajați; Noul CEO de la Starbucks lucrează part-time ca barista; Manageri + muncă remote = Hate
Bonus: ChatGPT joacă tare pe Linkedin: poate fi și candidat și recrutor; Cât costă supraviețuirea unui student în Cluj? Grija companiilor pentru sănătate mintală este încă un basm pentru naivi
Servus! Ediția 57 e aici. Nu uita să o trimiți și altor oameni buni din lista ta, să le fie și lor de folos.
Un robot AI face munca a 300 de milioane de oameni, nu cere salariu și nici zile libere.
Inteligența artificială ar putea înlocui în primă fază 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, conform unui nou raport al băncii de investiții Goldman Sachs. Și cercetările companiei OpenAI (părintele ChatGPT) și ale Universității Pennsylvania concluzionează că 80% dintre profesii vor fi afectate de Inteligența Artificială în proporție de cel puțin 10%. Printre profesioniștii cel mai predispuși la șocuri aduse de automatizare sunt: matematicienii, analiștii financiari, scriitorii, contabilii și auditorii, jurnaliștii, traducătorii, specialiștii în relații publice, juriștii și web designerii. Asta nu înseamnă că munca lor va fi complet automatizată, dar instrumentele bazate pe Inteligența Artificială vor economisi o cantitate semnificativă de timp, în cazul în care sunt antrenate corespunzător.
Raportul concluzionează că impactul AI va varia în diferite sectoare – 46% din sarcinile din administrație și 44% din profesiile juridice ar putea fi automatizate, iar la polul opus, doar 6% din construcții și 4% din reparații și mentenanță. Deși nu există nicio modalitate de a preconiza cât din munca următorilor ani va fi cu adevărat preluată de instrumentele AI, Carl Benedikt Frey, directorul secției Viitorul Muncii din cadrul Oxford University, crede că salariile din industriile creative ar putea scădea, ca efect al capacității de lucru superioare a roboților.
România: un pic de pensie, dar multă, muuuultă muuuncă.
În Uniunea Europeană, majoritatea statelor membre au stabilit vârsta legală de pensionare în jurul vârstei de 65 de ani. Însă, după cum arată cele mai recente date ale OCDE, mulți europeni se pensionează de fapt mai devreme.
În România, Suedia, Islanda, Elveția, Letonia și Estonia, oamenii ies la pensie cel mai târziu (în medie la 65 de ani). În schimb, vârsta medie de pensionare este de 60 de ani în Luxemburg, Slovacia, Croația și Grecia. Alte țări de pe continent cu o vârstă de pensionare relativ timpurie sunt Belgia, Spania și Austria (61 de ani), în timp ce media UE-27 este de 62 de ani (conform datelor din 2020). Conform datelor actuale, vârsta de pensionare în Franța urmează să fie majorată la 64 de ani, reforma stârnind mari proteste în țară.
În relație cu speranța de viață la naștere, un român va beneficia de pensie aproximativ 8 ani, speranța medie de viață din țara noastră fiind de 72,9 ani (în 2021). La nivel european, media speranţei de viaţă este de 80,1 ani. Astfel românii beneficiază de pensie cu aproximativ 8 ani mai puțin decât media la nivel european.
ChatGPT devine și candidat, și recrutor, pe LinkedIn.
LinkedIn a introdus noi funcții alimentate de inteligență artificială, atât pentru recrutori, cât și pentru candidați, care utilizează modele avansate GPT pentru a scrie profiluri și descrieri de job-uri.
Funcția de scriere AI pentru profiluri va fi disponibilă inițial pentru utilizatorii Premium și este concepută pentru a ajuta oamenii să-și evidențieze abilitățile și experiențele. În mod similar, recrutorii care scriu descrieri de job-uri pot utiliza AI-ul pentru a genera texte mai atrăgătoare. LinkedIn adaugă, de asemenea, mai multe cursuri pentru deprinderea acestor noi abilități, în programul LinkedIn Learning.
În timp ce noile funcții asistate AI au ca scop economisirea timpului utilizatorilor și o cât mai ușoară actualizare a profilurilor, există și câteva semnale de alarmă evidente: pierderea esenței personale și a individualității fiind în top.
LinkedIn asigură utilizatorii că noua funcție de scriere AI își păstrează vocea și stilul unic și îi încurajează să revizuiască și să editeze conținutul sugerat, înainte de a-l adăuga la profil. Rămâne de văzut cât de eficiente vor fi profilurile generate de AI în sporirea vizibilității utilizatorului și a optimizării motoarelor de căutare.
Până la urmă, folosești aceste resurse accesibile pentru a te evidenția printre miile de CV-uri sau anunțuri de job – dar oare nu există riscul să ajungă să arate toate la fel?
Rezultate sondaj: Măririle salariale ale românilor.
Deși salariile românilor au crescut cu 10% față de anul 2022, cei 1059 de respondenți ai sondajului nostru din ediția 54 a newsletter-ului spun altceva. 483 de persoane nu au primit nicio mărire salarială în ultimele luni, iar 352 de persoane susțin că salariul lor a crescut, dar nu s-a simțit în buzunare. Doar în cazul a 179 de persoane, dintre cele peste o mie care au răspuns întrebării noastre, măririle salariale au compensat creșterea costului vieții de zi cu zi.
Cu câți bani supraviețuiește un student în Cluj?
Din răspunsurile studenților, pentru cei care stau la cămin, 1.000 – 1.500 de lei/lună sunt suficienți pentru a-și asigura un trai modest. Majoritatea celor care au răspuns întrebării circulă gratuit cu transportul în comun și lucrează part-time sau au bursă. Cei mai mulți bani se duc pe mâncare, însă ieșirile în oraș sunt opționale și destul de rare. Totuși, studenții încearcă să economisească, fie urmărind reducerile din supermarketuri, fie optând pentru mâncarea de la cantine (deși calitatea lasă de dorit uneori).
Aceste răspunsuri vin în ajutorul liceenilor din alte orașe care își doresc să urmeze o facultate în Cluj, însă nu vor să pună prea multă presiune financiară pe părinți.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Generațiile s-au pus de acord: Sănătatea mintală bate titlurile și buzunarele pline.
Jumătate dintre angajații de orice vârstă, culoare sau nivel de pregătire, la nivel mondial, își pun sănătatea mintală mai presus de orice reușită profesională, potrivit Raportului Global de Dezamăgire a Angajaților realizat de Oyster, bazat pe răspunsurile a 2.500 de angajați din domeniul cunoașterii din întreaga lume. Mai mult, această grijă a ajuns „must have” pentru locurile lor de muncă, peste două treimi din respondenți solicitând răspicat ca angajatorii să acorde mai multă atenție sănătății mintale și să ofere mai mult sprijin în acest sens.
Pe baza numeroaselor schimbări și surse globale de stres, angajații, în special cei mai tineri, se confruntă cu niveluri fără precedent de anxietate, chiar dacă efectele pandemiei COVID-19 au scăzut. Aproape 60% dintre angajații de astăzi se simt epuizați după o zi de lucru, șase din zece declarând că muncesc mai mult acum decât înainte de pandemie.
În ceea ce privește abordarea echilibrului dintre muncă și viața personală, studiul a constatat că majoritatea angajaților preferă să își impună propriile limite, dar unul din cinci angajați își petrece mai mult de șapte ore pe săptămână lucrând în afara programului normal de lucru.
Cum îi îngrijești, așa îi ai: sănătatea mintală a angajaților e importantă doar pe hârtie.
Deși 64% dintre angajații americani întâmpină probleme tot mai grave privind sănătatea mintală și nivelul de implicare în muncă, doar 19% au și folosit beneficiile puse la dispoziție de angajatori, din pricina lipsei de informații clare și a procedurilor alambicate de accesare a acestor drepturi.
91% dintre cei care se confruntă cu aceste probleme au devenit și mai puțin productivi din pricina lor, iar 45% raportează o pierdere de productivitate aproximată la mai mult de cinci ore pe săptămână, conform unui sondaj realizat de One Medical cu implicarea a peste 1.600 de angajați și lideri HR.
Oamenii spun că, pe măsură ce se confruntă cu niveluri mai mari de anxietate și stres, dar și o creștere a volumului de muncă, nu pot accesa nicăieri informațiile de care au nevoie de la angajatori pentru a obține ajutor. Mai mult de jumătate dintre respondenți se simt copleșiți atunci când navighează în sistemul de îngrijire medicală, iar beneficiile sunt prezentate în mod atât de vag, încât se simt descurajați să le și folosească.
În lipsa facilitării reale ale acestor beneficii, care reprezintă de fapt implementarea măsurilor în companii, acest „privilegiu” rămâne doar o bifă care să dea la număr în contractul adițional de muncă – oamenii fiind la fel de nemotivați, bolnavi și dezamăgiți ca și cum nu le-ar avea.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Salariile românilor vor creşte cu până la 15% anul acesta. În ciuda faptului că 2023 este preconizat ca fiind un an de încetinire în plan economic pentru România, 9 din 10 companii plănuiesc să recruteze activ până la sfârşitul anului, iar 56% dintre angajatori spun că salariile vor creşte cu un procent cuprins între 5% și 15%, conform unui raport realizat de compania de consultanţă în resurse umane Hays România. Nu am reușit să găsim nicăieri eșantionul care stă la baza acestor procente, însă.
___
Cu câte joburi pot jongla românii. Conform Codului Muncii, o persoană poate avea mai multe joburi, deci mai multe contracte de muncă, neexistând o limită a acestora. Totuși, într-un alt articol, se menționează că numărul maxim de ore de muncă dintr-o săptămână este 48 de ore, incluzând orele suplimentare. Dar avem și o excepție, că altfel nu se poate: timpul de lucru dintr-o săptămână poate depăși cele 48 de ore pentru o perioadă de maxim 12 luni.
___
Cele mai căutate meserii din România. Specialiștii IT&C sunt în continuare cei mai căutați pe piața muncii din România, iar companiile se confruntă cu un asemenea deficit de personal, încât devin tot mai dispuse să angajeze candidați fără experiență, pentru a-i califica direct la locul de muncă. Pachetele salariale ale specialiştilor din industria de IT&C românească nu sunt afectate de contextul restructurărilor masive din pieţele internaţionale, ba chiar din contră, salariul mediu net în IT fiind de aproximativ 9.500 de lei la finalul anului 2022, conform informaţiilor oferite de Institutul Național de Statistică.
___
Șocul cultural de la Google, analizat de CNN. Modul profund inuman, arbitrar și netransparent în care managementul Google a înțeles să opereze recentul val de concedieri a produs daune uriașe pentru cultura organizației și climatul de lucru. Compania, faimoasă până recent pentru siguranța psihologică și libertatea de exprimare și inițiativă, s-a transformat peste noapte într-un conglomerat de revoltă, insecuritate, frustrare și incertitudine, psihicul colectiv și individual suferind traume uriașe. Angajații încep să reacționeze, organizează proteste și se grupează în sindicate. Citiți pentru detalii acest excelent articol de analiză publicat recent de CNN.
___
”Promoție” la Walmart: reduceri de joburi. Compania de retail americană concediază sute de angajați din 5 orașe americane, în urma diminuării comenzilor online. „Pentru a se pregăti mai bine pentru nevoile viitoare ale clienților” (conform purtătorului de cuvânt al companiei), Walmart a făcut restructurări în programul de weekend al angajaților din centrele de aprovizionare prin eliminarea sau reducerea turelor de seară și de weekend.
___
Accenture spune ”ADIO!” pentru 19.000 de angajați. În următoarele 18 luni, Accenture, unul dintre giganții din consultanță și IT, va elimina 19.000 de locuri de muncă la nivel mondial, în încercarea de a reduce costurile într-un context economic actual incert și volatil. Disponibilizările vor afecta aproximativ 2,5% din forța de muncă globală a companiei (738.000 de angajați). Accenture are peste 4.000 de angajați în România, în București, Brașov, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Iași și Timișoara.
___
Companiile Tech continuă avalanșa de disponibilizări. Indeed concediază 2.200 de persoane, adică 15% din totalul angajaților, nefiind singura companie care în luna martie a continuat lungul șir al disponibilizărilor: Roofstock a concediat 25% dintre angajați (aproximativ 100 de persoane), iar Twitch a disponibilizat 400 de persoane.
Managerii și munca de acasă nu fac casă bună împreună.
În contextul muncii de la distanță și a lipsei legăturilor sociale, managerii au probleme în ceea ce privește încrederea angajaților, ne arată un studiu realizat de Chartered Management Institute în rândul a 1.000 de manageri.
Deși 58% susțin că echilibrul dintre viața personală și muncă s-a îmbunătățit după pandemie, mai mult de jumătate dintre manageri spun că birourile sunt mult mai pustii și 44% afirmă că munca lor a devenit mai stresantă. Mai mult, 70% dintre respondenți spun că socializarea cu colegii e afectată de lipsa acestora de la birou.
Managerii sunt mult mai puțin entuziasmați de munca hibrid decât echipele pe care le gestionează, concluzionează un studiu al Biroului Național de Cercetări Economice din Statele Unite. Pe lângă asta, aceștia sunt mai puțin deschiși în a lucra de acasă dacă li se oferă oportunitatea, conform unui experiment realizat de Trip.com în rândul propriilor angajați.
(Răz)Gândirea: Ce păsărici îi cântă lui Musk la 3 dimineața?
Elon Musk a trimis angajaților Twitter un e-mail la 02:30 dimineața în care a menționat că munca la birou nu este opțională. Decizia impulsivă a proprietarului Twitter vine după ce a descoperit că doar jumătate din angajați s-au prezentat la sediul companiei din San Francisco cu o zi înainte.
Se știe faptul că CEO-ul Tesla și SpaceX nu este un fan al muncii la distanță. În noiembrie anul trecut a trimis un e-mail la ora 2:39 dimineața, în care le spunea angajaților Twitter că nu li se va mai permite să lucreze de la distanță. În luna mai a anului trecut, el le-a spus angajaților Tesla să se întoarcă la birou cu normă întreagă sau să își găsească locuri de muncă în altă parte.
48% dintre Zeți devin nemotivați din cauza mediului toxic din companie.
Majoritatea celor nemotivați la job au ajuns așa pentru că nu sunt tratați cu respect, iar munca li se pare lipsită de relevanță, arată un raport realizat pe companiile din Mumbai. Alți 23% din cei aproape 2.000 de respondenți spun că politica internă a companiei și presiunea excesivă pe care o resimt sunt alte motive ale lipsei de motivație.
Angajații ajung la nepăsare răspunzând mai mult sau mai puțin conștient la patru întrebări de bun simț:
De ce muncesc?
Îmi place ceea ce fac?
Și-ar da seama cineva dacă nu mi-aș face treaba?
Merită să-mi sacrific timpul și energia pentru scopurile companiei?
Contrar așteptărilor, doar 6% spun că orele suplimentare reprezintă problema, însă 43% dintre respondenți recunosc că ar accepta un mediu problematic, dacă ar fi recompensați pe măsură. O perspectivă care deschide discuții la nivel etic: ce este inacceptabil, dacă orice are un preț?
Angajatorii trebuie să creeze un mediu care îi motivează pe oameni și îi implică în proiecte, cerând și integrând feedback-ul lor, spun cei care au realizat studiul. Astfel se construiește un grup rezistent la presiune, care depune efort chiar și în cele mai dificile situații.
Tu cum răspunzi întrebărilor de mai sus? Te regăsești între cei care au devenit dezinteresați din cauza culturii toxice a companiei?
America se pregătește de criză. Noi ce facem?
Rata șomajului este unul dintre indicatorii care prevestesc perioadele de criză, conform analizelor de pe piața americană ale ultimilor 50 de ani. Chiar dacă o rată redusă este semnul unei economii sănătoase, momentul în care atinge minimul din ciclul respectiv anunță începutul unei noi crize economice. După cum ar spune Murphy, dacă totul merge bine, sigur ceva merge prost.
Raționamentul din spate este simplu și capătă aspectul unui cerc vicios: Rata scăzută de șomaj înseamnă mai puțini oameni capabili ce pot fi angajați ➡️ Firmele oferă salarii mai mari, tocmai pentru a atrage profesioniștii capabili ➡️ Creșterile salariale artificiale duc la scumpiri ale produselor pe piață, adaptate puterii de cumpărare ➡️ Jocul de-a „creștem salarii, scumpim produse” conduce la o creștere a inflației și, în cele din urmă, la recesiune.
Semnele de rău augur sunt deja prezente în America. Rata șomajului este 3,4%, cea mai redusă din ultimii 53 de ani. Creșterile salariale de la trimestru la trimestru s-au menținut la peste 6% în ultimele 12 luni. Iar economiștii și politicienii se ceartă pentru cea mai bună soluție: economiștii responsabili de rezervele federale vor să crească rata dobânzii, pentru a scădea inflația, iar politicienii se opun, deoarece această măsură va conduce la o creștere a ratei șomajului care nu arată bine în sondaje.
Sigur, e fain să ne uităm în curtea vecinului, dar cum crezi că vom fi noi afectați? În România rata șomajului este deja 3,09%, conform Ministerului Muncii, iar majorarea salariilor rămâne pe lista de priorităţi a angajatorilor români şi în 2023, cu şase din zece companii declarând că au bugetat măriri salariale pentru acest an, deși 73,7% au luat această măsură şi anul trecut, conform celui mai recent sondaj eJobs România.
Amazon dă de gol adevăratul motiv al concedierilor, prin 3 fraze.
CEO-ul Amazon Andy Jassy a scris despre motivul concedierilor într-o postare pe blogul companiei, și este o explicație brutal de sinceră – dar nefericită – despre ce s-a întâmplat:
„Vreme de mai mulți ani înainte de anul curent, majoritatea afacerilor noastre au adăugat continuu, un număr mare de angajați. Acest lucru avea sens, având în vedere ceea ce se întâmpla în afacerile noastre și în economie, în general. Cu toate acestea, date fiind incertitudinea economiei în care trăim și nesiguranța în viitorul apropiat, am ales să fim mai eficienți în costuri și în numărul de angajați.”
Sunt multe de analizat în aceste trei propoziții. Însă dincolo de motivele invocate până acum de companii (dificultățile economice, automatizarea, eficientizarea costurilor în vederea unei posibile recesiuni), Jassy descrie de fapt adevăratul motiv al valurilor de concedieri: cele mai mari companii tech din lume au angajat prea mulți oameni în pandemie, și-au ales ce le-a plăcut mai mult, iar acum trebuie să le spună celor mai puțin relevanți că nu mai au un loc de muncă.
Cel mai important lucru din declarația lui Jassy este faptul că este scrisă într-un mod care evită complet asumarea responsabilității pentru ceea ce s-a întâmplat, într-o modalitate discretă de a spune "oops, am angajat prea mulți oameni". Este atât de pasivă, încât pare că s-a întâmplat, pur și simplu, deși procesul de angajare este o decizie intenționată.
Amazon a crescut neașteptat de mult în ultimii ani și toată lumea a observat. Mai mult, compania trimitea comunicate de presă la începutul pandemiei, vorbind despre cum angaja sute de mii de angajați. Această creștere forțată a fost ceva ce cineva bine plasat în poziție ierarhică a decis că este o idee bună - chiar dacă nimeni nu mai vrea acum să și-o asume.
Uite ce FAIN: Finlanda oferă vacanțe gratuite celor care vor să învețe rețeta fericirii.
Zece turiști curioși și determinați vor avem ocazia de a învăța rețeta chiar de la sursă, participând 100% gratuit la Masterclass-ul de Fericire pe care finlandezii îl organizează pentru prima oară în perioada 12-15 iunie într-un resort de lux din sudul Finlandei.
Înscrierile sunt deschise pentru doritori din întreaga lume, însă concurența se preconizează a fi acerbă.
Finlanda a câștigat încă o dată titlul de cea mai fericită țară a lumii, și se pare că nordicii nu vor să țină secretul fericirii doar pentru ei; mai mult, consideră că fericirea este un „skill care poate fi învățat și exersat”, așa că s-au hotărât să-l predea și altora.
Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui.
FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.
InSPORation: Șeful de la Starbucks face cafea ca să învețe să conducă oameni.
Noul CEO al Starbucks, Laxman Narasimhan, a anunțat că va lucra ca barista, într-una dintre cafenele, o dată pe lună, de îndată ce-și obține certificarea, la finalul cursului și a celor 40 de ore de practică.
Narasimhan și-a justificat decizia prin dorința de a rămâne aproape nu doar de clienți, ci și de angajați, și a înțelege mai bine provocările cu care aceștia se confruntă. Strategie de PR sau nu, noul CEO transmite până la acest moment setul de valori și respectul pentru oameni și muncă pe care ne-am dori să le vedem mai des promovate de lideri.
Cartea câștigătoare.
Tu ai încredere în tine? În „Mecanismele încrederii în sine”, scrisă de psihologul Ian Robertson, știința încrederii devine condiția sine qua non a dezvoltării și vindecării societății, la care contribuim fiecare dintre noi.
Citește cartea și află de unde vine și cum se propagă încrederea, care sunt consecințele ei economice și politice, de ce unii o posedă și alții nu, cum lipsa ei ne afectează sănătatea, care este dinamica încrederii la locul de muncă, acasă și în relațiile dintre sexe.
ProVorbe.
„O vorbă zice că suntem ceea ce rămâne din noi după ce toți ceilalți ne desființează. Cred că dacă cineva ar desființa tot ce înțeleg eu despre lume sau despre mine, ar rămâne mereu mirarea și curiozitatea, care au fost acolo dintotdeauna și au crescut odată cu mine. De multe ori mă uit la adulții din jurul meu și îmi dau seama că nu au lucrurile astea; le-au pierdut sau nu le-au exersat.”
Sandu Stermin, explorator, biolog, profesor
Pe Sandu Stermin îl putem numi „influencer de bine”, iar în cel mai recent episod SPARKS am purtat o discuție cu el despre muncă, mirare, învățarea continuă, apartenența fiecăruia la un „trib”, dar și frica drept catalizator al schimbării. Urmărește episodul aici.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video ale episoadelor de podcast, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Anunță-ți colegii și prietenii să se aboneze pe toate canalele noastre video, audio, blog și newsletter, dacă nu au făcut-o încă.
Ne reîntâlnim joi. Servus!